CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Recomandări metodice generale.

Scopul studierii disciplinei constă în înzestrarea doctoranzilor cu metodele studierii, din punct de vedere ecologic, a agriculturii durabile şi diferitor ramuri a ei în legătură strânsă cu condiţiile pedoecologice.

Sfera da cunoştinţă este studierea influenţii factorilor mediului (biotici şi abiotici) asupra productivităţii plantelor culturale şi animalelor domestice, cât şi structura şi dinamica asociaţiilor organismelor ce vieţuiesc pe câmpurile agricole şi în plantaţiile multianuale.

Agricultura ecologică este o bază importantă a agriculturii durabile moderne la rând cu genetica, selecţia, fitotehnia, agrotehnica, zootehnia ş.a.

Sfera de cunoştinţă cuprinde următoarele direcţii:

• Indicii agroecologici şi agronomici dezvoltării durabile a agriculturii de câmp, legumiculturii, viticulturii şi pomiculturii, caracteristica agroecosistemelor;
• Agricultura ecologică (organică, biologică) privind influenţa condiţiilor pedoecologice asupra productivităţii culturilor şi calităţii produselor alimentare prin folosirea tehnologiilor speciale. Sistemul tehnologic a agriculturii ecologice;
• Productivitatea agroecosistemelor în dependenţă de gradul de degradare a terenurilor (dehumificarea, poluarea chimică, compactarea, eroziunea de suprafaţă, eroziunea liniară ş.a.) şi măsurile optimale de restituire;
• Caracteristica pedoecologică a ecosistemelor în rezervaţiile naturale în comparaţie cu agroecosistemele;
• Sistemul ecologic de gospodărire a resurselor agricole şi de conservare a mediului înconjurător în diferite ramuri ale agriculturii;
• Utilizarea optimă a resurselor naturale în agricultură. Zonarea şi proiectarea agroecosistemelor.
• Sectorul de abilităţi profesionale include îndemânările privind aplicarea în domeniul cercetărilor a unui spectru larg de metode din disciplinele din ecologie şi protecţia mediului, fitotehnie, pomicultură, viticultură şi legumicultură; agrotehnica, agrochimie şi agrofizică; silvicultură, bioinformatică, protecţia plantelor ş.a.

Conţinutul cursului

Introducere

Cuvinte cheie: ecologie, agroecologie, sisteme biologice, factorii ecologici.

Ecologia şi agroecologia, noţiuni, istoricul dezvoltării, obiectivele şi metodele de cercetare. Concepţia sistematică. Sisteme biologice.

Ecosistemul agricol (Agroecosistemul)

Ccuvinte cheie: ecosistem, agroecosistem, ecosistemele naturale şi agricole

Conceptul de ecosistem şi ecosistem agricol. Structura, funcţia, dinamica şi tipurile ecosistemelor naturale. Originea şi evoluţia ecosistemelor agricole. Agrobiotop, agrobiocenoză şi agrobiom.

Tipurile de agricultură

Cuvinte cheie: agricultura intenerantă seditară, tradiţională şi intensivă Societatea preagricolă bazată pe cules şi vânătoare. Geneza agroecosistemelor; omul producător de resurse de alimentare. Agricultura intinerantă. Agroecosistemele extensive sau de intensitate scăzută. Agricultura sedentară tradiţională. Agroecosistemele intensive, agricultura intensiv industrială. Agrosistemele industriale sau industrializate.

Agricultura durabilă

Cuvinte cheie: noţiuni, căile dezvoltării agriculturii durabile

Trecerea de la agricultura convenţională prin agricultura alternativă la agricultura durabilă. Condiţiile de trecere, cercetarea ştiinţifică şi transferul de informaţii şi tehnologii în sprijinul dezvoltării agriculturii durabile. Căile de promovare a dezvoltării agriculturii durabile în Moldova.

Agricultura organică (ecologică)

Cuvinte cheie: noţiuni, calitatea produselor, particularităţile dezvoltării

Agricultura organică ca direcţie a dezvoltării agriculturii durabile; Tendinţele şi rezultatele obţinute în Uniunea Europeană, Europa Centrală şi de Est; Măsurile de conservare a fertilităţii solului prin asolamente şi lucrare a solului; aplicarea îngrăşămintelor organice şi îngrăşămintelor verzi; utilizarea deşeurilor şi resturilor vegetale. Agricultura organică ca un “agroecosistem” integrat; Eficienţa integrării fitotehniei cu creşterea animalelor; Posibilităţile şi experienţa folosirii agriculturii ecologice în Moldova; Cerinţele privind calitatea producţiei şi cerinţele juridice privind implementarea agriculturii ecologice.

Tipuri de ecosisteme agricole (agrobiomuri)

Cuvinte cheie: ecosistemele agricole

Culturi ierboase anuale şi bienale. Păşuni şi fâneţe permanente. Plantaţiile de pomi, arbuşti fructiferi şi viţă de vie. Culturi protejate. Complexe zootehnice de creştere intensivă a animalelor.

Productivitatea agroecosistemelor

Cuvinte cheie: energie, proteină

Recolta agricolă. Producţia anuală de energie şi proteină, reală şi potenţială. Utilizarea energiei în realizarea producţiei agricole vegetale.

Ecosistemele agricole şi alimentaţia umană

Cuvinte cheie: securitatea alimentară, limitele ecologice şi economice

Necesităţile alimentare şi poziţia trofică actuală a omului. Resursele alimentare actuale ale populaţiei umane .Producerea de alimente şi aria cultivată minimă. Agroecosistemele şi resursele alimentare în R.M. Securitatea alimentară, înbunătăţirea situaţiei alimentare mondiale: posibilităţi şi limite ecologice şi economice.

Acţiunea negativă a omului în ecosisteme naturale

Cuvinte cheie: riscul ecologic

Distrugerea covorului vegetal (tăierile excesive, desţelenirea păşunilor, păşunatul iraţional, incendiile), degradarea solului şi terenurilor agricole (eroziunea de suprafaţă şi liniară, alunecări de teren, compactarea, dehumificarea, sărăturarea, transformarea tehnogenă a profilului solului), distrugerea speciilor de animale, introducerea dăunătorilor.

Problemele poluării biosferei şi administrarea resurselor naturale

Cuvinte cheie: poluarea biosferei, managementul ecologic

Categoriile de poluare după provenienţă, natură şi starea fizică a poluantului.

Controlul asupra poluării a aerului, nivelul de poluare, standardele, măsurile de ameliorare a situaţiei.

Controlul asupra poluării solului şi apei cu îngrăşăminte şi pesticide, principiile economice şi ecologice, care stau la baza utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor, recomandaţiile.

Administrarea deşeurilor şi aplicarea tehnologiilor ecologic pure în spaţiul rural, tipurile de deşeuri, acumularea pe teritoriul R.M. şi în spaţiul rural a deşeurilor, recomandaţiile.

Poluarea radioactivă sau nucleară.

Principiile ecologice ale protecţiei sistemelor agricole

Cuvinte cheie: protecţia agroecosistemelor

Monitoringul în agricultură a calităţii solului, apelor şi produselor agricole.

Protecţia ecologică a culturilor agricole prin mijloace ecologice, genetice şi chimice, recomandări privind protecţia integrată a agroecosistemelor, biotehnologiile

.

Cadrul legislativ şi colaborarea internaţională în domeniul agroecologiei

Cuvinte cheie: legislaţia

Strategia Naţională pentru dezvoltare durabilă

Cuvinte cheie: dezvoltarea durabilă a agriculturii

Principii şi obiectivele ale dezvoltării durabile

Potenţialul natural de dezvoltare: aerul, apele, fondul funciar, solurile, biodiversitatea, pădurile, silvicultura, resursele minerale, deşeurile, dezastrele naturale.

Strategia economiei durabile: dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea industriei, energetica, transportul. Politica de mediu.

Problemele aridizării şi deşertificării

Cuvinte cheie: aridizarea, deşertificarea.

Măsurile de combatere pe teritoriul Moldovei a solurilor degradate.

Metodologia estimării solurilor şi terenurilor degradate.

Programul Naţional de valorificare a deşeurilor

Cuvinte cheie: valorificarea deşeurilor.

Metode şi tehnologii de compostare a deşeurilor în agricultură.

Monitoringul mediului

Cuvinte cheie: monitoring, mediul.

Tipurile monitoringului ecologic, caracteristica.

Direcţiile monitoringului ecologic în agricultură.

Planul Naţional de acţiune pentru sănătate în relaţiile cu Mediul.

Literatura de specialitate

.

1. Boincean B.P. Экологическое земледелие в республике Молдова. Chişinău, Ştiinţa, 1999, 270c.
2. Coste I. Curs de ecologie agricolă (pentru uzul studenţilor) Timişoara 1986, 343p.
3. Davidescu D., Davidescu Viorica. “Agricultura biologică – o variantă pentru exploataţiile mici şi mijlocii”. Cereş, Bucureşti, 1994.
4. Dan Şchiopu, Vasile Vîntu (coordonatori) Ecologie şi protecţia mediului. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi 2002, 316 p.
5. Ionescu I. Bazele ecologice ale agriculturii. Bucureşti, 1993, 195p.
6. Lucrările Simpozionului “Protecţia Mediului în agricultură”, vol. I 494p. şi vol.II 287p. Bucureşti, 1998.Puia I., Soran V. Agroecologie. Cluj-Napoca. 1984, 203p.
7. Lupaşcu M. Agricultura ecologică şi producerea furajelor în Republica Moldova. Chişinău, Ştiinţa, 1998, 246p.
8. Particularităţile agriculturii organice. Centru Editorial al UASM, 2003, 63 p.
9. Planul Naţional de acţiuni în domeniul Protecţiei Mediului înconjurător, Chişinău, 1996, 48p.
10. Programul naţional strategic de acţiuni în domeniul Protecţiei Mediului înconjurător. Chişinău, 1995, 147p.
11. Program de acţiune pentru protecţia mediului în Europa Centrală şi de Est. Lucerna, Elveţia, 1994, 130p.
12. Răuţă C., Cârştea S., Tuhai A. Elemente fundamentale ale strategiei dezvoltării agriculturii durabile. Bucureşti, 1998, 52p.
13. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, UNDP, Chişinău, 2000, 129p.
14. Studiul de performanţe în domeniul Protecţei Mediului. Republica Moldova, Naţiunile Unite, 1999. 186p.

Bibliografia suplimentară

1. Lazanovscaia I.N., Orllov D.S., Sadovnicova L.C. Ăcologhia i ohrana biosferî pri himicescom zagreaznenii. Moscva, Vîsşaia şcola. 1998.
2. Kiriuşin V.I. Ăcologhizaţia zemledelia i ăcologhicescaia politica. Moscva, 2000, 473 s.
3. Primul raport Naţional cu privire la Diversitatea biologică, Chişinău, 2000, 63p.
4. First National Comunication of the Republic of Moldova under the United Nations framework convention on climate change. Chişinău, 2000, 74p.

Specialitatea

06.01.15 – Agroecologie