Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

03.00.04 – Programa examenului de doctorat


Recomandări metodice generale

Biochimie se ocupă cu studiul compoziţiei chimice a organismelor vii, cu transformările chimice şi energetice ce au loc în aceste organisme atît în stare fiziologică normală cît şi în stare patologică a diferitelor maladii

Biochimia ca ramura atît a biologiei cît şi a medicimei se ocupă cu aspectele fizico-chimice şi compoziţia organismului uman, care asigură viaţa prin metabolismul general, în care sunt implicate toate substanţele componente, de la minerale, vitamine, enzime, la: hormoni, glucide, lipide şi proteine. Biochimia stabileşte relaţiile dintre toate aseste substanţe biologic active şi consecinţele pe care le au lipsa sau excesul unora dintre acestea. Ca materie de studiu există biochimie generală care este formată din două părţi: biochimie descriptivă (structurală) şi biochimie dinamică. Biochimia descriptivă (structurală) se ocupă cu compoziţia organismelor vii, stabilind structura, proporţiile şi proprietăţile componenţilor diferitor ţesuturi şi organe.

Scopul disciplinei: Studierea bazelor fizico-chimice şi bioorganice ale proceselor biochimice; crearea bazei teoretice fundamentale pentru explicarea echilibrului bioenergetic şi electrolitic al organismului, proceselor fizico-chimice ale sistemelor disperse şi a compuşilor macromoleculari. Crearea cunoştinţelor complexe despre proprietăţile şi legităţile comportării chimice a claselor principale de compuşi naturali, în dependenţă de structura lor, care stau la baza proceselor vitale.

Biochimia dinamică (biochimia metabolică) se ocupă cu transformările substanţelor şi modificările energetice care au loc în diferite celule şi ţesuturi ca şi interdependentă dintre ele, precum şi reglarea acestor transformări realizată de produşii metabolici, de hormoni şi de sistemul nervos central. Întrucît există deosebiri în modul de funcţionare al materiei vii, există biochimie vegetală şi biochimie animală.

În cadrul biochimiei animale există biochimie medicală veterinară şi o biochimie medicală umană, fiecare cuprinzînd biochimia fiziologică şi biochimia patologică a speciilor respective.

Biochimia medicală umană are drept obiect menţionarea corelaţiilor dintre procesul biologic şi structura chimică atît în stare fiziologică normală, cît şi în condiţiile unor leziuni biochimice care sunt la baza stărilor patologice, în scopul stabilirii unui diagnostic cît mai precis şi a unor conduite terapeutice cît eficiente (biochimia medicală clinică).

Scopul disciplinei: Studierea completă a principalilor compuşi chimici de inters medical; a proceselor metabolice findamentale şi dereglărilor lor, ce sunt cauza dezvoltării diferitor afecţiuni ereditare şi dobândite; studierea metabolismului normal şi în patologie a ţesuturilor şi organelor; însuşirea investigaţiilor biochimice şi a interpretării rezultatelor lor.

Biochimia metabolică (generală şi medicală) este o disciplină fundamentală, studierea căreia permite:

Biochimia clinică - o disciplină indispensabilă în domeniul ştiinţelor medicale, studierea căreia la etapa universitară va pune bazele unei analize teoretice fundamentale a diagnosticului biochimic de laborator, ce permite studentului de a înţelege şi a însuşi: a) procesele metabolice din ţesuturi şi organe, ce sunt reflectate de anumiţi indici biochimici de laborator; b) corelaţiile lor şi influenţele reciproce; c) repercusiunile funcţionale încadrate în anumite simptome, sindromuri clinice şi afecţiuni. Scopul disciplinii:
Studierea viziunilor contemporane asupra modificărilor biochimice în ţesuturi şi organe în principalele unităţi nozologice.

Conţinutul cursului

Biochimie structurală

Numărul total de ore – 102 ore, curs – 51, ore practice – 51 ore.

  1. Structura spaţială a compuşilor organici. Conformaţie. Sterioizomerie.
  2. Conjugarea, starea aromatică a sistemelor heterociclice biologic active. Efectele electronice.
  3. Teoria protolitică a acizilor şi bazelor. Aciditatea şi bazicitatea compuşilor organici.
  4. Reacţiile de adiţie şi substituţie electrofilă. Mecanismul lor şi importanţa biologică.
  5. Reacţiile de adiţie şi de substituţie nucleofilă. Mecanismul lor şi importanţa biologică.
  6. Lipidele hidrolizabile. Fosfolipide. Glicolipide. Reacţiile de oxidare şi reducere a
  7. compuşilor organici.
  8. Compuşii organici heterofuncţionali – metaboliţi şi bioreglori.
  9. Compuşii organici heterociclici biologic activi.
  10. α–Aminoacizii proteinogeni. Structura, stereoizomeria, proprietăţile chimice şi biochimice.
  11. Hidraţii de carbon (glucidele). Monozaharidele. Structura, stereoizomeria, proprietăţile chimice. Importanţa biologică.
  12. Oligo- şi polizaharidele. Structura, proprietăţile, importanţa biologică.
  13. Acizii nucleici. Componentele acizilor nucleici: nucleozidele, nucleotidele. Structura, importanţa biologică.
  14. Izoprenoidele. Steroidele. Hormonii steroizi. Vitaminele liposolubile. Structura chimică şi importanţa biologică.
  15. Termodinamica chimică. Principiul întâi al termodinamicii. Termochimia. Legea lui Hess.
  16. Principiul doi al termodinamicii. Entropia. Potenţiale termodinamice. Energia Gibbs.
  17. Termodinamica procesului de dizolvare. Proprietăţile coligative ale soluţiilor. Osmoza. Legea lui Van`t Hoff.
  18. Soluţiile tampon. Sistemele tampon ale sângelui.
  19. Potenţiale de electrod. Ecuaţia lui Nernst. Determinarea potenţialelor de electrod. Sisteme şi potenţiale de oxido – reducere. Importanţa biologică.
  20. Bazele fizico–chimice ale cineticii reacţiilor biochimice. Cataliza fermentativă. Ecuaţia Michaelis–Menten
  21. Fizico–chimia fenomenelor de suprafaţă. Adsorbţia. Importanţa biologică.
  22. Fizico–chimia sistemelor disperse I. Prepararea, purificarea, proprietăţile cinetico-moleculare şi optice ale solilor liofobi.
  23. Fizico-chimia sistemelor disperse II. Proprietăţile electro-cinetice, stabilitatea şi coagularea coloizilor liofobi.
  24. Fizico–chimia biopolimerilor şi a soluţiilor lor.
  25. Proprietăţile gelurilor: difuziunea în geluri, tixotropia, sinereza, reacţiile periodice.

Biochimie metabolică generală şi medicală

Numărul total de ore – 184; curs – 48 ore; lucrări practice – 136 ore.

  1. Biochimia metabolică generală – disciplină fundamentală a medicinei. Interrelaţiile cu alte discipline fundamentale şi clinice.
  2. Particularităţile materiei vii şi proprietăţile generale ale biomoleculelor.
  3. Rolul biologic al aminoacizilor în dependenţă de structură şi proprietăţile lor fizico-chimice.
  4. Proteinele. Rolul biologic. Nivelurile de organizare a proteinelor (primar, secundar, terţiar, cuaternar şi domenic) şi metodele de studiu.
  5. Clasificarea proteinelor. Particularităţile structurale şi fizico-chimice ale proteinelor simple (albumine, globuline, histone) şi conjugate (lipoproteine, glicoproteine, nucleoproteine, cromoproteine, metaloproteine şi fosfoproteine).
  6. Corelaţiile structură-funcţie în proteine pe baza colagenului, imunoglobulinelor, proteinelor fixatoare de calciu, mioglobinei şi hemoglobinei.
  7. Foldingul proteinelor – mecanismul, rolul enzimelor şi proteinelor specifice. Importanţa procesului.
  8. Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor – masa moleculară, solubilitatea, proprietăţile amfotere.
  9. Soluţiile proteice – particularităţile lor, factorii de stabilizare şi stările de agregare.
  10. Sarcina electrică a proteinelor – factorii ce o determină şi semnificaţia biologică. Starea şi punctul izoelectric.
  11. Coagularea şi denaturarea proteinelor.
  12. Metodele de separare, purificare şi determinare a proteinelor în baza masei moleculare şi dimensiunilor moleculei, sarcinei electrice, solubilităţii etc. (dializa, salifierea, electroforeza, cromatografia etc.).
  13. Enzimele – noţiune, rolul biologic, natura chimică şi dovezile ei.
  14. Structura enzimelor. Centrul activ şi alosteric. Enzimele simple şi conjugate. Cofactorii, coenzimele şi grupele prostetice. Rolul metalelor, vitaminelor şi substanţelor organice nevitaminice.
  15. Structura chimică şi rolul coenzimatic al vitaminelor B1, B2, B5, B6, B12, biotinei, acizilor folic şi pantotenic.
  16. Proenzimele şi izoenzimele – rolul biologic şi valorea diagnostică.
  17. Mecanismul de acţiune al enzimelor.
  18. Nomenclatura enzimelor.
  19. Proprietăţile generale ale enzimelor – termolabilitatea, specificitatea, dependenţa activităţii de pH-ul mediului.
  20. Mecanismele de activare şi inhibare a enzimelor. Utilitatea practico-medicală (pe exemplul medicamentelor ce sunt inhibitori competitivi).
  21. Organizarea enzimelor în celulă.
  22. Reglarea cinetică şi genetică a activităţii enzimelor. Enzimele inductive şi constitutive. Rolul lor în mecanismele de adaptare biologică.
  23. Metodele de separare, purificare şi evaluare a activităţii enzimelor. Unităţiile contemporane de exprimare a activităţii enzimelor.
  24. Utilizarea enzimelor în practica medicală – enzimodiagnostica şi enzimoterapia.
  25. Acizii nucleici – tipurile, funcţiile şi repartizarea în celulă.
  26. Structura şi proprietăţile fizico-chimice ale constituienţilor acizilor nucleici – bazelor azotate, pentozelor şi fosfatului anorganic. Metodele de identificare şi dozarea a lor şi a acizilor nucleici (DNA şi RNA) în lichidele biologice. Valoarea diagnostică.
  27. Structurile primară, secundară şi terţiară a DNA. Nucleosomul. Cromatina.
  28. Structurile primară, secundară şi terţiară a RNAm, RNAt, RNAr.
  29. Denaturarea şi hibridizarea acizilor nucleici – valoarea practică.
  30. Replicarea – biosinteza DNA-ului – matriţa, substratele, sursele energetice, complexul polienzimatic, mecanismul şi fidelitatea procesului. Mecanismele reparării DNA-ului.
  31. Teoria replicării incomplete a moleculei de DNA (Olovnikov). Telomerele şi telomerazele. Mortalitatea şi eternitatea la nivel molecular. Utilitatea clinico-practică.
  32. Transcripţia – biosinteza RNA-ului - matriţa, substratele, sursele energetice, complexul polienzimatic, mecanismul şi fidelitatea procesului. Transcripţia inversă. Ingineria genetică – fundamentul molecular, rolul şi perspectivele utilizării în practica medicală şi farmaceutică.
  33. Structura genelor. Codul genetic şi proprietăţile lui. Mutaţiile moleculare Ingineriea genetică.
  34. Translaţia – biosinteza proteinelor – sediulu, etapele, mecanismul, reglarea procesului. Inhibitorii biosintezei proteinelor de interes medical şi ştiinţific. Polimorfismul proteinelor.
  35. Afecţiunile ereditare şi diagnosticul lor biochimic.
  36. Metabolismul. Metabolismul intermediar. Anabolismul şi catabolismul. Faza amfibolicăa metabolismului. Metodele de studiu.
  37. Compuşii macroergici – structura şi rolul lor. Ciclul ATP-ului. Substanţele supermacroergice.
  38. Starea energetică a celulei – indicii ce o caracterizează şi rolul în reglarea proceselor metabolice celulare.
  39. Decarboxilarea oxidativă a acidului piruvic – reacţiile parţiale şi ecuaţia globală, complexul polienzimatic, produsele finale şi soarta lor, conexiunea cu c.Krebs şi lanţul respirator, reglarea.
  40. Ciclul Krebs reacţiile parţiale şi ecuaţia globală, enzimele, produsele finale şi soarta lor, conexiunea cu lanţul respirator, reglarea, reacţiile anaplerotice.
  41. Oxidarea biologică. Dehidrogenarea substratelor – sursa energetică majoră a organismului uman. Dehidrogenazele - structura şi rolul lor.
  42. Lanţul respirator – sediul, structura elementelor constitutive, organizarea, mecanismul transportului electronilor şi cuplării cu biosinteza ATP-ului (teoria P.Mitchell), reglarea intensităţii funcţionării.
  43. Decuplarea fiziologică şi patologică a oxidării şi fosforilării. Decuplanţii şi rolul lor.
  44. Sistemele naveta de transfer al echivalenţilor reducători din citosol în mitocondrii (malat-aspartat şi glicerolfosfat).
  45. Digestia şi absorbţia glucidelor în tractul gastro-intestinal. Dereglările acestor procese – cauzele, abnormalităţile metabolice şi consecinţele intoleranţei dizaharidelor.
  46. Metabolismul glicogenului – mecanismele, enzimele, coenzimele şi reglarea sintezei şi degradării lui. Dereglările metabolismului glicogenului – glicogenozele şi aglicogenozele – cauze şi manifestări metabolice, consecinţele clinice.
  47. Metabolismul glucozei – mecanismele, enzimele, coenzimele, substratele şi reglarea glicolizei, oxidării aerobe complete a glucozei şi a gluconeogenezei. Corelaţiile metabolice şi reglatoare ale proceselor. Randamentul energetic al proceselor. Rolul în menţinerea constantă a glicemiei.
  48. Antrenarea altor glucide în glicoliză (fructozei, galactozei şi manozei) - mecanismele, enzimele, coenzimele şi reglarea sintezei şi degradării lui. Dereglările ereditarea ale acestor procese - cauze şi manifestări metabolice, consecinţele clinice şi diagnosticul biochimic.
  49. Ciclul pentozofosfaţilor – etapele, reacţiile parţiele, enzimele şi coenzimle, corelaţiile cu glicoliza şi procesele biosintetice şi dezintoxicare, localizarea organică, rolul biologic. Dereglările ereditare şi consecinţele lor.
  50. Biosinteza lactozei – substratele, macanismul, enzimele, reglarea hormonală şi rolul în lactaţie.
  51. Reglarea metabolismului glucidic la nivel celular, de organ şi organism integru. Rolul metaboliţilor şi hormonilor. Mecanismele menţinerii constante a glicemiei. Valoarea normală a glicemiei, variaţiile fiziolofice şi patologice. Hipo-, hiperglicemia şi glucozuria – cauze. Evaluarea glicemiei. Metodele de dozare şi valoarea diagnostică.
  52. Rolul biologic, clasificarea şi proprietăţile fizico-chimice ale principalelor lipide de inters medical.
  53. Necesităţile diurne în lipide. Valoarea biologică a lipidelor. Acizii graşi indispensabili şi vitaminele liposolubile. Digestia şi absorbţia lipidelor în tractul gastrointestinal. Rolul enzimelor lipolitice şi a acizilor biliari. Dereglările acestor procese. Steatoreea pancreatică, biliară şi intestinală.
  54. Transportul sanguin al lipidelor. Lipoproteinelr plasmei – compoziţia, organizarea structurală, rolul biologic şi metabolismul lor. Rolul LPP în dezvoltarea unor afecţiuni.
  55. Metabolismul trigliceridelor – biosinteza şi degradarea lor – reacţiile parţiale, enzimele, coenzimele, reglarea, conexiunea cu alte procese metabolice.
  56. Metabolismul acizilor graşi - biosinteza şi degradarea lor – reacţiile parţiale, complexele polienzimatice, reglarea, conexiunea cu alte procese metabolice, randamentul energetic.
  57. Metabolismul fosfogliceridelor - biosinteza şi degradarea lor – reacţiile parţiale, enzimele, coenzimele, reglarea, rolul biologic.
  58. Metabolismul sfingo- şi glicolipidelor – biosinteza şi degradarea lor – reacţiile parţiale, enzimele, coenzimele, reglarea, dereglările ereditare şi diagnosticul lor biochimic.
  59. Icosanoizii – reprezentanţii, structura, biosinteza şi inactivarea, rolul fiziologic şi implicarea în variate stări patologice.
  60. Vitaminele liposolubile – structura, metabolismul, rolul biologic, cauzele, manifestările şi diagnosticul hipovitaminozelor.
  61. Reglarea metabolică şi hormonală a metabolismului lipidelor. Dereglările metabolismului lipidic – hiperlipemiile şi lipidozele tisulare (obezitatea, ateroscleroza etc.).
  62. Valoarea biologică a proteinelor. Bilanţul azotat. Aminoacizii indispensabili şi rolul lor.
  63. Digestia şi absorbţia proteinelor în tractul gastro-intestinal – mecanismul elaborării, activării şi rolul HCl şi a enzimelor proteolitice. Specificitatea proteazelor. Reglarea secreţiei sucul gastric, pancreatic şi intestinal. Absorbţia aminoacizilor. Putrefacţia aminoaqcizilor şi dezintoxicarea produselor putrefacţiei. Compoziţia sucului gastric şi investigarea lui biochimică.
  64. Căile comune ale metabolismului aminoacizilor – dezaminarea, transaminarea, decarboxilarea şi transreaminarea – rolul, reacţiile parţiale, enzimele, coenzimele, corelaţiile cu alte procese metabolice. Implicaţiile clinice.
  65. Căile individuale ale metabolismului aminoacizilor. Rolul aminoacizilor în biosinteya compuşilor biologic activi – amine biogene, hormoni, acizi nucleici, porfirine etc. Dereglările metabolismului aminoacizilor şi diagnosticul lor biochimic.
  66. Ureogeneza, formarea altor compuşi - asn şi gln, sărurilor de amoniu şi ureei. Mecanismele toxicităţii amoniacului.
  67. Metabolismul mucleoproteinelor – digestia, absorbţia, biosinteza, degradarea şi reutilizarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice. Dereglările acestor procese. Guta – mecanismele biochimice ale dezvoltării, diagnosticul biochimic şi principiul de tratament (inhibiţia competitivă cu allopurinol).
  68. Metabolismul hemoproteinelor - biosinteza şi degradarea hemoglobinei. Dereglările acestor procese – porfiriile şi hiperbilirubinemiile – tipurile, mecanismele moleculare ale dezvoltării, repercusiuni şi diagnostic biochimic.
  69. Metabolismul fierului – necesităţile diurne, absorbţia, transportul, depozitarea, utilizare şi eliminare din organism.
  70. Integrarea metabolismului proteic, glucidic şi lipidic în organism.
  71. Noţiune de hormoni şi hormonoizi. Proprietăţile generale, clasificarea, biosinteza, transportul, stocarea şi inactivarea hormonilor. Mecanismele reglării sintezei, secreţiei şi acţiuniii hormonilor.
  72. Mecanismele de acţiune ale hormonilor. Mesagerii secunzi şi rolul lor în realizarea mesajului hormonal.
  73. Reprezentanţii, structura, sinteza, secreţia, transportul, inactivarea, efectele metabolice ale hormonilor hipotalamusului, hipofizei, glandelor tiroidă şi paratiroide, suprarenalelor, pancreasului şi glandelor sexuale.
  74. Hipo- şi hiperfuncţia hipotalamusului, hipofizei, glandelor tiroidă şi paratiroide, suprarenalelor, pancreasului şi glandelor sexuale – dereglări metabolice, manifestări clinice şi diagnosticul de laborator.
  75. Funcţiile, proprietăţile fizico-coloidale şi componenţa chimică a sîngelui. Proteinele sanguine.
  76. Eritrocitele – particularităţile compoziţiei şi metabolismului eritrocitului matur. Hemoglobina – formele, structura, proprietăţile fizico-chimice şi rolul biologic. Mecanismele biochimice ale transportului gazelor în organism. Semnificaţia 2,3-bisfosfogliceratului. Noţiune de hipoxie.
  77. Mecanismele biochimice ale menţinerii echilibrului acido-bazic. Sistemele tampon plasmatice şi eritrocitare, macanismele lor de acţiune, corelaţiile cu funcţiile organelor de eliminare. Noţiune de acidoze şi alcaloza, Investigarea EAB. Parametrii normali ai EAB şi modificările în patologii.
  78. Leucocitele – formele, particularităţile compoziţiei şi metabolismului, corelaţiile acestor particularităţi cu funcţiile lor. Mecanismele biochimice ale răspunsului imun.
  79. Trombocitele - particularităţile compoziţiei şi metabolismului, corelaţiile acestor particularităţi cu funcţiile lor. Mecanismele menţinerii echilibrului fluido-coagulant al sângelui. Sistemele coagulant, anticoagulant şi fibrinolitic – componenţa, mecanismele de acţiune şi dereglările lor. Investigarea stării fluido-coagulante a sângelui.

Biochimie clinică

Numărul total de ore 36, curs-10, ore practice-26.

  1. Enzimele hepatice. Clasificarea lor. Enzimele şi izoenzimele hepatospecifice. Principiile generale ale determinării activităţii lor. Valoarea diagnostică a dozării enzimelor sanguine în afecţiunile ficatului (acute şi cronice) şi ale sistemului biliar.
  2. Indicii biochimici ce relevă rolul ficatului în metabolismul proteinelor. Valorile normale şi modificările în afecţiunile hepatice şi biliare ale proteinelor plasmatice.
  3. Indicii biochimici ce relevă rolul ficatului în metabolismul glucidelor.
  4. Valorile normale şi modificările în afecţiunile hepatice şi biliare ale indicilor metabolismului glucidic.
  5. Indicii biochimici ce relevă rolul ficatului în metabolismul lipidelor. Valorile normale şi modificările în afecţiunile hepatice şi biliare ale lipidelor şi lipoproteinelor plasmatice.
  6. Indicii biochimici ce relevă rolul ficatului în metabolismul acizilor şi pigmenţilor biliari. Noţiune de hipo- şi hiperbilirubinemie. Tipurile hiperbilirubinemiilor – cauzile lor, modificările indicilor de laborator sanguini şi urinari. Corelaţiile cu indicii metabolismului intermediar.
  7. Algoritmurile diagnosticului biochimic al sindroamelor hepatopriv, hepatocitolitic, inflamatotor şi excretor.
  8. Teste de utilite specializată în diagnosticul unor afecţiuni hepatice.
  9. Patochimia ţesutului renal
    • noţiuni generale despre dereglările filtrării ( cantitativ, calitativ);
    • disfuncţiile tubulare (tuburări de delutie, de concentrare, de economisire a bazelor).
  10. Sindromul nefrotic (patochimia şi dereglările metabolice).
  11. Sindromul nefritic (patochimia şi dereglările metabolice).
  12. IRA (patochimia etapelor şi tratamentul patogenetic).
  13. IRC (patochimia etapelor şi tratamentul patogenetic), coma azotemică.
  14. Litiază renală (patochimia formării lor, natura chimică).
  15. Nefropatiile medicamentoase.
  16. Perspective de diagnostic şi tratament:
    • explorarea funcţională renală (noţiune de clairance);
    • examenul general al urinii şi interpretarea lui;
    • examenul biochimic al urinii (enzimele organospecifice).
  17. Patochimia adenohipofizei
    • Patochimia deficitului şi excesului hormonului de creştere uman (GH). Consecinţele diagnostice.
    • Deficitul şi excesul secreţiei de prolactină (PRL). Aspecte patometabolice şi diagnostice.
    • Excesul de adenocorticotropină (ACTH) – boala Cushing, sindromul Nelson, ACTH-ul ectopic – probele funcţionale şi fiochimice de diagnostic
    • Excesul şi deficitul secreţiei tireotropinei (TSH) – perturbări metabolice şi diagnosticul biochimic de laborator.
  18. Patochimia tiroidei.
    • Particularităţile funcţiei glandei tiroide în funcţie de vîrsta şi stare (fetus, nounăscut, perioada de gestaţie, vîrstnici)
    • Tireotoxicoza – dereglările metabolizmului intermediar, mecanismele patochimice ale cardiopatiei şi miopatiei tirotoxice, modificărilor sistemului locomotor, ţesuturilor adipos şi nervos. Criza tirotoxică – mecanismele biochimice patogenetice. Diagnosticul de laborator.
    • Mixedemul congenital şi juvenil – consecinţele metabolice (metabolismul glucidic, proteic, lipidic, hidro-mineral). Explorările diagnostice.
  19. Manifistările metabolice şi diagnosticul biochimic al hiperparatiroidismului (primar, secundar, terţiar, ectopic) şi hipoparatiroidismului
  20. Patochimia pancreasului. Diabetul zaharat. Modificările metabolismului intermediar. Tabloul biochimic al acidocetozilor diabetice, comei diabetice, comei hiperosmolarefără cetoacidoză şi acidozelor lactice. Mecanismele biochimice ale dezvoltării micro- şi macroangiopatiilor diabetice. Diagnosticul biochimic de laborator.
  21. Patochimia medulosuprarenelei. Diagnosticul de laborator.
  22. Patochimia corticosuprarenelei.
    • Afecţiunea Addison – modificări metabolice, criza addisoniană acută, diagnosticul de laborator.
    • Sindromul suprarenometabolic – tulburările determinate de excesul de gluco-, mineralocorrrticoizi şi androgeni. Datele de laborator.
    • Sindromul Konn – patochimia şi principalele semne de laborator.
  23. Hormonii sexuali – rolul lor metabolic în diferenţierea sexuală, declanşarea pubertăţii, saltului de creştere şi îmbătrânirii.
  24. Exploararea EAB. Indicii de definire a homeoostaziei acido-bazice, esenţa lor, valorile normale.
  25. Tulburările EAB: tulburări acido-bazice simple, mixte; compensate, deecompensate, necompensate
  26. Analiza tulburărilor acido-bazice. Cauzele. Mecanismele biochimice. Modificarea parametrilor fundamentali ai EAB. Exemple de patologii însoţite de astfel de perturbări ale EAB.
    • Acidoze metabolice compensate, decompensate
    • Alcaloze metabolice compensate, decompensate
    • Alcaloze respiratorii compensate, decompensate
    • Acidoze respiratorii compensate, decompensate
  27. Clasificarea şi caracteristica diatezelor hemoragice:
    • trombocitopenii şi trombocitopatii
    • diateze hemoragice cauzate de dereglării ale sistemului de coagulare
    • diateze hemoragice cauzate de modificări ale peretelui vasculator
  28. Coagulograma. Indicii fundamentali de definire a fazelor biochimice ale hemostaziei, esenţa lor, valorile normale, modificarea acestor parametri în hipo- şi hipercoagulare
  29. Metabolismul eritrocitar. Bazele moleculare ale funcţiilor eritrocitelor (glicoliza anaerobă, ciclul Rapoport-Luebering al 2,3-difosfogliceratului, calea pentozofosfat, rolul glutationului şi menţinerea lui în formă redusă. Enzimopatiile congenitale al metabolismului eritrocitar - anemii hemolitice cu deficienţe de enzime (glucozo-6-fosfatdehidrogenaza şi piruvatkinaza)
  30. Metabolismul şi bazele biochimice a patologiei înnăscute a leucocitelor: granulomatoză, cronică deficienţa de tetrapeptidul stimulant al fagocitozei. Biochimia participării eozinofilelor în reacţiile alergice.
  31. Bazele biochimice ale funcţiilor trombocitare (metabolismul fosfolipidelor, glicoliza anaerobă, şunţul pentozic, reacţii de agregare). Patologiile biochimice a trombocitului (trombastenia hemoragică ereditară)
  32. Biochimia tulburărilor metabolismul hidric - oligohidrie, hipohidrie (reduceri izotonice, hipertonice şi hipotonice), hiperhidrie – creşterea relativa a apei. Patologiile legate cu exesul şi insuficienţa sodiului, potasiului şi calciului în organism. Rolul biochimical anionilor principali (clorului, fosfaţiilor, carbonaţiilor, iodului, bromului, sulfului) în organism - patologiile legate cu excesul şi insuficienţa acestor anioni. Oligoelementele esenţiale (fierul, magneziul, cuprul, zincul) şi rolul lor în metabolism. Metodele de stabilire a compoziţiei minerale ale sîngelui. Ionograma sîngelui.
  33. Chilomicronii, VLDL, LDL, HDL. Compoziţia, sinteza, metabolismul vascular, receptorii hepatici şi tisulari. islipoproteidemiile. Clasificarea. Biochimismul hiperlipidemiilor primare, tipurile, cauzele, manifistările clinice, diagnosticul de laborator. Dislipoproteidemiile secundare: în diabetul zaharat, patologia tiroidiană, sindromul X, alcoolismul cronic.
  34. Ateroscleroza. Biochimismul: rolul LDL oxidate, diferenţierea monocitilor în macrofage, „scavenger” receptoii, formarea celulelor spumoase şi striurilor lipidice, formarea plăcilor aterosclerotice -diagnosticul de laborator, principiile de tratament.
  35. Mecanismele de secreţie ale LCR: difuziunerea simplă, secreţia activă, pinocitoza. Constante fizico-chimice. Schema explorării de laborator a LCR. Examenul biochimic şi citologic al LCR: substanţele minerale şi substanţele organice (proteinele, glucoza, enzimele, aminoacizii, acidul lactic etc.). Sindroamele lichidiene: meningitic, de disociaţie citoproteică, de disociaţie proteo-citologică. Diagnosticul diferenţial al meningitelor cu lichid clar (virotică, tuberculoasă, leucozică, tumorală). LCR în meningitele bacteriene acute şi în scleroza multiplă.
  36. Patochimia ţesutului conjunctiv - modificări în funcţie de vîrstă; colagenoze (lupusul eritematos, osteoartrită, artrită reumatismală, afecţiuni ereditare, modificări dobîndite: diabet zaharat, scorbut, etc); modificările biochimice în aceste patologii. Mucopolizaharidozele (afecţiuni de acumulare): sensul general al apariţiei şi dezvoltării a acestor afecţiuni; manifestările clinice generale , tipuri clinico-biochimice ale mucopolizaharidozelor (MPS) cunoscute: MPS I – MPS VII – deficientul enzimatic, metaboliţi urinari. Perspective de diagnostic şi tratament. Rezolvarea problemelor de situaţie.
  37. Osul ca material biologic. Proteinele. Lipidile. Acizii nucleici. Acizii organici. Enzimele. Macroelementele. Metabolismul mineral. Calciul. Fosforul. Modificarea lor în osteoporoză şi alte afecţiuni osoase. Modificarea hormonilor în osteoporoză şi alte afecţiuni osoase.
  38. Markerii biochimici ai metabolismul osos. Markerii formării osoase (osteogenezei). Fosfataza alcalină. Osteocalcina. Propeptidele procolagenului de tip I. Modificarea lor în OP şi alte afecţiuni osoase.
  39. Markerii resorbţiei osoase. Hidroxiprolina. Compuşii colagenului cu legătură încrucişată (colagen cross-links). Pirimidinolină. Dezoxipirimidinolina. N-telopeptida (NTx). Colagenul de tip I plus peptida carboxi-terminală (ICTP- tzpe I colagen plus carboxz-terminal peptide). „CrossLaps”. Fosfataza acidă tartrat-rezistentă (FATR). Modificarea lor în osteoporoză şi alte afecţiuni osoase.
  40. Fundamentarea metabolică a tratamentului OP. Cerinţele unui preparat antiosteoporotic. Osteoporoza experimentală. Ultimele realizări ştiinţifice. Profilaxia.
  41. Dereglările metabolismului
    • glucidic - pentozuria, tulburări ale metabolismului fructozei (fructozuria, intoleranţa la fructoză), tulburări metabolice ale galactozei, deficienţa enzimelor zaharolitice intestinale, bolile de depunere a glicogenului. (Giecke, Pompe, etc), reducerea cantităţii de glicogen în ţesuturi.
    • lipidic - tulburări în metabolismul lipidelor sanguine, tulburări de depozitare a lipidelor, tulburări în metabolismul colesterolului
  42. Ttulburările de sinteză moleculară (albuminelor, imunoglobulinelor).
  43. Defecte enzimatice:
    • în metabolismul aminoacizilor aromatici
    • în metabolismul aminoacizilor cu catenă ramificată
    • tulburări ale ciclului ornitinei
    • alte tulburări (histidinei, glicinei, prolinei, cisteinei).

      Dereglările metabolice (nucleotidelor purinice şi pirimidinice).

Literatura de specialitate

  1. Biochimie. L.Lîsîi, Chişinău,1999.
  2. Pamela C.Champe, Richard A.Harvey(3nd edition), Biochemistry, 2003, Philadelphia.
  3. Biochimie metabolică. I.Olteanu, Gh.Jebeleanu, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2002.
  4. Jacques-Henry Weil “Biochimie generale” (9 edition), 2001, Dunod, Paris.
  5. Biochimie descriptivă. I.Olteanu, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2001.
  6. Biochimie metabolică. L.Diaconescu, C.Drugan, Gh.Jebeleanu, Editura SRIMA, Cluj-Napoca, 2001.
  7. David L.Nelson, Michael M.Cox “Principles of Biochemistry” (third edition), 2000, New York, USA.
  8. Biochimie (tratat comprehensiv). Z.Garban, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1999.
  9. Ian D.K.Halkerston (2nd edition) “Biochemistry”, 1998, Baltimor, USA.
  10. L.Stryer “Biochemistry”: (3rd edition), 1998, New York, USA.
  11. Victor L.Davidson, Donald B.Sittman “Biochemistry”(3rd edition), 1994, USA.
  12. Tratat de biochimie medicală. E.Popa-Cristea, A. Popescu, E.Truţia, V.Dinu, Editura medicală, 1991.
  13. Biochimie, E.Stroev. “Lumina”, Chişinău, 1990.
  14. Thomas M.Devlin (2nd edition) ”Textbook of biochemistry with clinical correlation΄s, 1986, USA.

Bibliografia suplimentară

  1. Biochimie.Probleme actuale, teste,L.Lîsîi, Chişinău,2003.
  2. Oxford dictionary of biochemistry and molecular biology (revised edition), 2000, Oxford.
  3. Peter N.Campbell, Anthony D.Smith “Biochemistry illustrated” (fourth edition), 2000, Churchill, Livingstone.
  4. David E.Metzler “Biochemistry. The clinical Reactions of living cells”, vol.1-2, 2003-2004, USA.
  5. Biochimie medicală (mic tratat).V.Dinu, E.Truţia, E.Popa-Cristea, A. Popescu, Editura medicală, Bucureşti, 1996.
  6. Biochimie (pentru stomatologie). A.Popescu, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.