CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Recomandări metodice generale

Obiectivele generale ale programului de doctorat în Microbiologie sunt de a forma cercetători autonomi în domeniul dat, capabili de a efectua cercetări originale, de a prezenta rezultatele la manifestări ştiinţifice şi de a le publica în reviste recenzate. Doctorandul trebuie să ştie să emită o ipoteză şi să traseze căile de verificare experimentală a ei, să posede abilităţile tehnice necesare unei cariere de cercetător, să-şi dezvolte o excelentă capacitate de analiză şi interpretare a rezultatelor obţinute.

Conţinutul cursului

Tema I. Obiectul microbiologiei, definiţie, încadrare taxonomică.

• Definiţia ştiinţei microbiologice şi importanţa ei.
• Bacteriile, protozoarele, algele şi fungii – obiecte de studiu ale microbiologiei.
• Clasificarea disciplinelor microbiologice în corespundere cu preponderenţele obiectelor de studiu (algologia, micologia, bacteriologia, virusologia etc.); metodelor utilizate (citologia, fiziologia, biochimia, genetica microorganismelor); destinaţiei cercetărilor (microbiologie generală, medicală, industrială, agricolă etc.), mediului de viaţă (microbiologia apei, solului, geologică, cosmică etc.). Specificitatea cercetărilor, problemele teoretice şi implicaţiile practice ale ramurilor microbiologiei.
• Ediţii periodice de microbiologie.

Tema II. Principalele etape ale dezvoltării cunoştinţelor despre microbi

• Descoperirea microorganismelor de Antony van Leeuwenhoek (1632-1723);
• Louis Pasteur (1822—1895) – fondatorul microbiologiei contemporane.
• Importanţa lucrărilor lui R. Koch (1843—1910 ) şi I.Mecinikov (1845—1916) pentru apariţia şi dezvoltarea microbiologiei medicale. Dezvoltarea imunologiei ca ştiinţă.
• S. Vinogradskii şi M. Beierink – fondatorii direcţiei ecologice a microbiologiei.
• Descoperirea virusurilor de către D.Ivanovskii. Dezvoltarea virusologiei ca ştiinţă.
• Succesele microbiologiei în secolul XX. Cercetările în domeniul biochimiei microorganismelor (А. Kluyver 1888—1956 şi С. van Niel, 1897–1985).
• Perioada microbiologiei moderne(a II-a jumătate a sec.XX).
• Dezvoltarea microbiologiei în Republica Moldova.

Tema III. Locul microorganismelor în ierarhia formelor vii. Diversitatea microorganismelor

• Locul microorganismelor în diferite sisteme de clasificare a organismelor vii.
• Deosebirile esenţiale între forma eucariotă, procariotă şi acelulară de organizare a materiei vii.
• Diversitatea microorganismelor. Principiile de clasificare a microorganismelor. Utilizarea biologiei moleculare în taxonomia microorganismelor.
• Protozoarele, microalgele, micromicetele: particularităţile de structură şi dezvoltare, modul de viaţă, nutriţia, înmulţirea.
• Caracterele distinctive ale eubacteriilor şi arhebacteriilor.
• Grupele particulare de microorganisme: richetsiile, chlamidiile, micoplasmele, spirochetele, mixobacteriile, actinomicetele, cianobacteriile.
• Principiile clasificării microorganismelor după Bergey.
• Virusurile şi bacteriofagii. Structura, clasificarea, rolul biologic.
• Semnificaţia practică şi teoretică a taxonomiei microorganismelor.

Tema Morfologia celulei bacteriene

• Metode de microscopie: fotonică, luminiscentă, cu contrast de fază, cu baleaj, electronică.
• Forma, amplasarea în spaţiu şi dimensiunile celulelor bacteriene.
• Ultrastructura bacteriilor: elementele obligatorii şi facultative.
• Caracteristica şi rolul peretelui bacterian. Peretele celular al eubacteriilor gram+ şi gram-, al arhebacteriilor. Protoplaştii şi sferoplaştii.
• Membrana citoplasmatică şi matricea citoplasmatică a celulei procariote.
• Genomul celulei procariote. Nucleoid şi plasmide.
• Structurile extracelulare bacteriene: capsula, cilii, flagelii, pilii.
• Diferenţierea morfologică a celulelor bacteriene. Endo- şi exosporii, cistele, bacteroizii, heterocistele, achinetele, hormogoniile- formarea şi rolul lor biologic.
• Afinitatea tinctorială a bacteriilor. Coloraţia cu albastru de metilen, coloraţia Gram şi coloraţia Ziehl-Neelsen.

Tema V. Fiziologia şi metabolismul bacterian

• Fiziologia bacteriană (compoziţia chimică a celulei bacteriene)
• Echipamentul enzimatic al microorganismelor. Clasificarea enzimelor, exemple.
• Metabolismul constructiv (de sinteză) şi energetic la bacterii.
• Caracteristica generală a metabolismului constructiv la procariote. Clasificarea microorganismelor după necesităţile nutritive.
• Procesele biosintetice ale microorganismelor. Biosinteza proteinelor, glucidelor, lipidelor, mononucleotidelor şi specificul căilor de biosinteză a lor la diferite grupuri de microorganisme.
• Metabolismul energetic al microorganismelor. Caracteristica generală a proceselor energetice la procariote.
• Respiraţia, fermentarea şi fotosinteza – trei forme de obţinere a energiei. Definirea noţiunilor de aerob, anaerob, aerotolerant, microaerofil.

Tema VI.Creşterea si multiplicarea bacteriilo

• Creşterea bacteriilor.
• Multiplicarea bacteriilor.
• Cultura bacteriană. Colonia bacteriană şi caracterele ei de cultură. Caracterele enzimatice ale culturilor bacteriene.
• Curba de creştere a bacteriilor.
• Medii de cultură: clasificarea şi caracteristica lor.

Tema VII. Acţiunea factorilor externi asupra multiplicării şi creşterii microorganismelor

• Acţiunea factorilor fizici asupra bacteriilor: temperatura, presiunea osmotică, pH-ul, radiaţiile şi ultrasunetele, filtrarea.
• Acţiunea factorilor chimici asupra bacteriilor. Agenţi neselectivi (antisepticele şi dezinfectantele) şi selectivi (antibioticele şi chimioterapicele).
• Mecanismul de acţiune al agenţilor antimicrobieni. Clasificarea antibioticelor după mecanismul de acţiune.
• Mecanismele rezistenţei la agenţi antimicrobieni.

Tema VIII.Genetica microorganismelor

• Microorganismele – obiect de studiu al geneticii.
• Particularităţi ale organizării materialului genetic la bacterii.
• Nucleoidul procariot: structura, funcţiile.
• Formaţiuni genetice extracromozomiale: plasmide, episomi, secvenţe de inserţie, transpozoni. Structura, clasificarea şi utilizarea lor practică.
• Citogenele şi prionii.
• Variabilitatea la bacterii. Mutaţia si adausul de material genetic.
• Recombinarea la bacterii: conjugarea, transformarea, transducţia.
• Bacteriofagul. Structura morfologică. Relaţiile dintre bacteriofag şi bacterie. Ciclul litic şi ciclul lizogen.
• Importanta practica a cunoaşterii geneticii bacteriene.

Tema IX.Ecologia microorganismelor

• Rolul microorganismelor în fluxul de energie în ecosisteme, lanţuri şi reţele trofice.
• Mobilitatea microorganismelor şi taxiile.
• Microorganismele solului şi implicaţiile practice ale activităţii lor.
• Atmosfera ca habitat pentru microorganisme.
• Microflora apelor. Rolul microorganismelor în bazinele acvatice naturale. Microbiologia apelor reziduale. Tehnologii de tratare aerobă şi anaerobă a apelor uzate. Autoepurarea apelor poluate.
• Microbiota normală a organismelor animale. Colonizarea şi succesiunea microorganismelor la om. Microbiota din rumen. Probioticele. Gnotobioza şi animalele gnotobiotice.
• Activitatea biogeochimică a microorganismelor.
• Circuitul biogeochimic al azotului. Fixarea biologică a azotului. Îngrăşăminte bacteriene. Mineralizarea azotului organic din sol: amonificarea, nitrificarea, denitrificarea.
• Rolul microorganismelor în circuitul carbonului. Microorganisme celulozolitice, chitinolitice, ligninolitice.
• Circuitul sulfului şi ferului în natură. Principalele grupuri de microorganisme ce participă la transformările sulfului. Particularităţile fiziologice ale microorganismelor ce participă la transformarea ferului.
• Activitatea geologică a microorganismelor. Transformările microbiene ale mineralelor. Recuperarea metalelor prin acumulare de către microorganisme. Rolul microorganismelor în formarea zăcămintelor de petrol şi de cărbune.
• Biodegradarea şi biodeteriorarea microbiană. Degradarea şi transformarea microbiană a substanţelor xenobiotice.
• Relaţiile ecologice dintre microorganisme. Interacţiuni pozitive (comensalismul, amensalismul, mutualismul) şi negative (competiţia, parazitismul, antibioza).
• Relaţiile ecologice dintre micro- şi macroorganisme.
• Simbioza microorganismelor cu nevertebratele. Simbiozele fixatoare de azot molecular. Lichenii – produsul unei asocieri simbiotice. Micorizele şi rolul lor în biologia plantelor.
• Prădarea în lumea microbilor şi semnificaţia ei biologică.
• Parazitismul. Microorganismele patogene. Clasificarea microorganismelor patogene. Maladiile omului, plantelor şi animalelor provocate de microorganisme.
• Patogenitatea şi virulenţa. Toxinele bacteriene.
• Diagnosticul bacteriologic şi imunologic. Răspunsul imun al organismului uman.

Tema X. Aspecte practice ale microbiologiei.

• Utilizarea activităţii biochimice a microorganismelor în industrie. Obţinerea proteinelor, vitaminelor, lipidelor, enzimelor etc.
• Tehnologii bazate pe procese fermentative. Drojdiile în industria alimentară. Utilizarea microorganismelor la pregătirea produselor lactate.
• Conservarea şi păstrarea produselor alimentare.
• Microorganismele în agricultură. Metode biologice de protecţie a plantelor. Utilizarea microorganismelor în calitate de fertilizatori şi stimulatori de creştere a plantelor.
• Utilizarea microorganismelor în producerea preparatelor farmaceutice. Principalele grupuri de microorganisme producătoare de antibiotice.
• Utilizarea microorganismelor în domeniul ingineriei genice.
• Microorganismele şi protecţia mediului. Microorganismele în calitatea de indicatori ai poluării solului şi apelor. Rolul microorganismelor în descompunerea poluanţilor mediului ambiant. Utilizarea microorganismelor în bioremedierea mediului ambiant.
• Microorganismele şi producerea energiei.

Bibliografia recomandată:

1. Debeleac Lucia, Popescu-Drânda M.C. Microbiologie, Bucureşti: Editura medicală Amaltea, 1994.
2. Moldoveanu D., Militaru C., Moldoveanu Iulia. Microbiologie şi inginerie genetică, Bucureşti: Fiat Lux, 2001.
3. Rudic V., Dencicov-Cristea Lidia, Microbiologie generală, Chişinău, 2007.
4. ZarneaG., Tratat de Microbiologie Generală, vol.I, II, III, IV, V, Bucureşti: Editura Academiei, 1994.
5. Генкель П. Микробиология с основами вирусологии, Москва «Просвещение», 1974.
6. Громов Б.В. Строение бактерий, Ленинград « И-во Ленинградского Ун-та», 1985.
7. Гусев М., Минеева Л., Микробиология, Москва «И-во Московского Университета», 1992.
8. Ленинджер А.Основы биохимии, М: «Мир», 1985.
9. Инге-Вечтомов С. Цитогены и прионы: Цитоплазматическая наследственность без ДНК? Соросовский образовательный журнал, №5, 1996, стр. 11-18
10. Шлегель Г. Общая микробиология. М: «Мир», 1987.
11. Экология микроорганизмов. Учебник для студентов ВУЗов под ред.А.И.Нетрусова. Москва. Academia. 2004.

Specialitatea

03.00.07 – Microbiologie