CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Recomandări metodice generale pentru studii zoologice

Scopul studierii ecologiei, sfera de cunoştinţe şi spectrul de abilităţi profesionale.

Metode de înregistrare a factorilor de mediu – temperatura, umiditatea, presiunea, lumina, vânt, Metode de capturare a organismelor acvatice şi terestre. Tipurile de capcane. Metodele de studiu a structurii spaţiale a grupărilor de animale. Agregarea (indicele Lloid). Marcarea animalelor. Metodele de studiu a densităţii relative şi absolute a faunei. Folosirea indicilor morfo-fiziologici metodelor cariologice şi biocimice în studiul taxonomic, sistematic şi evoluţiei speciilor. Analiza logică a materialului factologic şi exprimarea lui în tabele şi grafice. Analiza şi prelucrarea statistică a datelor, folosirea logică a parametrilor statistici.

Metodele de studiu a răspândirii şi diversităţii lumii animale (abundenţa, dominanta, frecvenţa, fidelitatea diversitatea £ (bogăţia de specii, indicii “K” şi “D”, heterogenitatea şi metodele de analiză (indicii Shannon, Simpson), echitabilitatea (indicele Shannon-Wiener, diversitatea maximală, relativă, diversitatea teoretică), diversitatea ß (indicele Whittaker, indicele Gody ş.a.).

Metodele de colectare a materialelor faunistice fosilifere din depuneri aluviale şi deluviale în cariere de nisip, prundiş şi calcar în râpe, peşteri şi grote, la staţiunile oamenilor preistorici, din foraje etc. Metodele şi utilajul de preparare, restaurare, determinare şi cercetare în laborator. Metodele matematice de cercetare, metodele relative şi absolute (radioactive, paleomagnetice, caliu-argon etc) de determinare a vârstei geologice a depunerilor şi fosilelor.

Conţinutul cursului

Zoologie generală

Cuvinte-cheie: sistematica, taxonomie, ornitologie, teriologie, ontogeneză, filogeneză, evoluţie

Obiectul Zoologia ca o sistemă a disciplinelor ştiinţifice, care studiază lumea animală – originea, dezvoltarea starea actuală, rolul în biosferă şi viaţa omului. Zoologia – sinteză a sistematicii, morfologiei, anatomiei comparative, fiziologiei, embriologiei, biochimiei şi biofizicii, geneticii, ecologiei şi zoogeografiei. Direcţiile de diferenţiere şi dezvoltare a zoologiei. Disciplinele ce studiază diferite grupe de animale – protistologia, entomologia, ihtiologia, ornitologia, teriologia şi altele. Disciplinele aplicate ca helmintologia, zoologia medicinală, etc. Legătura zoologiei cu alte discipline. Rolul zoologiei în economia naţională.

Etapele de bază ale dezvoltării istorice. Zoologia în epoca antică, evul mediu, epoca renaşterii. Enciclopediştii. Descrierea lumii animale. Descoperirea organismelor microscopice şi studiul microscopic a lumii animale. Dezvoltarea clasificării şi sistematizării lumii animale. Diferenţierea zoologiei în secolul 18 şi 19. Problema dezvoltării individuale a animalelor şi formarea embriologiei ca ştiinţă. Problema originii şi variabilităţii lumii animale. Transformiştii în lucrările zoologice. Dezvoltarea evoluţionismului în lucrările zoologilor. Influenţa darvinismului asupra dezvoltării zoologiei. Sistema ştiinţelor zoologice şi diferenţierea lor în secolul 20.

Etapele dezvoltării zoologiei. Importanţa lucrărilor savanţilor K.F. Wolf, P.S. Palass, K.F. Rule, K.M. Brem, etc. Principalele centre ştiinţifice ale dezvoltării zoologiei. Succesele direcţiilor teoretice şi aplicative ale zoologiei. Studiul zoologic în Moldova.

Organizarea comparativă a animalelor.

Cuvinte-cheie: organisme mono-şi pluricelulare, metamerie, sistem de organe, ţesut, organe, glande, ciclu vital, metamorfoză,

Nivelele de organizare a organismelor animalelor. Animalele monocelulare şi pluricelulare. Raportul dintre organizarea organismelor monocelulare şi pluricelulare. Organismele bistratificate, tristratificate, parenchimale, primar– şi secundar– celomice.

Simetria organismelor vii. Importanţa adaptivă a simetriei la diferite grupe de animale în diferite condiţii ale mediului. Metameria ca formă de bază a simetriei. Promorfologia.

Teoriile despre foiţele embrionare. Citoblastul şi fagoblastul. Bazele teoriilor despre ţesuturi.

Epiteliul. Epiteliul mono– şi polistratificat. Modificări ale epiteliului: epiteliu afundat şi sincitial. Dermul. Solzii osoşi şi derivatele acestora (dinţii). Solzii cornoşi şi derivatele lor (penele). Originea şi structura părului. Ghearele, rolul şi derivatele. Coarnele. Glandele, originea, structura şi funcţia lor (glandele mucoasei, glande sudoripare, sebacee, mamare, odorante).

Musculatura. Elementele contractile la protozoare şi spongieri. Sacul epiteliomuscular al celenteratelor. Sacul epiteliomuscular al viermilor. Musculatura artropodelor şi modul de amplasare a acesteia. Musculatura moluştelor. Sacul epiteliomuscular redus al echinodermatelor. Musculatura vertebratelor. Musculatura viscerală, somatică, axială, a membrelor.

Scheletul şi structurile de sprigin. Componenţa chimică. Scheletul protozoarelor (plăci, ace, cochilii, fibre de suport). Scheletul spongierilor (spicule şi fibre din spongii). Scheletul la celentterate (hitinoid, perisarcul hidrozoarelor, calcaros al polipilor coralieri). Scheletul viermilor – cuticula chitinizată, cartilaje, tuburi, turgorul lichidului celomic, etc. Scheletul extern al briozoarelor, cochilia calcaroasă la brahiopodelor, cochilia moluştilor. Scheletul chitinos al artropodelor. Coarda şi scheletul vertebratelor. Craniul cartilaginos şi osos în filogeneză şi ontogeneză. Tipurile de craniu. Amfistilia, hiostilia şi autostilia. Craniu platibazal, tropobazal, anapsid, sinapsid, diapsid, parapsid. Tipuri de vertebre. Regiunile coloanei vertebrale. Înotători pare şi impare, originea lor. Centurile membrelor şi planul de structură a membrului pentadactil.

Evoluţia modului de deplasare şi a aparatului locomotor. Simetria mişcării. Tipul de locomoţie: ondulatorie, cu ajutorul apofizelor, înotul, alergatul, zborul. Modul hidraulic de locomoţie. Mişcarea reactivă. Principiul lui Dorn. Aspectul bionic al mişcării.

Digestia. Tipuri de alimentare şi modul de capturare a hrănii la protozoare. Alimentarea la spongieri, celule flagelate, cavitatea intestinală la celenterate, hidroizi şi separată de septe la meduzele scifoide şi polipii coralieri. Canale la ctenofora. Sistem digestiv saciform, sistem ramificat lipsit de orificiul anal al viermilor plaţi. Apariţia intestinului posterior la nemertinieni şi viermii inelaţi (ramificaţiile laterale la lipitori). Aparatul bucal de roadere la rotatorii. Intestinul sub formă de anse la tentaculate. Diferenţierea intestinului la moluşte şi formarea ficatului. Diferenţierea intestinului în regiuni la artropode. Intestinul echinodermatelor. Organele tractului digestiv la cordate şi divizarea acestuia în regiuni. Glandele digestive: salivare, ficatul, bila, pancreasul, glandele digestive ale tractului digestiv (stomacul, intestinul). Funcţia glandelor digestive.

Sistemul respirator. Sistemul respirator al viermilor inelaţi (parapodiile). Branhiile la moluşte, crustacee, meristomide. Plămâinii şi traheile la arahnide, miriapode şi insecte. Branhiile dermale la echimodermate. Organele respiratorii la cordate, originea şi evoluţia acestora. Principiul funcţionării aparatului branhial. Principiile respiraţiei pulmonare. Respiraţia cutanee. Respiraţia anairobă. Anabioza.

Evoluţia celomului, funcţiile de bază. Regimul homeostatic al lichidului celomic. Divizarea funcţiilor celomului în procesul de evoluţie. Schizocelul. Celomul teloblastic. Enterocelul. Pericardul. Sistemul pseudohemal. Sistemul ambulacral. Cavităţile gonadelor. Legăturile funcţionale cu alte sisteme.

Sistemul circulator. Sistem circulator de tip închis la viermii inelaţi. Sistem circulator de tip lacunar cu elemente pulsatorii la lipitori. Sistem circulator deschis la artropode şi moluşte. Inima. Sistemul circulator pseudohemal al echinodermate. Inima şi vasele sangvine la pogonofore. Organele sistemului circulator la cordate. Inima la cordatele terestre. Calea sauropsidă şi terapsidă de modificare a inimii. Aorta şi arterele cordatelor. Evoluţia sistemului venos la cordate. Sistemul limfatic. Aparatul reticular – endotelial. Organele hematopoetice. Splina.

Aparatul excretor. Rinichii acumulatori al nematodelor. Celulele pericardiale ale insectelor. Amebocitele echhinodermatelor. Glandele cutanee la menatode. Protonefridiile la viermii plaţi şi inelaţi. Metanefridiile şi apartenenţa lor la sistemul genital al viermilor inelaţi. Rinichii moluştelor. Nefidiile ponoforilor. Glandele cocsale ale artropodelor. Canalele Malpighi la chelicerate, miriapode şi insecte. Sistemul urogenital al cordatelor. Trei tipuri de rinichi, ductele acestora, legătura cu sistemul reproductiv.

Sistemul nervos. Sistemul nervos difuz la celenterate şi ctenofore. Plexurile, ganglionii şi cordoanele nervoase la viermii plaţi. Sistemul nervos scalariform la viermii inelaţi şi artropode. Sistemul nervos simpatic. Sistemul nervos difuz la moluşte. Trei sisteme nervoase la echinodermate – dermal, oral şi aboral (ecto– hipo– şi endoneural). Sistemul nervos şi organele de simţ la cordate, structura şi evoluţia. Creerul cerebral şi spinal (dorsal), sectoarele acestora. Cordoanele nervoase periferice. Nervii cranieni. Sistemul nervos simpatic şi parasimpatic.

Organele de simţ: tactile (epidermale, vibrize, peri), olfactive (fose, tentacule, osfradiile moluştelor), gustative. Ochii echinodermatelor (la meduze) şi al turbelariatelor. Ochii polichetelor, hirudineilor. Celulele fotosensibile ale oligochetelor. Ochii cefalici şi mantiali la moluşte. Organele fotosensibile le cefalopoda. Vederea mozaică. Ochi simpli şi faţetă la artropode. Organele de echilibru la (otocitele) meduze, ctenofora, polichete, viermii inelaţi, moluşte şi crustacee. Organele hordotonale, timpanale şi altele la insecte. Statociştii şi sferidiile echinodermatelor. Organele de simţ la cordate. Organele tactile, olfactive, gustative, acustice. Organele de echilibru. Evoluţia urechii interne şi medii. Bioacustica. Ochii, dezvoltarea embrionară şi structura internă. Semnalizarea şi orientarea spaţială la animale.

Sistemul genital. Celulele sexuale la protozoare. Celule sexuale dispersate în mezoglee la spongieri. Formarea gonadelor la celenterate, unisexualitatea, hermafroditismul şi metageneza. Organele genitale la viermi, particularităţile structurale. Nematodele, structura sistemului genital, indivizi unisexuali. Originea celomică a organelor genitalle la viermii inelaţi marini. Hermafroditismul şi fecundarea internă la oligochete şi hirudineie. Insectele: unisexualitatea, fecundarea internă, organele coopulative. Organele genitale la moluşte: forme primar– şi secundar – unisexuate, hermafroditismul. Spermatoforii şi hectocotiliile la cefalopode. Primitivismul sistemului genital la echinodermate. Organele gennitale la cordate, originea şi evoluţia. Celulele sexuale. Determinarea cromosomală a sexului. Structura ovulei la peşti, amfibii, reptile şi păsări. Oul amniotic – adaptare la dezvoltarea pe uscat. Gonadele: ovare şi testicule, ductele genitale, organele coopulatorii. Uterul, şi placenta. funcţia. Modalităţile de fecundare. Corelaţia între sistemul excretor şi genital la diferite clase de cordate. Glandele odorante, marcarea teritoriului, funcţia lor.

Înmulţirea şi ciclurile vitale. Înmulţirea asexuată, unisexuată, partenogenetică la diferite clase. Alternarea formelor de înmulţire în ciclurile vitale (unisexuată şi partenogenetică), importanţa practică. Fertilitatea şi gradul de supravieţuire a urmaşilor. Grija de urmaşi. Dezvoltarea embrionară directă şi indirectă. Metamorfoză. Larvele, tipuri de larve, rolul lor în ciclurile vitale (trofică, de dispersie în spaţiu, etc.). Ciclurile vitale la formele acvatice – pelagice, pelago – bentonic, bentonic. Corelaţiile între formele larvale şi adulte în cadrul ciclurilor vitale. Neotenia. Corelaţia între ciclurile vitale şi condiţiile meteorologice. Diapauza, hibernarea. Fotoperiodismul. Sistemele reglatorii ale ciclului vital anual.

Legităţile evoluţiei lumii animale.

Cuvinte-cheie: Ontogeneză, filogeneză, aromorfoze, vârstă paleontologică,

Dezvoltarea progresivă a lumii animale. Complicarea organizării. Progresul biologic după A.N. Severţov. Aromorfozele. Radiaţia adaptivă. Regresul biologic. Simplificarea organizării şi degenerarea. Viteza proceselor evoluţioniste la diferite grupe şi vârsta paleontologică. Epocile de înflorire şi regres. Factorii care au contribuit la dispariţia grupelor de animale. Relicte, şi “fosile vii”. Divergenţa, convergenţa, paralelismul în lumea animală. Formele adaptive.

Legităţile transformărilor organelor în filogeneză. Schimbarea sau înlocuirea funcţiei, micşorarea numărului de funcţii, compensarea, polimerizarea, oligomerizarea, reducerea organelor. Neuniformitatea ritmurilor transformărilor organelor.

Evoluţia ontogenezei. Etapele ontogenezei la metazoare. Continuitatea stadiilor ontogenetice. Teoria recapitulării. Legea biogenetică. Teoria filembriogenezei. Modul de transformare în ontogeneză. Anabolia, deviaţia, arhalaxisul. Importanţa evolutivă a neoteniei. Complicarea sau simplificarea ontogenezei la diferite grupe de animale. Embriogenizarea şi deembriogenizarea ontogenezei.

Etapele dezvoltării şi legăturile filogenetice în lumea animală.

Cuvinte-cheie: anatomie, morfologie, embriozeneză, ramură filogenetică,

Corelaţiile între lumea animală şi lumea vegetală. Cele mai străvechi organisme animale. Problema celei mai primitive grupe de animale în diviziunea protozoa. Relaţiile între flagelate şi sarcodine. Rolul flagelatelor în filogeneza protozoarelor. Originea infuzoriilor. Relaţiile filogenetice intre clasele de protozoare conform datelor recente.

Originea metazoarelor. Comparaţia dintre structura celulei la protozoare şi metazoare. Polifiletismul metazoarelor. Ipotezele celularizării (teoria polienergidică), criticele la adresa acestor teorii. Ipotezele originii coloniale a metazoarelor (teoria fagocitelei lui Mecnicof). Teoria gastreiei, starea actuală a problemei respective. Date noi în favoarea teoriei originii coloniale a metazoarelor. Etapele evoluţiei metazoarelor. Formarea ţesuturilor. Formarea mezodermei. Soarta foiţelor embrionare. Transformarea cavităţii gastrale şi a tubului intestinal. Formarea şi transformarea celomului. Complicarea sistemului nervos, etapele. Diferenţierea sacului epitelio – muscular. Dezvoltarea membrelor.

Relaţiile filogenetice ale celenteratelor şi ctenoforilor, rolul lor în evoluţia lumii animale. Primitivismul turbelariatelor şi problema originii viermilor plaţi. Relaţiile filogenetice dintre nematode şi nemertieni. Animale trohofore, originea, direcţiile şi etapele evoluţiei. Legăturile filogenetice între moluşte, onihofore şi artropode. Ieşirea pe uscat la diferite grupe de trohofore, modificările morfologice survenite. Particularităţile de organizare a viermilor inelaţi şi al artropodelor terestre. Căile de trecere a artropodelor la modul de viaţă terestru, rolul acestora în evoluţie.

Corelaţiile dintre animalele cu cavitate bucală primară şi secundară. Relaţiile filogenetice posibile între echinodermate, tentaculate şi oligochete. Problema relaţiilor filogenetice la pogonofore.

Originea cordatelor. Anatomia comparativă a cefalocordatelor, echinodermatelor şi anelidelor. Particularităţile anatomice şi a dezvoltării embrionare la tunicieri. Modul de viaţă sedentar şi regresia. Originea apendiculariilor. Particularităţile înmulţirii salpilor.

Ipotezele originii cordatelor (anelide – ctenofori – echinodermate).

Originea acraniatelor. Asimetria în embriogeneză, cauzele apariţiei. Ecto – şi endobranhiatele, urmaşii acestora. Acraniatele actuale şi fosile. Gnatostomatele, diversitatea formelor, legăturile de rudenie cu alte grupe de animale. Particularităţile de structură a ciclostomatelor şi peştilor. Epocile înfloririi cordatelor inferioare.

Tetrapodele, originea şi evoluţia. Modificările structurale legate cu trecerea la modul de viaţă terestru. Strămoşii tetrapodelor. Dovezile morfologice ale legăturilor de rudenie dintre principalele ramuri ale tetrapodelor. Amfibienii: apodele, ecaudatele şi anurele. Direcţiile dezvoltării reptilelor. Reptilele şi păsările contemporane – urmaşi ai sauropsidelor. Mamiferele – urmaşii terapsidelor. Istoria geologică a tetrapodelor.

Ramurile filogenetice şi clasificarea generală a lumii animale. Poziţia protozoarelor, spongierilor, celenteratelor, ctenoforelor, scolecidelor, trohoforelor, etc. în sistematica generală a lumii animale. Arborele filogenetic comun al lumii animale şi poziţia grupelor principale de animale.

Bazele sistematicii lumii animale.

Cuvinte-cheie: taxon, specie, categorie sistematică

Privire generală asupra principiilor clasificării lumii animale.Noţiuni de clasificare filetică şi finetică. Sarcinile sistematicii. Diferite priviri asupra principiilor şi sarcinilor sistematicii. Categoriile sistematice, taxoanele de diferit nivel. Ierarhia taxoanelor. Realitatea categoriilor taxonomice. Specia – unitatea de bază a sistematicii. Concepţia biologică şi topologică a speciei. Criteriile de diagnostică a speciei. Particularităţile criteriilor speciilor la diferite grupe de animale. Specii politipice. Taxomia intraspecifică – subspecii şi rase.

Răspândirea animalelor (zoogeografia) şi rolul lor în biosferă.

Cuvinte-cheie: areal, zonă zoogeografică, endemic, ubicvist, grup trofic, zoomasă,

Factorii ce determină răspândirea animalelor. Noţiuni de areal. Rolul factorilor climatici, condiţiilor ecologice, relaţiilor biotice în formarea arealelor. Migraţiile. Obstacolele. Izolarea. Locuitori ai insulelor şi bazinelor acvatice izolate. Premizele geologice ale formării arealelor. Evoluţia arealelor în paleozoic şi mezozoic. Perioadele terţiară şi cuaternară. Teoria lui Vagner. Tipuri de areale. Dezjuncţii. Specii endemice şi relicte. Caracterul repartiţiei în interiorul arealului.

Raionarea zoogeografică a globului pământesc. Regiunile zoogeografice: etiopeană, neotropicală, australiană, palearctică, neoarctică, holarctică. Subregiuni şi caracteristica principalilor reprezentanţi. Regiunile zoogeografice ale pelagicului – arctică, atlantică, indo – pacifică, antarctică. Litoralul: indo – poleniziană, tropico – atlantică, arctică, boreală, notală, aloarctică. Fauna palearcticii. Omul ca factor zoogeografic. Răspândirea animalelor în legătură cu raionarea geografică contemporană. Lumea animală a zonelor naturale. Particlarităţile de structură a speciilor din tundră, taiga, pădurilor foioase, stepelor, deşerturilor, savanelor, pădurilor tropicale. Particularităţile comune ale lumii animale din apele dulcicole, salmastre şi saline în comparaţie cu formele terestre.

Animalele şi ecosistemele terestre. Probleme generale. Rolul geologic al animalelor. Formarea rocilor şi zăcămintelor. Grupele trofice de animale. Fitofagii, răpitorii, saprofagii, necrofagii; poziţia în lanţurile trofice. Zoomasa. Raportul cantitativ al animalelor din punct de vedere a rolului trofic şi energetic în ecosisteme. Activitatea de formare a mediului. Rolul animalelor în formarea florei.

Aspectele practice ale zoologiei. Specii “dăunătoare” şi “folositoare” de animale. Rezultatele luptei cu aşa numiţii dăunători. Rolul răpitorilor. Problema utilizării toxinelor. Vânatul, gospodăriile vânătoreşti. Trecerea de la colectarea animalelor şi produselor animaliere în natură la creşterea speciilor importante economic. Problemele actuale ale ocrotirii lumii animale.

Literatura de specialitate

1. Основы сравнительной анатомии беспозвоночных. М. Наука, 1964.
2. Воронов А.Г. Биогеография, и.: МГУ, 196.3. 338 с.
3. Догель В..Д. Зоология беспозвоночных. М. высшая школа, 1875. '
4. Иванов А.В. Происхождение многоклеточных животных, и.: Наука, 1966.
5. Дьюсбери Д. Поведение животных, Изд-во «Мир», 1981, 480 с.
6. Леми Ж. Основы биогеографий. М. Прогресс, 1978. 310 с.
7. Майр Э. Зоологический, вид и эволюция, М. Мир. 1968, 598 с.
8. Майр Э. Популяции, виды и эволюция. М. Мир. 1974. 460 с.
9. Менинг 0. Поведение животных. М. Мир, 1982. 360 с.
10. Наумов С.П. Зоология позвоночных. М. Просвещение, 1982. 464 с.
11. Одум Ю. Экология. М. Мир, 1986, т 1, 2. 376 с.
12. Северцов А.С. Введение в теорию эволюции. М. МГУ, 1981, 318 с.
13. Шмальгаузен И.И. Происхождение наземных позвоночных. М. Наука. 1964.
14. Шмальгаузен И.И. Организм как целое в индивидуальном и историческом развии. М. Наука. 1982. 383 с.
15. Яблоков А.В., Юсупов А.Г. Эволюционное учение (Дарвиназм). М. Высшая школа. 1969. 335 с.
16. Cartea Roşie a RepublicII Moldova”. Academia de ştiinte a Moldovei, Ediţia a doua, ŞTIINŢA 2001.
17. Calinescu I. Mamiferele româniei.
18. Ionescu V. Vertebratele din România // Edit. Acad. RSR, Bucureşti, 1968.
19. Iordache I. Fauna herpetologică a României (Amfibieni şi Reptile) // Univ. “I.Cuză, Iaşi, 1996.
20. Filipescu M.G.Paleontologia vertebratelor. Bucureşti, 1971
21. Manoliu E. , Orbocea M. Elemente de paleontologie, Bucureşti, 1981
22. Simionescu I. Zoologia vertebratelor.
23. Simionescu I. Bădărău G. Zoologia vertebratelor.
24. Аверин Ю.В. , Ганя И. М., Зубков Н.И., Мунтяну А. И., Успенскии Г. А. Животный мир Молдавии. Птицы Кишинэу, Картя Молдовеняскэ, 1981.
25. Б. С. Матвеев «КУРС ДЕ ЗООЛОЖИЕ ЫН ДОУЭ ВОЛУМЕ» ЁДИТУРА ДЕ СТАТ «КАРТЯ МОЛДОВЕНЯСКЭ» КИШИНЭУ, 1961.
26. Банников А.Г., Михеев А.В. Летняя практика по зоологии позвоночных// Из-во «Просвещение», М., 1956.
27. Бобринский Н.А., Матвеев Б.С. Банников А.Г «Курс де зооложие». М. 1969.
28. Борисов П.Г. Определитель промысловых рыб СССР. Москва, 1954.
29. В. Е Соколов„Систематика млекопитающих” Отряды: однопроходных, сумчатых, насекомоядных, шерстокрылов, рукокрылых, приматов, неполнозубых, ящеров. ИЗДАТЕЛЬСТВО «ВЫСШАЯ ШКОЛА» МОСКВА—1973.
30. Ганя И. М. Пэсэриле ноастре. Кишинзу, Карття Молдовеняскэ, 1961.
31. Ганя И.М. «Рыбы, земноводные и пресмыкаюшееся» Жизнь животных Молдавии // Из-во «Штиинца», Кишинев,1981
32. Дерим-Оглу Е. Леонар Е. Учебно-полевая практика по зоологии позвоночных, Москва,1973.
33. Долгий Б.Н. Рыбы бассейнов Днестра и Прута. Кишинзу, Карття Молдовеняскэ 1993
34. Е.И. Лукин «зоология» 3-Е ИЗДАНИЕ, ПЕРЕРАБОТАННОЕ И ДОПОЛНЕННОЕ МОСКВА ВО -АГРОПРОМИЗДАТ- 1989.
35. Кузнецов Б.А. «Определитель позвоночных животных фауны СССР». 1974.
36. Аверин Ю.В., Лозан M., Мунтяну А. И., Успенскии Г. А H. Животный мир Молдавии, Млекопитающие, Кишинэу, Картя Молдовеняскэ, 1979
37. Лозан М.Н. Грызуны Молдавии том I,II,1970-1971
38. М. Бигон, Дж-Харпер, К.Таунсенд. «Экология». Особи, популяции и сообщества. В двух томах. Москва «Мир» 1989.
39. Н. Грин У. Стаут Д. Тейлор «Биология» В 3-х томах, Москва «Мир» 1990.
40. Н. Н. Карташов В. Е. Соколов, И. А. Шилов «ПРАКТИКУМ ПО ЗООЛОГИИ позвоночных» ИЗДАНИЕ ВТОРОЕ. Министерством высшего и среднего специального образования СССР, МОСКВА «ВЫСШАЯ ШКОЛА» 1981.
41. Наумов Н.П. Карташев Н.Н. «Зоология позвоночных животных». часть I, II; М.,1979.
42. Хаинд В. Поведение животных. Москва 1975
43. Шмидт-Ниельсен К. «Физиология животных». В 2-х книгах. М.: Мир, 1982.
44. Ю. Одум «ЭКОЛОГИЯ». В двух томах. Москва «Мир» 1986.
45. Давиташвили Л.И. Эволюционные учения. Т. 1, 1977, Т.2. Тбилиси, 1979
46. Габипиа Л. К. Вымирание древних рептилии и млекопитающих. Тбилиси,1969
47. Давиташвили Л.И. Причины вымирания организмов. Тбилиси,1969
48. И. И. Шмальгаузен Факторы еволюции , Из-во Наука, М., 1968
49. И. И. Шмальгаузен Пути и закономерности эволюционного процесса, Из-во Наука, М., 1983
50. Завадскии К. М..Колчинскии Э.И. Эволюция эволюции Из-во Наука, Л., 1977, 236с.

Bibliografia suplimentară

1. Dumitru Murariu „Din lumea mamiferelor”. Mamifere terestre. Vol. I, II EDITURA ACADEMIEI ROMANE 1993.
2. Hamar V. Ecologia rozătoarelor. Bucureşti, 1968.
3. Harper Collins Pub “European birds” edition 1995.
4. Helena Curtis “Biology”. FIFTH EDITION WORTH PUBLISHERS, INC 1989.
5. Laryy S. Roberts, Cleveland P. Hickman, Jr. “INTEGRATED PRINCIPLES OF ZOOLOGY” ST. LOUIS, TORONTO, SANTA CLARA, 1984.
6. Lozan M. Comportamentul mamiferelor în mediul ambiant. Edit. USM 2001.
7. Udrescu M., Bejenaru L. Hrişcu C. Întroducere în arheologie. Editura “Cursor” Iaşi, 1999
8. А. Г. Баников, И. С. Даревский, А. К. Рустамов «СПРАВОЧНИКИ -ОПРЕДЕЛИТЕЛИ ГЕОГРАФА И ПУТЕШЕСТВЕННИКА» ЗЕМНОВОДНЫЕ И ПРЕСМЫКАЮЩИЕСЯ СССР, ИЗДАТЕЛЬСТВО «МЫСЛЬ» Москва 1971.
9. Аверин Ю.В. Мунтяну А.И. Фауна наземных позвоночных Молдавии и проблемы ее реконструкции. Кишинзу, Карття Молдовеняскэ, 1972.
10. Аверин Ю.В., Николаева Л.П. Беречь сокровища природы.// Из-во «Картя Молдовеняскэ», Кишинэу, 1980.
11. Банников А.Г. Определитель земноводных и пресмыкающихся фауны СССР,Москва,1977
12. Банников А.Г., Даревский И.С., Определитель земноводных и пресмыкающих фауны СССР» М. ,1977.
13. В. Д. Ильичев, В. Е. Флинт. «ПТИЦЫ СССP». История изучения. Гагары, Поганки, Трубконосые.
14. В. Динец, Е. Ротшильд «ЭНЦИКЛОПЕДИЯ ПРИРОДЫ РОССИИ. ЗВЕРИ» Москва, 1996.
15. Верещагин А.К. О методах изучения истории формирования Териофауны, Simposium Theriologicum. Praha, 1962
16. Гуртовой Н.Н., Матвеев Б.С. Дзержинский Я. «Практическая зоология позвоночных». М. 1976.
17. Громова В. Определитель млекопитающих СССР по костям скелета. Вып. 1, 1950
18. Геккер Р.Ф. Введение в палеоэкологии, Москва, 1957
19. Даревский И.С., Орлов Н.Л. Редкие исчезающие животные – земноводные и пресмыкающиеся // «Высшая школа», М., 1988.
20. Зенкевич Л.А. Жизнь животных «Земноводные, пресмыкающиеся», Из-во «Просвещение», Т.4, М., 1971.
21. Игорь Акимушкин «МИР ЖИВОТНЫХ» МЛЕКОПИТАЮЩИЕ, или звери. Издание второе. Москва «Мысль» 1988.
22. Иноземцев А.А. Птицы и лес, Москва, Леспром, 1987.
23. Карташев Н.И., Шилов И.А. Практикум по зоологии позвоночных, М., 1969.
24. Карташев, Соколов З.Е., Шилов И.А. «Практикумм по зоологии позвоночных». М. 1969
25. Киселев Л.Е. Рыбы наших вод. Москва, 1984.
26. Кудрявцев С.В., Фролов В. Е., Королев А.В. Террариум и его обитатели // Из-во «Лесная промышленность», М., 1991.
27. Кузнецов Б.А. Определитель позвоночных животных фауны СССР // Из-во «Просвещение», М., ч. 1, 1974
28. Лозан М.Н. Летучие мыши друзья человека. Карття Молдовеняскэ, 1976.
29. Н. А. Бобринский, Б. А. Кузнецов, А. П. Кузякин «ОПРЕДЕЛИТЕЛЬ МЛЕКОПИТАЮ-ЩИХ СССР» ГОСУДАРСТВЕННОЕ ИЗДАТЕЛЬСТВО «СОВЕТСКАЯ НАУКА», МОСКВА, 1944.
30. Орлов Б.Н., Гелашвили Д.Б., Ибрагимов А.К. Ядовитые животные и растения СССР // «Высшая школа», М., 1990.
31. Общие методы изучения истории современных экосистем. Изд-во «Наука», Москва, 1979
32. Ред. А. Г. Банникова «жизнь животных» Издание второе. МОСКВА «ПРОСВЕЩЕНИЕ» 1985.
33. Соколов В.В. «Систематика млекопитающих». М. 1979.
34. Тэннер О. «Медведи и другие хищные звери». М.: Мир, 1980.
35. Тэннер О. «Способы защиты у животных» М.: Мир, 1985.
36. Э.Хадорн, Р.Венер «ОБЩАЯ ЗООЛОГИЯ» Москва «Мир» 1989.
37. Ярошенко М.Ф. «Животный мир Молдавии» (Рыбы, земноводные, пресмыкающиеся). 1981.
38. Давид А.И. Мамифереле диспэруте дин фауна Молдовей, Кишинэу, «Штиинца»,1990
39. Давид Анатолие Коморь але натурии петрификате, Кишинэу, «Картя Молдовеняскэ»,1990
40. Давид А.И. Вымершие хоботные Молдавии, Кишинэу, «Штиинца»,1987
41. Legea Regnului animal , 1995
42. Legea privind fondul ariilor protejate de stat, 1998
43. Cartea Roşie a R. Moldovei, ed. II, Chişinău, Ştiinţa, 2001, 290 p.
44. Cozari T. Usatâi M. Vladimirov M. “Peştii, amfibienii, reptile” Lumea animală a R. Moldova, Vol. 2. , Chişinău, Ştiinţa, 2003, 150 p

Specialitatea

03.00.08 – Zoologie