Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

03.00.09 – Programa examenului de doctorat


Recomandări metodice generale pentru studii entomologice

Scopul studierii entomologiei, sfera de cunoştinţe şi spectrul de abilităţi profesionale

Metode de capturare a insectelor terestre şi acvatice. Tipurile de capcane nocturne şi diurne. Metode de fixare şi montare a insectelor. Întocmirea tabelelor şi graficelor. Analiza şi prelucrarea statistică a datelor. Analiza sinecologică: indicii ecologici analitici (abundenţa, frecvenţa, constanţa, dominanţa, fidelitatea); indicatorii ecologici sintetici (indicele de diversitate Shannon, Simpson, indicele de similaritate Cechanovschi – Sorensen, Jaccard, indicele de eterogenitate Margalet, indicele lui Lincoln, indicele de afinitate cenotică ş.a.).

Estimarea efectivelor populaţiilor de diferite tipuri de ecosisteme. Diversitatea ecologică şi metodele de analiză (indicele Simpson), echitabilitatea (indicele Shannon, diversitatea reală, teoretică).

Studii diurne, sezoniere, densitatea numerică, biomasa, concurenţa, prădătorismul, trofica.

Conţinutul cursului

Entomologie generală

Entomologie generală şi aplicativă. Entomologia în antichitate şi în Evul mediu. Entomologia contemporană. Dezvoltarea entomologiei în România şi Republica Moldova. Caracteristica generală a clasei insectelor şi locul lor în sistema încrengăturii artropodelor. Trăsăturile morfologice şi biologice ale progresului în clasa insectelor. Rolul insectelor în biocenozele terestre. Rolul insectelor în activitatea omului. Codul internaţional de nomenclatură zoologică. Sisteme de clasificare a insectelor.

Morfologia şi fiziologia insectelor

Cuvinte cheie: sistem, organe, funcţie, dezvoltare. Morfologia externă. Capul, toracele şi abdomenul.

Organizarea internă. Sistemul muscular, tubul digestiv, tuburile Malpighi, inima, sistemul nervos şi organele de simţ, organele reproducătoare.

Morfologia externă a insectelor. Tegumentul. Structura tegumentului. Hipodermul, cuticula. Producţii tegumentare. Coloraţia tegumentului la insecte. Funcţiile tegumentului.

Părţile componente ale corpului şi apendicele lui. Capul şi apendicele lui. Organele senzitive. Structura segmentară a capului şi provenienţa lui.

Diferite tipuri ale aparatului bucal. Aparatul bucal pentru rupt şi mestecat. Provenienţa apendicelor bucale. Antenele şi segmentele lor. Formele şi funcţia lor.

Toracele. Apendicele toracele. Specializarea toracelui în legătură cu funcţia locomotoare. Aripile şi rolul lor. Morfologia şi provenienţa lor. Teoria provenienţei zborului. Picioarele şi diversitatea lor la insecte. Specializarea picioarelor în legătură cu modul de viaţă.

Abdomenul. Apendicele abdominale. Apendicele genitale şi rolul lor în sistematică. Endoscheletul. Musculatura. Legătura cu tegumentul.

Sistemul nervos. Sistemul nervos simpatic. Structura microscopica a sistemului nervos. Fiziologia sistemului nervos. Organele de simţ.(receptorii).

Sistemul endocrin.

Funcţia gustativă. Organele auditive. Organele de stridulaţie. Organele fotoreceptoare.

Funcţiile de nutriţie. Sistemul digestiv. Intestinul anterior. Intestinul mediu. Intestinul posterior. Glandele salivare.

Sistemul circulator. Vasul dorsal sau inima. Mecanismul circulaţiei. Sângele şi rolul lui.

Sistemul respirator. Stigmele. Traheele. Fiziologia respiraţiei.

Sistemul excretor. Tuburile lui Malpighi. Celulele pericardice sau nefrocitele. Corpul adipos sau corpul gras. Organele luminiscente.

Sistemul reproducător la insecte. Sistemul reproducător femel. Sistemul reproducător mascul.

Caracterele sexuale secundare. Maturaţia sexuală.

Tipuri de reproducere la insecte. Partenogeneza, pedogeneza, poliembrionia, hermafroditismul, viviparia. Împerecherea şi depunerea ouălor. Dezvoltarea embrionară.

Dezvoltarea postembrionară. Metamorfoza hemimetabolă. Metamorfoza holometabolă. Hipermetamorfoza. Diapauza.

Ecologia şi răspândirea geografică a insectelor

Cuvintele cheie: tactor, rol, distribuţie, influenţă, acţiune. Relaţiile insectelor cu factorii mediului. Ecosistemul. Biotop şi biocenoză.

Rolul factorilor abiotici asupra insectelor. Relaţiile între insecte şi plante.

Rolul factorilor biotici asupra insectelor. Relaţiile între insecte şi celelalte animale.

Factorii antropici. Biocenozele naturale şi artificiale. Migrarea insectelor. Principiile schimbului staţiilor.

Distribuţia geografică, aria de răspândire, arealul. Regiunile zoogeografice.

Importanţa insectelor pentru om. Daune şi pagube produse de insecte. Insecte utile (folositoare).

Paleontologie şi filogenie.

Influenţa temperaturii la dezvoltarea insectelor. Temperatura constantă. Suma temperaturilor efective.

Influenţa umidităţii la comportarea şi dezvoltarea insectelor. Acţiunea reciprocă a temperaturii şi umidităţii.

Solul ca mediu de trai al insectelor.

Adaptaţia insectelor la condiţiile ecologice extremale. Comportarea insectelor la temperaturi scăzute, ridicate şi în zona biologică optimă.

Hrana ca factor ecologic. Influenţa cantitativă şi calitativă a hrănii la creştere, dezvoltare şi înmulţire a insectelor. Schimbarea hranei şi regimului de hrană şi rolul lor în evoluţia insectelor. Rezistenţa plantelor către insectele fitofage.

Diapauza insectelor, însuşirea ei şi însemnătatea adaptivă. Rolul diapauzei în sincronizarea ciclului de dezvoltare cu schimbarea factorilor climaterici în diferite anotimpuri. Schimbul de substanţe în perioada diapauzei.

Ecologia şi fiziologia dezvoltării în diferite anotimpuri. Tipurile reacţiilor fotoperiodice, reacţii cantitative şi calitative. Concepţiile contemporane despre mecanismele reacţiilor fotoperiodice.

Fenologia insectelor. Diversitatea schemelor fenologice. Fenogramele şi alcătuirea lor. Schimbarea fenologiei în diferiţi ani în hotarele arealului.

Tipurile arealelor. Specii endemice, cosmopolite, sinantrope. Caracteristica entomofaunei în diferite regiuni geografice. Arealul speciei, aspectele istorice şi ecologo-climaterice de formare ale hotarelor arealului. Răspândirea speciilor peste hotarele arealului. Dinamica numerică a insectelor

. Aspectele teoretice şi aplicative în problema numerică. Oscilaţiile numerice şi reglarea lor. Influenţa directă şi indirectă a factorilor climaterici asupra efectivului numeric al insectelor. Reglarea numerică şi condiţiile echilibrului în sistemele ”gazdă-parazit“ şi “prădător-jertfă”. Înmulţirea în masă a insectelor. Variaţia înmulţirii în masă (gregaţia). Factorii limitativi naturali.

Filogenia, sistematica şi clasificarea insectelor

Cuvinte cheie: nomenclatură, clasificare, sistematică.

Principiile sistematicii zoologice. Sistematica ca ştiinţă. Specia ca bază a sistematicii zoologice. Teoriile clasificaţiei biologice, clasificaţia ca un sistem de transmitere a informaţiei. Semnele taxonomice şi însemnătatea lor. Metodele de lucru în taxonomie. Lucrările faunistice, formele şi principiile lor.

Nomenclatura zoologică. Formarea denumirilor taxonilor de la subspecie până la supra familie. Criteriile publicaţiilor şi valabilitatea denumirilor. Legile priorităţii şi omonimie. Speciile tip şi metodele de înregistrare a lor. Exemplarele tipuri, clasificarea lor, regulile de indicare (marcare) şi păstrare.

Clasificaţia încrengăturii artropodelor. Artropodele terestre, originea lor şi evoluţia. Paralelismul în evoluţia artropodelor terestre. Concepţiile contemporane despre originea insectelor. Studiul istoric despre dezvoltarea şi clasificarea insectelor.

Insectele apterigote (inferioare), legăturile lor filogenetice cu cele pterigote (superioare). Particularităţile morfologice şi biologice ale insectelor pterigote. Caracteristica unor ordine.

Insecte pterigote fosile (Paleoptera, Palaeodictyoptera, Megasecoptera, Archodonata), modul lor de viaţă. Trăsăturile convergente de asemănare cu insectele contemporane. Caracteristica letopiseţului paleontologic a insectelor.

Particularităţile structurii odonatelor (libelulelor) şi efemeridelor (rusaliilor) şi locul lor în sistemele insectelor pterigote. Particularităţiile biologice a acestor ordine. Odonatele şi efemeridele din erele Paleozoică şi Mezozoică.

Insectele neoptere (Neoptera), trăsăturile generale şi componenţa grupei. Direcţiile principale a evoluţiei neopterelor.

Polyneoptera, starea diferenţiată a lor printre Neoptera. Insectele Protoblattoidae fosile şi Parapleocoptera - grupele centrale a Polyneoptera.

Evoluţia Blattoidae, Mantidae, Isoptera. Provenienţa modului de viaţă în colonii a termitelor.

Ordinul Plecoptera, Embioptera.

Ordinul Orthoptera. Filogenia grupei după datele paleontologice şi morfologiei comparative.

Ordinul Mallophaga şi rolul lor ca ectoparaziţi.

Ordinul Thysanoptera şi Heteroptera, clasificarea şi evoluţia.

Insectele Holometabole (metamorfoza completă). Provenienţa metamorfozei complete şi însemnătatea ei în evoluţia insectelor.

Insectele hemimetabole (metamorfoza incompletă).

Ordinul Neuroptera şi biologia lor.

Ordinul Diptera. Căile principale ale evoluţie lor.

Ordinul Coleoptera şi Strepsiptera. Familiile principale.

Ordinul Hymenoptera. Dezvoltarea parazitismului. Însemnătatea lor practică.

Bazele entomologiei practice

Cuvintele cheie: dăunători culturi, combatere.

Entomologia agricolă. Dăunătorii principali ai culturilor agricole. Problemele principale.

Entomologia forestieră. Problemele principale.

Insectele parazitare ale omului şi animalilor. Insectele transmiţătoare a bolilor.

Entomologia medicală şi veterinară. Problemele principale.

Metodele principale de combatere a dăunătorilor.

Rolul insectelor în biocenoze. Rolul lor în transformarea substanţelor în circuitul biologic. Insecte polenizatoare.

Albina meliferă şi fluturele de mătase.

Literatura de specialitate

  1. Ionescu M.A. Entomologie. Bucureşti. 1962.
  2. Ionescu M.A., Lăcătuşu M. Entomologie. Bucureşti. 1971.
  3. Ene I.M. Entomologie forestieră. Bucureşti, 1971.
  4. Manolache C., Boguleanu Gh. Entomologie agricolă. Bucureşti. 1967.
  5. Crişan A., Mureşan D. Clasa Insecta. Manual de entomologie generală. Cluj-Napoca, 1999.
  6. Андрианова Н.С. Экoлогия насекомых. Москва. 1970.
  7. Бей-Биенко Г.Я. Общая энтомология. М. 1966.
  8. Бондаренко Н.В., Поспелов С.М., Персов М.П. Общая и сельскохозяйственная энтомология. Л. 1991.
  9. Захваткин Ю.А. Курс общей энтомологии. Мoсква. 1986.
  10. Шванвич Б.Н. Курс общей энтомологии. М. 1949.
  11. Щеголев В.Н. Сельскохозяйственная энтомология. Москва.1960

Bibliografia suplimentară

  1. Викторов Г.А. Проблема динамики численности насекомых на примере вредной черепашки. М.1967.
  2. Гиляров М.С. Закономерности приспособления членистоногих к жизни на суше. М.1970.
  3. Джеффри Ч. Биологическая номенклатура. Москва: Мир. 1980.
  4. Захваткин Ю.А. Эмбриология насекомых. Мoсква. 1975.
  5. Животный мир Молдавии. Насекомые. Кишинев. 1983.
  6. Киршенблат Я.Д. Телергоны - химические средства воздействия на животных. М. 1968.
  7. Коппел Х., Мертинс Дж. Биологическое подавление вредных насекомых. Москва. 1980.
  8. Кузнецов Н. Я. Класс насекомых (Insecta или Hexapoda). В кн: Руководство по зоологии. М. 1951.
  9. Мазохин-Поршняков Г. А. Зрение насекомых. М. 1965.
  10. Международныи кодекс зоологическои номенклатуры. Ст.-Петербург: Наука. 2000.
  11. Радкевич В.А. Экология. Минск. 1983.
  12. Родендорф Б. Б. Эволюция и классификация летательного аппарата насекомых. Тр. Палеонтологического института. 1949. Т. 16. С. 3-176.
  13. Росс Г., Росс Ч., Росс Д. Энтомология. Москва: Мир. 1985.
  14. Тыщенко В.Н. Основы физиологии насекомых. Ч.1. Физиология метаболических систем. Л. 1976.
  15. Яхонтов В.В. Экология насекомых. М. 1969.