Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

03.00.11 – Programa examenului de doctorat


Recomandări metodice generale

În cadrul biologiei şi medicinii histologia, citologia şi embriologia constituie temelia acestora, pe care se sprijină toate celelalte ştiinţe din învăţământul biologic şi medical, formând un edificiu impunător. În cadrul studiului medicinii histologia, citologia şi embriologia mai îndeplineşte şi alte sarcini de prim plan: rolul instructiv, deoarece este obiect de învăţătură pentru oricine care doreşte să devină sau este medic; a doua funcţie este cea de cercetare, deoarece încă mai sunt multe domenii ale histologiei, citologiei şi embriologiei, care prezintă interes pentru cercetări; a treia sarcină a histologiei, citologiei şi embriologiei este cea educativă deoarece prin studiul şi analiza formei şi structurii corpului uman, facem în primul rând o autoeducare apropiindu-ne de principiul lui Socrate: “Cunoaşte-te pe tine însuţi”, pentru că după Rainer “Omul este singura fiinţă în măsură să-şi făurească un ideal prin autocunoaştere şi să se modeleze în vederea perfecţionării sale”. Medicina contemporană cer

e de la histologia, citologia şi embriologia actuală nu forma şi structura omului abstract, dar date concrete despre structura individului dat. Structurile normale şi funcţiile organismului, trebuie să fie studiate nu ca un substrat al posibilei dezvoltări al patologicului, dar ca un component al rezistenţei generale nespecifice ce asigură o capacitate înaltă de muncă, o activitate socială, o longevitate sănătoasă. Deci fiecare organ să fie studiat în dinamică în strânsă legătură cu modificările mediului ambiant şi în ontogeneză cu specificul fiecărei perioade de vârstă.

Conţinutul cursului

Metodele histologice, citologice şi embriologice de examinare

Principiile de bază de confecţionare a preparatelor pentru microscopia optică şi electronică. Principiul şi metodele de fixare a obiectelor. Metodele de solidificare (includere). Microtomul. Metodele de coloraţie şi de contrast.

Metodele de examinare cu ajutorul microscopului optic a preparatelor vii şi fixate, colorate şi necolorate. Microscopia în razele ultraviolete, microscopia cu luminiscenţă. Microscopia electronică (de transmisiune şi stereo-scan). Metodele speciale: ultracentrifugare, radioautografia, cultivarea în afara organismului, histochimia, histochimia electronomicroscopică, coloraţia vitală, microfilmarea. Metodele cantitative de examinare: morfometria, citofotometria, automatizarea lor. Metodele embriologiei descriptive şi experimentale. Metodele secţiunilor în serie şi a reconstrucţiei plastice a obiectelor embriologice. Determinarea vârstei embrionului.

Citologia

Noţiune despre celulă ca sistem viu elementar, baza structurii şi funcţiei organismelor eucariote. Noţiune despre structurile acelulare (simplast, sinciţiu, substanţa intercelulară). Rolul citologiei în medicină. Postulatele principale ale teoriei celulare la etapa actuală de dezvoltare a ştiinţei. Organizarea generală a celulelor animale: citoplasma cu învelişul celular, nucleul.

Forma şi dimensiunea celulelor în dependenţă de specializarea lor funcţională.

Componentele structurale ale celulei

Citoplasma.

Membrana biologică ca bază structurală a activităţii vitale a celulelor, organizarea ei moleculară şi funcţiile principale.

Învelişul celular. Membrana celulară (citolema), straturile supra- şi submembranic, caracteristica lor morfologică, chimică şi funcţională. Mecanismul de transport al substanţelor, recepţia, adezia. Endo- şi exocitoza.

Joncţiunile intercelulare (contactele). Caracteristica morfologică şi funcţională a diverselor forme de joncţiuni. Joncţiunile simple. Joncţiunile complexe: dense, comunicante (nexusuri), digitiforme, desmozomii.

Componentele principale ale citoplasmei: organitele, incluziunile, hialoplasma (matricea).

Organitele - definiţia, clesificarea.

Organitele de tip general

Organitele membranare

Reticulul endoplasmatic - structura şi rolul funcţional al reticulului endoplasmatic granular şi agranular, rolul lor în sinteza substanţelor; particularităţile de structură în legătură cu metabolismul divers al celulelor. Complexul Golgi - structura, funcţiile, rolul în procesele de secreţie în celulele glandulare, însemnătatea în interacţiunea structurilor membranare. Lizozomii, structura, enzimele principale, rolul în procesul de digestie intracelulară; lizozomii primari şi secundari, hetero- şi autofagosomii; rolul lizozomilor în celulele ce asigură funcţiile de protecţie în organism. Peroxizomii, structura, componenţa enzimelor, funcţiile. Mitocondriile, structura, componenţa enzimelor principale, funcţiile; noţiune despre sinteza autonomă a proteinelor în mitocondrii; reproducerea mitocondriilor; particularităţile de structură a mitocondriilor în celule cu nivel divers al bioenergeticii.

Organitele amembranare

Ribozomii - structura, componenţa chimică, funcţiile. Ribozomii liberi, poliribozomii, legătura cu alte componente structurale ale celulei. Centriolii (citocentrul), structura, funcţiile în interfază şi în timpul diviziunii celulei. Microtubulii - structura, funcţiile. Microfibrilele şi microfilamentele - de actină, miozină ş.a.; componenţa chimică, caracteristica funcţională.

Organitele speciale

Formarea organitelor speciale pe baza transformărilor organitelor de tip general sau ale altor părţi ale celulei. Microvilozităţile. Picile bazale. Cilii vibratili. Flagelii. Tonofibrilele. Miofibrilele. Neurofibrilele. Structura şi funcţiile organitelor speciale.

Incluziunile. Definiţia, clasificarea, rolul în activitatea vitală a celulelor şi a organismului. Structura şi componenţa chimică a diverselor tipuri de incluziuni.

Hialoplasma. Definiţia. Proprietăţile fizico-chimice, noţiunea despre componenţa chimică. Rolul în metabolism şi în menţinerea integrităţilor structurilor citoplasmatice ale celulei.

Nucleul

Rolul nucleului în activitatea vitală a celulei şi în transmiterea informaţiei ereditare. Forma, dimensiunea, numărul de nuclei în celule cu diversă specializare. Raportul nucleo-citoplasmatic ca indice a stării funcţionale a celulei. Componentele principale ale nucleului: învelişul nuclear, cromozomii, carioplasma (nucleoplasma), nucleolul.

Învelişul nuclear, structura. Participarea în velişului nuclear în metabolismul dintre nucleu şi citoplasmă. Rolul complexelor de pori în procesele nucleo-citoplasmatice. Interacţiunile învelişului nuclear cu sistemul membranar al citoplasmei celulei. Cromozomii. Structura cromozomilor în interfază. Componenţa chimică şi rolul lor în activitatea vitală a celulelor.

Noţiune despre cromatină. Eucromatina (difuză) şi heterocromatina (condensată). Cromatina sexuală. Structura şi rolul cromozomilor în celulele ce se divid. Cariotipul.

Nucleolul. Structura. Rolul nucleolilor în sinteza ARN şi în formarea ribozomilor. Participarea organizatorilor nucleolari ai cromozomilor la formarea nucleolului. Labilitatea funcţională a nucleolilor.

Manifestările principale ale activităţii vitale a celulelor.

Procesele de sinteză în celule.

Interacţiunile componentelor structurale ale celulei la sinteza proteinelor şi substanţelor neproteice. Noţiune despre secreţie şi tipurile ei.

Ciclul vital (celular) al celulelor. Definiţia ciclului vital. Caracteristica etapelor lui (ciclul mitotic, creşterea şi diferenţierea, funcţionarea activă, îmbătrânirea şi moartea celulei). Particularităţile ciclului vital la diferite tipuri de celule.

Reproducerea celulei şi structurilor celulare

Ciclul mitotic. Rolul biologic. Perioadele (interfaza şi mitoza). Caracteristica proceselor principale ale ciclului mitotic. Mitoza. Esenţa biologică. Fazele mitozei. Reorganizarea componentelor structurale a celulei în fiecare fază.

Sensibilitatea celulelor în diverse faze ale ciclului mitotic la acţiunea factorilor fizico-chimici (energia radiantă, substanţele toxice, preparatele medicamentoase).

Endoreproducerea. Poliploidia, rolul ei funcţional şi biologic. Mecanismul de apariţie a poliploidiei: endomitoza, formarea celulelor binucleate şi polinucleate. Politenia (noţiune generală).

Meioza. Particularităţile ei şi rolul biologic.

Regenerarea intracelulară. Caracteristica morfo-funcţională. Rolul biologic.

Reacţiile celulare la acţiunile nocive

Modificările reversibile şi ireversibile ale celulelor, manifestările lor morfologice. Adaptarea celulelor, rolul ei la menţinerea vieţii în condiţii modificate de existenţă. Necroza. Paranecroza. Semnele morfologice ale necrozei celulare.

Embriologia

Bazele embrilogiei generale

Periodizarea dezvoltării animalelor. Progeneza. Fecundarea. Stadiile principale de dezvoltare a embrionului. Segmentarea, gastrularea, histo- şi organogeneza. Particularităţile de structură a embrionului mamiferelor în diverse stadii de dezvoltare. Noţiune despre procesele biologice, ce stau la baza dezvoltării embrionului - inducţia, determinarea, diviziunea, migrarea celulelor, creşterea, diferenţierea, interacţiunea celulelor. Noţiune despre organele provizorii, structura şi rolul lor.

Embrilogia omului

Obiectul şi problemele embriologiei omului. Embriologia medicală. Embriologia mamiferelor ca bază pentru înţelegerea particularităţilor dezvoltării embrionare la om. Corelaţia onto- şi filogenezei. Aportul lui O.A. Kovalevsckii, Severţov, P.P. Ivanov şi A.V. Ivanov în fondarea teoriei evoluţioniste a embriologiei. Stadiile principale a dezvoltării embrionului uman.

Progeneza

Celulele sexuale. Structura şi funcţiile celulelor sexuale masculine şi feminine, stadiile principale de dezvoltare.

Fecundarea. Rolul biologic al fecundării. Etapele fecundării. Contopirea pronucleilor. Condiţiile necesare pentru fecundarea normală.

Embriogeneza

Zigotul. Structura zigotului, principiile de compartimentare a citoplasmei. Genomul zigotului.

Segmentarea. Caracteristica segmentării embrionului uman. Cronologia, durata.

Structura embrionului în diferite stadii de segmentare. Morula. Blastocelul. Embrioblastul şi trofoblastul.

Implantarea. Mecanismul ei. Etapele implantării. Particularităţile de implantare la om.

Gastrularea. Caracteristica gastrulării la embrionul uman. Prima fază a gastrulării. Procesele ce au loc în decursul acestei faze în embrioblast şi trofoblast. Localizarea primordiilor prezumptive. Faza a doua a gastrulării. Căile de migrare a celulelor în decursul formării foiţelor embrionare. Interacţiunile celulelor, inducţia embrionară, determinarea şi diferenţierea. Primordiile embrionare. Formarea celulelor-stem ale ţesuturilor. Neurulaţia şi formarea complexului axial de primordii.

Organele provizorii

Corionul, amnionul, sacul vitelin, alantoida. Structura lor şi rolul funcţional. Mezodermul extarembrionar. Rolul corionului la formarea placentei. Placenta umană. Structura şi funcţiile ei. Modificările endometrului în timpul dezvoltării sarcinii, membranele fetale; sistemul ‘’mamă-făt’’.

Histogeneza embrionară

Apariţia ţesuturilor pe baza diferenţierii celulelor primordiilor embrionare. Mecanismul histogenezei: inducţia, diviziunea, determinarea, migrarea, diferenţierea, integrarea, moartea morfogenetică a celulelor ş.a. (Speemann, Ru ş.a.). Noţiune despre perioadele critice (P.G.Svetlov). Dereglarea proceselor de determinare ca cauză a anomaliilor şi monstruozităţilor. Perioadele critice principale.

Particularităţile organismului nou-născut. Caracteristica generală şi periodizarea dezvoltării postnatale.

Histologia generală (ştiinţa despre ţesuturi)

Ţesuturile (ca sistem de celule şi derivatelor lor) - unul din nivelurile ierarhice de organizare a elementului viu. Celulele ca elemente principale ale ţesuturilor. Structurile acelulare - simplastele ca derivate ale celulelor. Substanţa intercelulară.

Celulele în sistemul tisular. Noţiune despre populaţia celulară. Celulele- stem şi proprietăţile lor. Determinarea şi diferenţierea celulelor în rândul diviziunilor succesive. Diferonii. Bazele molecular-genetice ale determinării; activitatea diferenţială a genelor. Legităţile de apariţie şi de evoluţie a ţesuturilor, teoriile paralelismului (A.A.Zawarzin) şi a evoluţiei divergente (N.G.Hlopin). Clasificarea morfo-funcţională şi genetică a ţesuturilor. Factorii tisulari ai formogenezei, mecanismele de asigurare a homeostazei tisulare. Capacităţile de restabilire a ţesuturilor - tipurile de reînnoire labilă şi staţionară; regenerarea reparativă. Limetele variabilităţii ţesuturilor; noţiune despre metaplazie şi varietăţile ei.

Ţesuturile epiteliale şi glandele

Caracteristica morfo-funcţională a ţesuturilor epiteliale în legătură cu localizarea limitrofă în organism. Histogeneza ţesuturilor epiteliale. Clasificarea morfo-funcţională şi genetică. Contribuţia lui N.G.Hlopin în studiul ţesuturilor epiteliale. Joncţiunile intercelulare în ţesuturile epiteliale. Organitele speciale ale epiteliocitelor. Membrana bazală. Anizomorfismul orizontal şi vertical al straturilor epiteliale, polaritatea celulelor. Structura diverselor tipuri de ţesuturi epiteliale. Epiteliul anizomorf. Epiteliul necornificat şi cornificat. Epiteliul de tranziţie. Regenerarea fiziologică şi reparativă a ţesuturilor epiteliale. Diferonii diverselor ţesuturi epiteliale. Localizarea celulelor cambiale în diverse epitelii.

Funcţia secretorie a ţesuturilor epiteliale. Glandele, structura lor, principiul de clasificare. Histofiziologia procesului de secreţie. Particularităţile de structură a celulelor secretorii în dependenţă de faza ciclului de secreţie. Tipurile de secreţie: holocrin, apocrin, merocrin. Continuitatea procesului secretor.

Ţesuturile mediului intern

Caracteristica morfo-funcţională în legătură cu asigurarea homeostazei organismului. Sursa de dezvoltare. Clasificarea.

Sângele şi limfa

Componenţa sângelui şi a limfei, funcţiile lor principale. Elementele figurate ale sângelui şi ale limfei - leucocitele, structurile postcelulare (acelulare) ale sângelui uman - eritrocitele şi plachetele sanguine (trombocitele). Clasificarea morfologică a leucocitelor (granulocitele şi agranulocitele). Structura elementelor figurate, funcţiile lor. Hemograma şi formula leucocitară. Particularităţile de vârstă şi de sex ale sângelui. Particularităţile sângelui la făt, nou-născut, dinamica postnatală. Noţiune despre regenerarea fiziologică a sângelui şi a limfei (hemopoieza, vezi în capitolul ‘’Sistemul hemopoietic şi la imunogenezei’’; hemocitopoieza şi imunocitopoieza).

Ţesuturile Conjunctive

Caracteristica morfo-funcţională, clasificarea. Aportul lui A.A.Maximov, V.G.Eliseev, A.A.Zawarzin, V.A.Rumeantsev, G.V.Danini, G.C.Hrusceov în studierea ţesuturilor conjunctive. Modificările de vârstă a celulelor şi a substanţei intercelulare ale ţesuturilor conjunctive.

Ţesutul conjunctiv fibros. Clasificarea.

Ţesutul conjunctiv fibros lax.

Celulele ţesutului conjunctiv fibros lax. Fibroblastele, provenienţa lor, varietăţile şi potenţiile de diferenţiere ulterioară; structura şi caracteristica citochimică; stadiile intra- şi extracelulare de fibrilogeneză. Macrofagele (histiocitele), provenienţa lor, structura, funcţiile, rolul în reacţiile de protecţie a organismului, noţiune despre sistemul macrofagic monocelular. Lipocitele (celulele adipoase), provenienţa lor, structura, caracteristica citochimică; lipocitele ţesutului adipos alb şi brun, rolul lor în metabolism. Celulele adventiţiale, structura şi rolul lor în legătură cu diferenţierea diversă. Pericitele, provenienţa lor, structura şi caracteristica funcţională. Celulele plasmatice, provenienţa lor, structura şi caracteristica citochimică, funcţia, rolul în imunitate. Bazofilele tisulare (mastocitele), provenienţa lor, structura, funcţiile, participarea la reglarea stării ţesutului conjunctiv şi metabolismului aminelor biogene (monoaminelor). Celulele pigmentare, provenienţa lor, structura, funcţia.

Substanţa intercelulară. Caracteristica şi structura. Substanţa fundamentală, proprietăţile fizico-chimice şi însemnătatea. Fibrele de colagen şi elastice, structura şi componenţa chimică, însemnătatea funcţională. Fibrele reticulare. Provenienţa substanţei intercelulare.

Relaţiile dintre sânge şi ţesutul conjunctiv fibros lax. Funcţiile leucocitelor în ţesutul conjunctiv fibros lax. Interacţiunile celulelor în procesele histogenezei, regenerării, inflamaţiilor; participarea lor în reacţiile de protecţie a organismului.

Alte variante de ţesuturi conjunctive. Ţesutul conjunctiv fibros dens: varietăţile lui, structura, funcţiile. Ţesutul reticular, structura, histofiziologia şi rolul funcţional. Ţesutul adipos, varietăţile, structura, rolul funcţional. Ţesutul pigmentar. Ţesutul mucos. Tendonul ca organ.

Ţesuturile scheletale

Caracteristica morfo-funcţională. Clasificarea.

Ţesuturile cartilaginoase. Caracteristica morfo-funcţională. Celulele cartilaginoase - condroblastele, condrocitele, condroclastele. Grupele izogene de celule. Varietăţile de ţesuturi cartilaginoase. Caracteristica histochimică şi structura substanţei intercelualre a diverselor tipuri de ţesuturi cartilaginoase. Condrogeneza şi modoficările de vârstă a condrocitelor.

Cartilajul ca organ. Structura cartilajelor fibros, hialin şi elastic. Pericondrul. Rolul lui la nutriţia, creşterea şi regenerarea cartilajului.

Ţesuturile osoase. Caracteristica morfo-funcţională. Celulele ţesutului osos - osteocitele, osteoblastele, osteoclastele. Substanţa intercelulară a ţesutului osos: proprietăţile ei fizico-chimice şi structura. Ţesutul osos macrofibrilar. Ţesutul osos lamelar (microfibrilar). Localizarea lor în organism şi particularităţile morfo-funcţionale. Regenerarea ţesuturilor osoase. Dezvoltarea ectopică a ţesuturilor osoase. Osteogeneza directă şi indirectă. Modificările de vârstă. Osul ca organ. Structura microscopică a osului. Periostul şi endostul, structura lor, rolul la nutriţia, creşterea şi regenerarea osului. Dezvoltarea osului direct în locul ţesutului conjunctiv embrionar. Dezvoltarea osului în locul cartilajului. Remodelarea osului în timpul creşterii organismului. Factorii care acţionează asupra creşterii oaselor.

Ţesuturile musculare

Caracteristica morfo-funcţională a ţesuturilor musculare, sursele de dezvoltare şi clasificare.

Ţesutul muscular nestriat (neted)

Histogeneza, structura, caracteristica morfo-funcţională şi histochimică. Miocitul neted. Organizarea aparatului contractil. Regenerarea ţesutului muscular neted. Modificările de vârstă.

Ţesutul muscular striat

Ţesutul muscular scheletal (de tip somatic). Histogeneza. Fibra musculară (simplastul) ca unitate structurală a ţesutului. Structura fibrei musculare: membrana bazală, sarcolema, nucleii, organitele de tip general, organitele speciale. Sistemul sarcotubular. Sarcomerul ca unitate structurală a miofibrilei. Mecanismul contracţiei musculare. Fibrele musculare de divers tip. Miosatelitocitele. Regenerarea ţesutului muscular scheletal.

Muşchiul ca organ. Structura microscopică a muşchilor. Miomul. Conexiunea muşchilor cu tendonul. Rgenerarea muşchilor (A.N.Studitskii). Modificarea muşchilor cu vârsta şi în legătură cu modul de viaţă.

Ţesutul muscular cardiac (de tip celomic). Histogeneza. Clasificarea. Ţesuturile musculare cardiace contractil şi conductor. Particularităţile de structură şi funcţie ale ambelor varietăţi de ţesut muscular cardiac. Cardiomiocitele; organitele de tip general şi organitele speciale ale cardiomiocitelor, caracteristica morfologică şi rolul funcţional a discurilor intercalare. Posibilităţile de regenerare a ţesutului muscular cardiac.

Ţesutl nervos

Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare. Histogeneza. Neurocitele (neuronii). Clasificarea neurocitelor: morfologică şi funcţională. Structura pericarionului (corpului), axonului şi dendritelor. Organitele de tip general şi organitele speciale, rolul lor. Procesele de transport în neurocit. Formarea neuromediatorilor şi neuropeptidelor. Celulele neurosecretorii.

Neuroglia. Caracteristica generală şi varietăţile principale. Macroglia. Tipurile de gliocite. Gliocitele centrale (ependimocitele, astrocitele şi oligodendrocitele); gliocitele periferice (gliocitele ganglionilor), neurolemocitele, gliocitele terminale. Structura şi rolul lor funcţional. Microglia.

Fibrele nervoase. Caracteristica morfo-funcţională. Clasificarea. Structura fibrelor nervoase mielinice şi amielinice. Procesul de mielinizare a fibrei. Degenerarea şi regenerarea fibrelor nervoase.

Terminaţiunile nervoase. Caracteristica morfo-funcţională. Terminaţii receptorii şi eferente, clasificarea şi structura lor. Noţiune despre sinapsă. Sinapsele interneuronale. Clasificarea, structura. Mediatorii. Mecanismul de transmitere a excitaţiei în sinapsă. Substratul morfologic al activităţii reflectorii al sistemului nervos (noţiune despre arcul reflex simplu şi compus). Rolul sinapselor în ‘’polarizarea’’ arcului reflex. Teoria neuronală (Ramon Y Cajal, B. I. Lavrentiev).

Histologia specială

Sistemul nervos

Caracteristica morfo-funcţională. Sursele şi evoluţia dezvoltării embrionare.

Sistemul nervos periferic.

Nervul. Structura. Reacţia la leziuni şi regenerarea.

Ganglionii nervoşi senzitivi (spinali şi cranieni). Sursele de dezvoltare. Componenţa tisulară. Structura: capsula, neurocitele şi gliocitele. Poziţia ganglionilor în arcul reflex.

Sistemul nervos central. Particularităţilede structură a substanţei cenuşii şi albe. Componenţa neuronală, gliocitele. Noţiune despre centrii nervoşi. Structura meningelor.

Măduva spinării. Caracteristica morfo-funcţională. Dezvoltarea. Structura substanţei cenuşii. Componenţa neuronală., gliocitele. Nucleii, structura lor şi caracteristica funcţională. Aparatul propriu al activităţii reflectorii. Rădăcinile anterioare şi posterioare. Structura substanţei albe. Caracteristica morfo-funcţională a căilor de conducere.

Encefalul. Caracteristica morfo-funcţională. Embriogeneza. Substanţa cenuşie şi albă.

Trunchiul cerebral. Organizarea neuronală a substanţei cenuşii. Bulbul rahidian. Nucleii de asociaţie principali. Formaţia reticulară. Funcţia şi legăturile principale. Diencefalul. Caracteristica morfo-funcţională. A nucleilor talamusului. Hipotalamusul. Caracteristica grupelor de nuclei principali. Funcţiile diencefalului.

Cerebelul. Structura şi rolul funcţional. Componenţa neuronală a scoarţei cerebelare. Fibrele aferente şi eferente. Legăturile interneuronale. Gliocitele cerebelului.

Scoarţa emisferelor cerebrale. Caracteristica morfo-funcţională. Citoarhitectonia. Componenţa neuronală. Structurile scoarţei emisferelor cerebrale. Noţiune despre coloane (Szentagothai). Legăturile interneuronale. Mieloarhitectonia: fibrele radiale şi tangenţiale. Gliocitele. Bariera hemato-encefalică, structura şi rolul ei.

Sistemul nervos autonom. Caracteristica morfo-funcţională şi subdividerea în regiuni. Structura ganglionilor vegetativi. Nucleii regiunii centrale. Fibrele nervoase pre- şi postganglionare. Particularităţile de structură a arcurilor reflexe vegetative.

Dezvoltarea pre- şi postnatală a organelor sistemului nervos. Modificările de vîrstă a scoarţei. Dinamica pre- şi postnatală a proceselor de mielinizare. Noţiune despre sistemele funcţionale (P.C.Anohin) şi dezvoltarea lor succesivă în ontogeneza omului.

Organele de simţ

Caracteristica generală a organelor de simţ în legătură cu teoria despre analizatori (sistemele senzoriale). Celulele receptorii şi mecanismele de recepţie. Clasificarea organelor de simţ conform genezei şi structurii celulelor receptorii.

Organul vederii. Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare, evoluţia. Planul general de structură a globului ocular. Membranele, regiunile şi derivatele lor, componenţa tisulară. Aparatele funcţionale principale: aparatul dioptric, aparatul de acomodare, aparatul receptor. Mecanismul de fotorecepţie. Componenţa neuronală şi gliocitele retinei. Stratul pigmentar. Pata galbenă şi foveola centrală. Discul nervului optic. Structura nervului optic. Membrana vasculară a globului ocular. Aparatul auxiliar al ochiului. Modificările de vârstă.

Organul olfactiv. Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare, evoluţia. Celulele receptorii. Celulele de susţinere şi bazale. Histofiziologia organului olfactiv.

Organul gustativ. Caracteristica morfo-funcţională. Mugurii gustativi. Celulele gustative. Celulelede susţinere şi bazale. Inervaţia mugurilor gustativi. Histofiziologia organului gustativ.

Organul auditiv şi al echilibrului. Caracteristica morfo-funcţională. Urechea internă. Labirintele osos şi membranos. Sursele de dezvoltare, evoluţia. Partea vestibulară a labirintului membranos: utricula sacula şi canalele semicerculare. Regiunile lor receptorii: maculele şi crestele ampulare. Celulele pilomotorii şi de sprijin. Membrana otolitică şi cupola. Histofiziologia labirintului vestibular. Labirintul membranos al melcului. Organul spiral (Corti). Celulele pilomotorii şi de sprijin. Inervaţia. Histofiziologia recepţiei sunetelor.

Sistemul cardio-vascular şi limfatic

Caracteristica morfo-funcţională a sistemului cardio-vascular. Sursele de dezvoltare şi evoluţia organelor sistemului vascular.

Vasele sanguine. Principiile generale de structură, componenţa tisulară şi particularităţile histochimice ale pereţilor vaselor. Dependenţa structurii vaselor de condiţiile hemodinamice. Restructurarea şi regenerarea vaselor. Vascularizarea vaselor. Sistemul vascular la nou-născut. Modificările postnatale în peretele vascular în dependenţă de vârstă şi profesie.

Arterele. Structura peretelui arterei în dependenţă de condiţiile hemodinamice. Particularităţile morfo-funcţionale ale arterelor de divers tip.

Particularităţile de organ a arterelor.

Vasele patului microcirculator. Structura, condiţiile hemodinamice, rolul lor în metabolism.

Arteriolele, rolul lor în circulaţia sanguină. Structura.

Rolul joncţiunilor endoteliu-miocit în histofiziologia arteriolelor.

Hemocapilarele. Clasificarea, funcţiile şi structura. Bazele morfologice ale procesului de permeabilitate a capilarelor şi reglarea funcţiilor lor. Particularităţile de organ a capilarelor.

Venulele. Rolul funcţional şi structura.

Anastomozele arteriolo-venulare. Însemnătatea pentru circulaţia sanguină. Clasificarea. Structura anastomozelor arteriolo-venulare de divers tip.

Venele. Structura peretelui venelor în legătură cu condiţiile hemodinamice. Particularităţile de structură a venelor de divers tip (muscular şi amuscular). Structura valvulelor venoase. Particularităţile de organ a venelor.

Vasele limfatice. Structura şi clasificarea. Structura capilarelor limfatice şi diversele varietăţi de vase limfatice. Particularităţile capilarelor limfatice în sistemul microcirculator.

Inima. Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare şi evoluţia embrionară. Structura peretelui inimii, tunicile, componenţa lor tisulară. Vasele inimii. Miocardul, ţesutul lui muscular tipic şi atipic, însemnătatea în lucrul inimii. Sistemul conductor al inimii, caracteristica morfo-funcţională. Epicardul şi foiţa parietală a pericardului. Inima nou-născutului. Procesele de restructurare a inimii după naştere. Modificările de vârstă.

Organele hemopoietice şi de protecţie imună

Caracteristica morfo-funcţională. Sursele principale şi etapele de formare a organelor hemopoietice în filogeneză (la vertebrate şi la om).

Hemopoieza şi imunopoieza

Dezvoltarea sângelui ca ţesut (hemopoieza embrionară). Hemopoieza şi imunopoieza postembrionară - regenerarea fiziologică a sângelui. Teoria unitară a hemopoiezei a lui A.A.Maximov şi interpretarea ei actuală. Caracteristica celulelor sanguine-stem şi semistem (precursoarele polipotente), precursoarele unipotente. Circulaţia celulelor stem în organism. Noţiune despre unităţile formatoare de colonii (UFC). Caracteristica formelor blaste ale celulelor sanguine. Stadiile de dezvoltare a celulelor sanguine, care morfologic se identifică – celulele în procesul de diferenţiere (maturare) şi celule diferenţiate (mature). Caracteristica microscopică, ultramicroscopică şi citochimică a celulelor în diferonii eritrocitelor, granulocitelor, monocitelor, limfocitelor T, limfocitelor B şi plachetelor sanguine. Rolul microambianţei în evoluţia celulelor hematopoietice. Reglarea hemopoiezei şi imunopoiezei.

Bazele morfologice ale reacţiilor imunologice

Imunopoieza în organele centrale (antigenindependente). Recircularea limfocitelor T şi B. Zonele dependente T şi B ale organelor periferice. Reacţiile antigendependente ale celulelor şi cooperarea lor în răspunsul imun la diverse tipuri de stimulare antigenice.

Celulele efectorii şi celulele-memorie ale imunităţii celulare şi umorale. Kilerii naturali. Celulele plasmatice. Cooperarea macrofagelor, limfocitelor T şi B în reacţiile imune. Modificările morfologicce ale organelor limfoide în timpul răspunsului imun.

Sistemul endocrin

Caracteristica morfo-funcţională. Noţiune despre hormoni şi rolul lor în organism. Clasificarea glandelor endocrine. Regiunile centrale şi periferice ale sistemului endocrin. Noţiune despre celule-ţintă şi receptori hormonali. Mecanismul acţiunii hormonilor asupra celullelor-ţintă. Interrelaţiile sistemului endocrin şi nervos.

Sistemul neurosecretor hipotalamo-hipofizar

Hipotalamusul. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Nucleii macro- şi microcelulari ai hipotalamusului. Particularităţile şi funcţiile celulelor neurosecretorii. Organele neurohemale, particularităţile vascularizării lor. Clasificarea neurohormonilor după componenţa lor chimică şi funcţie. Zona adenohipofizotropă a hipotalamusului. Liberinele şi statinele. Căile de reglare de către hipotalamus a glandelor sistemului endocrin. Reglarea funcţiilor hipotalamusului de către sistemul nervos şi endocrin (conexiune negativă inversă – feed back).

Hipofiza. Sursele dezvoltării embrionare şi evoluţia adeno- şi neurohipofizei. Structura, componenţa tisulară şi celulară a adenohipofizei. Caracteristica morfo-funcţională a adenocitelor. Modificările adenocitelor la dereglarea stării hormonale. Vascularizarea hipotalamoadenohipofizară, rolul acestui sistem în transportul hormonilor. Structura şi funcţia neurohipofizei. Hipofiza la nou-născut şi restructurarea ei în procesul ontogenezei.

Epifiza. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Structura, componenţa celulară. Relaţiile cu alte glande endocrine. Inervaţia. Modificările de vârstă.

Glandele endocrine periferice

Glanda tiroidă. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Structura, componenţa tisulară şi celulară. Foliculul ca unitate morfo-funcţională, ţesutul conjunctiv interfolicular. Tirocitele şi hormonii lor. Fazele ciclului de secreţie. Celulele C. Sursele de dezvoltare, rolul funcţional. Prolifirarea epiteliului limfoid la nou-născuţi în etapele ontogenezei.

Glandele paratiroide. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Structura, componenţa tisulară şi celulară. Rolul în reglarea metabolismului mineral. Mecanismele de reglare a glandelor paratiroide. Structura glandelor paratiroide la nou-născut şi modificările ei de vârstă.

Glandele suprarenale. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Scoarţa fetală şi definitivă a suprarenalelor. Zonele şi componenţa lor celulară. Particularităţile de structură a adrenocorticocitelor şi legătura lor cu caracterul de sinteză şi secreţie a corticosteroizilor. Medula suprarenalelor. Structura, componenţa celulară, hormonii. Particularităţile suprarenalelor la nou-născuţi şi modificările lor de vârstă.

Celulele izolate producătoare de hormoni ale organelor neendocrine

Sursele de dezvoltare. Localizarea, componenţa celulară a acestui sistem. Hormonii şi rolul lor în reglarea funcţiilor organelor şi organismului.

Sistemul digestiv

Structura peretelui tubului digestiv. Caracteristica morfo-funcţională. Tunica mucoasă, lama submucoasă, tunica musculară, tunica externă, straturile lor şi componenţa tisulară. Caracteristica generală a tunicii mucoase, structura şi însemnătatea ei. Particularităţile tunicii mucoase în diferite segmente ale tubului digestiv. Aparatul limfoid al tubului digestiv. Glandele aparatului digestiv, localizarea şi organizarea morfologică. Aparatul endocrin al tractului digestiv. Caracteristica morfo-funcţională.

Cavitatea bucală. Dezvoltarea. Funcţiile. Structura tunicii mucoase în legătură cu funcţia şi condiţiile în cavitatea bucală. Buzele, obrajii, dinţii, palatul dur şi palatul moale, lueta, gingiile, amigdalele.

Glandele salivare mari. Funcţiile exo- şi endocrine. Structura, histofiziologia în perioadele pre- şi postnatală.

Limba. Funcţiile, structura. Particularităţile de structură a tunicii mucoase pe suprafeţele superioară şi inferioară ale organului. Papilele limbii şi tipurile lor.

Dinţii. Structura. Sursele şi evoluţia dezvoltării embrionare. Smalţul, dentina şi cimentul – structura şi componenţa chimică. Pulpa dintelui – structura rolul. Periodontul – structura, însemnătatea. Vascularizarea şi inervaţia dintelui. Alternarea dinţilor. Modificările de vârstă.

Faringele şi esofagul. Structura peretelui, sursele de dezvoltare şi evoluţia. Structura diverselor regiuni ale peretelui esofagului. Glandele esofagului, histofiziologia lor. Particularităţile de structură a peretelui esofagului la nou-nascut şi în diferite perioade de vârstă.

Stomacul. Caracteristica morfo-funcţională, sursele de dezvoltare şi evoluţia. Structura peretelui stomacului, componenţa lui tisulară. Particularităţile de structură ale tunicii mucoase în diverse regiuni ale organului. Localizarea, structura şi componenţa celulară a glandelor. Histofiziologia celulelor secretorii. Potenţiile de regenerare a organului. Particularităţile de vârstă a structurii peretelui stomacului.

Intestinul subţire şi intestinul gros. Sursele de dezvoltare embrionară a tubului intestinal. Dezvoltarea vilozităţilor, criptelor şi glandelor. Noţiune despre atrezia fiziologică. Dezvoltarea intestinului în perioadele pre- şi postnatală.

Intestinul subţire. Caracteristica morfo-funcţională. Structura peretelui. Sistemul “criptă-vilozitate” ca unitate morfo-funcţională. Tipurile de celule ale epiteliului, structura şi citofiziologia lor. Particularităţile de structură a tunicii mucoase în diverse regiuni ale intestinului (duoden, jejun şi ileon). Histofiziologia procesului de digestie. Rolul enterocitelor, microvilozităţilor în digestia parietală. Potenţiile de regenerare. Particularităţile de vârstă a peretelui intestinului subţire.

Intestinul gros. Caracteristica morfo-funcţională. Structura peretelui. Particularităţile de structură a tunicii mucoase în legătură cu funcţia.

Apendicele vermicular. Structura şi însemnătatea lui. Rectul. Caracteristica morfo-funcţională a peretelui.

Pancreasul. Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare embrionară. Structura porţiunii exo- şi endocrină. Caracteristica citofiziologică a celulelor acinoase. Tipurile de celulele a porţiunii endocrine şi caracteristica lor moprfo-funcţională. Celulele acino-insulare. Potenţiile de regenerare a organului. Histofiziologia pancreasului în diverse perioade a copilăriei. Modificările de vârstă ale glandei la îmbătrânirea organismului.

Ficatul. Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Particularităţile vascularizării ficatului. Structura lobulului ca unitate morfo-funcţională. Noţiune despre lobul portal şi acinul hepatic. Caracteristica morfo-funcţională a hemocapilarelor intralobulare. Hepatocitele, particularităţile histochimice şi funcţiile lor. Variabilitatea morfo-funcţională a hepatocitelor în limitele lobulului hepatic. Potenţiile de regenerare a ficatului. Particularităţile de histostructură a ficatului la copii născuţi la termen şi la prematuri.

Caracteristica morfo-funcţională a ficatului copiilor mici. Modificările de vârstă.

Vezicula biliară şi celulele biliare. Dezvoltarea, structura peretelui. Potenţiile de regenerare.

Sistemul respirator

Caracteristica morfo-funcţională. Căile aerifere şi segmentul respirator. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Componenţa tisulară. Noţiune despre funcţiile nerespiratorii ale sistemului respirator – de barieră, protecţie, metabolică, imună etc.

Structura peretelui căilor aerifere: tunica mucoasă, lama submucoasă, tunica fibro-cartilaginoasă, tunica externă şi straturile lor.

Căile aerifere extrapulmonare. Structura peretelui căilor aerifere: cavităţii nazale, laringelui, traheii şi bronşiilor principale. Particularităţile histofuncţionale ale tunicii mucoase.

Plămânii.

Căile aerifere intrapulmonare: bronşiile şi bronşiolele. Dependenţa structurii bronşilor şi bronşiolelor de calibru lor.

Acinul ca unitate morfo-funcţională a plămânului. Componentele structurale ale acinului. Structura peretelui alveolar. Tipurile de pneumocite, caracteristica lor histofuncţională. Organizarea structural-chimică şi funcţia complexului de surfractant alveolar. Structura septurilor interalveolare. Bariera aero-hematică şi rolul ei în metabolismul gazos. Macrofagele plămânului. Structura plămânului la copilul nou-născut (viu şi mort). Dezvoltarea plămânului în perioada postnatală. Modificările de vârstă a plămânului în procesul de îmbătrânire. Potenţiile de regenerare a organelor respiratorii. Pleura.

Tegumentul

Pielea. Caracteristica morfo-funcţională a pielii ca organ. Sistemul tegumentar. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Componenţa tisulară a pielii. Dezvoltarea postnatală, particularităţile regionale. Pielea ca organ de simţ. Regenerarea pielii. Modificările de vârstă.

Epidermul. Straturile epidermului. Noţiune despre proces de keratinizare şi despre keratina moale ca complex proteic. Stratul bazal. Stratul spinos ca zonă de sinteză a componenţei keratinei ce conţine sulf. Zona de tranziţie (stratul granular şi lucid). Modificările celulelor în procesul de keratinizare. Stratul cornos. Reînnoirea celulară a epidermului şi noţiune despre organizarea lui în coloane. Diferonii suplimentari ai epidermului: macrofagal şi melanocitar. Melanosomii. Lama bazală, joncţiunea dermoepidermală.

Dermul. Straturile papilar şi reticular, componenţa lor tisulară.

Glandele pielii. Glandele sudoripare şi sebacee, dezvoltarea lor, structura, histofiziologia. Glandele mamare – vezi în capitolul “Sistemul genital feminin”.

Fanerele keratinizate ale pielii. Keratina dură şi modificarea celulelor care o produc. Părul. Dezvoltarea, structura creşterea şi alternarea părului.

Unghiile. Dezvoltarea, structura şi creşterea unghiilor.

Organele urinare

Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Componenţa tisulară a organelor. Rinichii. Substanţa corticală şi medulară a rinichilor. Nefronul – unitatea morfo-funcţională a rinichiului. Tipurile de nefroni. Histofiziologia nefronilor şi tubilor colectori. Structura sistemului de antiscurgere. Bazele morfo-funcţionale de reglare a procesului de formare a urinei. Complexul juxta-glomerular, structura şi funcţia fiecărui component al lui. Potenţiile de regenerare. Particularităţile rinichiului la nou-născut. Modificările de vârstă a rinichilor.

Căile urinare. Caracteristica morfo-funcţională a peretelui căilor urinare: bazinetului, ureterului, vezicii urinare şi a uretrei.

Sistemul genital

Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Gonocitele primare. Localizarea iniţială, căile de migrare a primordiilor gonadei. Stadiul histologic indiferent de dezvoltare a gonadelor şi procesele histogenetice în acest stadiu. Factorii de diferenţiere sexuală. Componenţa tisulară a organelor şi sistemului genital.

Organele genitale masculine. Procesele histogenetice în primordiul gonadei, care duc la dezvoltarea testiculului. Sursele de dezvoltare şi evoluţia dezvoltării căilor deferente în embriogeneză.

Testiculul.

Funcţiile reproductivă şi endocrină. Tubul seminifer contort, peretele lui. Spermatogeneza. Rolul sustenocitelor în spermatogeneză. Glandulocitele (glandulocitele interstiţiale), participarea lor la reglarea spermatogenezei şi la dezvoltarea caracterelor secundare. Bariera hematotesticulară. Histofiziologia tubelor drepţi, reţelei testiculare şi canalelor eferente ale testiculului. modificările de vârstă a testiculelor – particularităţile de structură la nou-născut până la maturarea sexuală, în perioada pubertăţii şi în timpul îmbătrânirii.

Căile deferente. Epididmul. Canalul deferent. Vezicule seminale. Canalul ejaculator. Prostata. Penisul.

Organele genitale feminine. Procesele histogenetice în primordiul gonadei, care duc la dezvoltarea ovarului. Sursele şi evoluţia dezvoltării trompelor uterine. Ovarul, structura şi funcţiile lui – reproductivă şi endocrină. Ovogeneza. Deosebirile ovogenezei de spermatogeneză. Structura şi dezvoltarea foliculilor. Ovulaţia. Noţiune despre ciclul ovarian şi dezvoltarea lui. Dezvoltarea, structura şi funcţiile corpului galben în decursul gestaţiei. Atrezia foliculilor. Foliculii atrezici, corpii atrezici. Modificările de vârstă a ovarului. Particularităţile ovarului la nou-născut, fetiţei până la maturitatea sexuală, în perioada pubertăţii, la femeia adultă şi la bătrâneţe.

Trompele uterine. Structura şi funcţiile trompei uterine.

Uterul. Structura peretelui uterului în diferite regiuni ale lui. Ciclul menstrual şi fazele lui. Particularităţile de structură ale endometriului în diferite perioade ale ciclului. Relaţiile dintre ciclul menstrual şi ciclul ovarial. Restructurarea uterului în timpul sarcinii şi după naştere. Vascularizarea şi inervaţia uterului. Modificările de vârstă. Particularităţile uterului la copilul nou-născut, fetiţei până la pubertate, în perioada pubertăţii, la femeia adultă şi la bătrâneţe.

Vaginul. Structura pereţilor lui în legătură cu ciclul menstrual. Folosirea frotiurilor vaginale pentru determinarea fazelor ciclului menstrual feminin.

Glanda mamară. Sursele de dezvoltare şi evoluţia. Modificările postnatale. Morfologia funcţională a glandei mamare în perioada de lactare şi nelactare (ce nu funcţionează şi după lactare). Reglarea neuro-endocrină a funcţiilor glandei mamare. Modificările glandelor mamare în decursul ciclului sexual şi în timpul sarcinei. Vascularizarea şi inervaţia. Posibilităţile de regenerare.

Literatura de specialitate

  1. Materialul prelegerilor.
  2. Гистология. Под. ред. Афанасьева Ю. И., Юриной Н. А.; М:, Медицина, 1989.
  3. Histologie. Redacţie titulară de Iu. Afanasief, N. Iurin; Chişinău, Universitas, 1993.
  4. Гистология. Под. ред. Афанасьева Ю. И., Юриной Н. А.; М:, Медицина, 1999.
  5. Практикум по гистологии, цитологии и эмбриологии. Под. ред. Юриной Н. А., Радостиной А. И., Изд-во УДН, 1989.
  6. Compendiu de lucrări practice la histologie, citologie şi embriologie. Redacţie titulară de N. Iurin, A. Radostin; Chişinău, Lumina, 1992.
  7. Лабораторные занятия по курсу гистологии, цитологии и эмбриологии. Под. ред. Афанасьева Ю. И., Янцковского А. Н., М:, Медицина, 1999.
  8. Елисеев В. С., Афанасьева Ю. И., Котовский Е. Ф. Атлас микроскопического и ультрамикроскопического строение клеток, тканей и органов. М:, Медицина, 1970.
  9. Алмазов И. В., Сутулов Л. С. Атлас по гистологии и эмбриологии. М:, Медицина, 1978.
  10. Embriologie umană. Lucrări practice pentru studenţii în medicină. P. Gusac; Chişinău, USMF "Nicolae Testemiţanu", 2000.
  11. I. Diculescu, D. Onicescu, C. Rimniceanu. Histologie. Bucureşti, 1970. vol. I şi II.
  12. I. Diculescu. Histologie medicală. Bucureşti, 1987, vol. I şi II.

Bibliografie suplimentară

  1. Заварзин А. А., Харазова А. Д. Основы общей цитологии. Л: Изд-во ЛГУ, 1982.
  2. Хэм А., Кормак Д. Гистология. М:, Мир, 1982, Т. 1-5.
  3. Ченцов Ю. С. Общая цитология. М:, Изд-во МГУ, 1984.
  4. Кнорре А. Г. Краткий очерк эмбриологии человека. Л:, Медицина, 1967.
  5. Юрина В. А., Торбек В. Э., Румянцова Л. С. Основные этапы эмбриогенеза позвоночных животных и человека. М:, Изд-во УДН, 1984.
  6. Волкова О. В., Пекарский М. И. Эмбриология и возрастная гистология внутренних органов человека. М:, Медицина, 1976.
  7. Заварзин А. А. Основы строительной гистологии. Л:, Изд-во ЛГУ, 1985.
  8. Кнорре А. Г. Эмбриональный гистогенез. Л:, Медицина, 1971.
  9. Шубникова Е. А. Функциональная морфология тканей. М:, Изд-во МГУ, 1981.
  10. Винников А. Я. Эволюция рецепторов: цитологический, мембранный и молекулярный уровни. Л:, Наука, 1979.
  11. Юрина Н. А., Радостина А. И. Микроскопическое и ультрамикроскопическое строение органов сердечно-сосудистой системы. М:, Изд-во УДН, 1985.
  12. Петров Р. Ф. Иммунология. М:, Медицина, 1987.
  13. Райцина С. С. Сперматогенез и структурные основы его регуляции. М:, Наука, 1985.
  14. V. V. Papilan. Curs elementar de histologie. Cluj-Napoca, 1982.
  15. V. V. Papilan. Tratat elementar de histologie. Cluj-Napoca, 1977, vol. I şi II.
  16. G. Dobrescu. Histologie (curs). Iaşi. 1990, vol. I şi II.