CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Recomandări metodice generale

Disciplina are drept scop studierea proceselor din mediul ambiant sub aspectul lor chimic, luînd în consideraţie influenţa acţiunilor antropice asupra componenţilor biotici şi abiotici ai mediului.

Sfera de cunoştinţe va cuprinde următoarele aspecte: procese chimice şi chimico-biologice din mediul ambiant; metode clasice de analiză fizico-chimică şi chimico-biologică de apreciere a stării ecosistemelor naturale.

Spectrul de abilităţi profesinale: descrierea dinamicii proceselor ecochimice din mediu; constatarea schimbărilor ce se petrec în natură; prognozarea şi reglarea calităţii mediului înconjurător; stabilirea unor recomandări în scopul diminuării nivelului de poluare chimică a mediului.

Conţinutul cursului

I.Introducere

Cuvinte cheie: factor antropic, protecţie, politica de mediu, dezvoltare durabilă

1. Probleme de protecţie a mediului ambiant. Factorul antropic.
2. Industria chimică în poluarea mediului.
3. Protecţia mediului în scara ştiinţelor naturale şi sociale.
4. Aspectul economic al problemelor de protecţie a mediului ambiant. Managementul ecologic.
5. Legislaţia ambientală în Moldova şi în alte ţări.
6. Politica ambientală locală şi internaţională.
7. Rolul chimiei ecologice în soluţionarea problemelor ambientale.

II.Consideraţii asupra ecologiei

Cuvinte cheie: mediu, biotop, individ, factori ecologici, biocenoză, populaţie, ecosistem, biosferă, ciclul biogeochimic

1. Noţiunea de mediu, tipurile de mediu, caracteristica diverselor medii de viaţă. Biotop şi structura lui.
2. Individul şi rolul lui în organizarea sistematică a lumii vii.
3. Clasificarea, caracteristica şi acţiunea factorilor ecologici. Legităţile generale ale factorilor limitativi.
4. Starea mediului abmiant în Republica Molodva.
5. Noţiune de populaţie. Structura, dinamica şi statica populaţiei. Locul şi rolul populaţiilor în existanţa biocenozelor.
6. Noţiunea de biocenoză şi rolul ei în formarea ecosistemului. Structura de specie, structura spaţială în structura ecologică a biocenozei. Structura trofică a biocenozei.
7. Noţiune de ecosistem. Structura biocenotică trofodinamică şi biochimică a ecosistemului. Termodinamica ecosistemelor.
8. Biosfera şi componentele ei. Evoluţia biosferei.
9. Ciclurile biogeochimice globale- ciclul de energie, apă şi oxigen. Ciclul de carbon. Ciclul de azot. Ciclul de fosfor şi sulf.

III. Resursele naturale.

Cuvinte cheie: biogeochimie, resurse naturale

1. Bazele biogeochimiei.
2. Fracţionarea izotopilor în biosferă.
3. Rezervele de resurse naturale şi prognozarea utilizării lor. Resursele naturale ale Republicii Moldova.
4. Resursele naturale renovabile şi epuizabile.
5. Problema recuperării resurselor naturale.
6. Tratarea deşeurilor.

IV. Monitoringul şi controlul chimic al mediului

Cuvinte cheie: monitoring, modele de control, control chimic, supraveghere, prognoză

1. Monitoringul – un sistem complex de control a stării mediului ambiant.
2. Modelarea proceselor fizice, chimice şi biologice de poluare şi autoiepurare a mediului ambiant.
3. Metode chimice, biochimice şi fizico-chimice de analiză a substanţelor poluante.
4. Controlul chimic al apelor naturale, potabile şi reziduale.
5. Controlul chimic al aerului şi a gazelor de evacuare.
6. Controlul chimic al produselor alimentare.
7. Controlul chimic al solului.
8. Controlul chimic al deşeurilor solide.

V. Cinetica proceselor chimice şi biochimice în sisteme ambiantale

Cuvinte cheie: reacţie omogenă/eterogenă, viteză de reacţie, factori fizico-chimici

1. Cinetica reacţiilor chimice omogene simple, compuse, paralele, deschise, în lanţ.
2. Cinetica reacţiilor eterogene.
3. Cinetica reacţiilor biochimice. Ecuaţiile Mihaeles-Menten şi Monod.
4. Dependenţa constantei de viteză de diferiţi factori fizico-chimici ai mediului.
5. Particularităţile cineticii chimice şi biochimice de degradare a poluanţilor în mediul ambiant.
6. Modele de reactoare chimice şi biochimice în mediul ambiant: batch, plug-flow, flux continuu, cu amestecare perfectă etc.

VI. Termodinamica proceselor ecochimice

Cuvinte cheie: entropie, structuri disipative, postulatele termodicamicii sistemelor ecologice

1. Sisteme ecologice - structuri disipative. Postulatul lui Prigojin
2. Entropia sistemelor ecologice. Entropizarea
3. Exergia sistemelor ecologice
4. Transferul de energie de-a lungul lanţurilor trofice

VII. Chimia apelor naturale şi procese de autoepurare ale acestora.

Cuvinte cheie: compoziţia chimică a apelor, mineralizarea apelor, poluarea, eutrofizarea, autoepurare, peroxid de hidrogen, starea redox, radicali liberi.

1. Bazele hidrochimiei, hidrologiei şi hidrobiologiei.
2. Factorii direcţi şi indirecţi ce influenţează compoziţia chimică a apelor naturale.
3. Mineralizarea apelor naturale şi clasificarea apelor după mineralizare.
4. Clasificarea apelor naturale după cationul şi anionul dominant şi raportul între ionii principali după O. A. Alekin. Caracteristica claselor, grupelor şi tipurilor.
5. Clasificarea apelor curative după V.A. Alexandrov.
6. Clasificarea apelor după proprietăţi deosebite şi balneologice.
7. Hidrochimia rîurilor mari şi mici din Republica Moldova.
8. Caracteristica generală şi clasificarea apelor subterane.
9. Condiţiile de formare a compoziţiei chimice a apelor subterane.
10. Tipurile genetice ale apelor subterane şi condiţiile de formare ale acestora - apele de originea infiltrare şi atmosferică, apele de origine sedimentară, apele juvenile, apele de origine mixtă.
11. Caracteristica apelor subterane din Republica Moldova.
12. Tipurile de poluări a apelor naturale. Poluarea biogenă şi antropogenă a apelor naturale.
13. Fenomene de eutrofizare a mediului acvatic.
14. Substanţe poluante de origine antropogenă.
15. Caracteristica generală a proceselor de autoepurare a apelor naturale.
16. Procesele fizice de transport de masă în autoepurarea apelor naturale.
17. Procesele biochimice de transformare a substanţelor poluante din apă.
18. Procese chimice de transformare a substanţelor poluante în apele naturale – clasificarea şi caracteristica ale acestora.
19. Importanţa şi rolul proceselor redox pentru determinarea calităţii apelor naturale.
20. Ciclul peroxidului de hidrogen şi starea redox a mediului acvatic.
21. Clasificarea proceselor redox-catalitice în ecosistemele acvatice.
22. Rolul ionilor metalelor de tranziţie în procese redox-catalitice. Formele de existenţă ale acestora în apele naturale.
23. Mecanismele de activare a oxigenului molecular şi a peroxidului de hidrogen.
24. Mecanismele proceselor de oxidare catalitică a poluanţilor cu participarea oxigenului dizolvat şi a peroxidului de hidrogen.
25. Radicalii liberi în procesele de autoepurare a apelor naturale.
26. Standardele de calitate a apelor naturale şi potabile, normativele sanitare.

IX. Consideraţii asupra ecotoxicologiei

Cuvinte cheie: Toxicocinetică, toxicodinamică, toxicometrie, biodisponibilitate, efect advers final, toxine, ecotoxine, efect toxic, efect exotoxic.

1. Caracterizarea expunerii în toxicologie şi ecotoxicologie.
2. Toxicocinetica: absorbţia, distribuţia, biotransformarea, depozitarea şi eliminarea toxinelor din organismele vii.
3. Caracterizarea efectelor toxice: acute, subacute, subcronice şi cronice.
4. Toxicodinamica: noţiunea te receptor sau ţintă în toxicologie. Mecanisme de bază de realizare a efectelor adverse.
5. Diferenţierea între efectele toxice cancerigene şi necancerigene.
6. Relaţia doză efect. Tipurile de relaţii doză efect. Metodele de construire a relaţiilor doză-efect.
7. Toxicometria. Viteza de eliminarea a toxinelor, constanta de eliminare, timpul de semieliminare, volumul de distribuţie, noţiune de clearens şi biodisponibilitate.

X. Estimarea riscului chimic

Cuvinte cheie: Risk, hazard, curba doză – efect, expunere, modelare, incertitudini ale riscului

1. Noţiune de risc chimic. Diferenţele între risc şi hazard.
2. Identificarea hazardului. Tehnici şi metode de identificare a hazardului.
3. Estimarea expunerii. Folosirea modelelor matematice în procesului de estimare a expunerii. Folosirea softurilor computaţionale în procesul de estimare expunerii. Scenariile de identificare a expunerii.
4. Estimarea efectului toxic în procesul de estimare a riscului.
5. Caracterizarea riscului. Metode de exprimare numerică a riscului. Rolul incertitudinilor în caracterizarea riscului.
6. Comunicarea riscului. Domeniile de aplicare a datelor de risc.
7. Estimările ecologice a riscului. Diferenţele între procedeele tradiţionale de realizare a studiilor de risc şi estimările ecologice a riscului

III. Literatură de specialitate ( de bază)

1. Stugren B. Bazele ecologiei generale. Bucureşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1982, p.435.
2. Скурлатов Ю.И., Дука Г.Г., Мизити А. Экологическая химия окружающей среды., М., “Высшая школа”, 1993, с.550.
3. Duca Gh., Scurlatov Iu., Misiti A., Macoveanu M., Surpăţeanu M. Chimie ecologică, Bucureşti, Matrix Rom, 1999, 305 p.
4. Дука Г.Г., Скурлатов Ю.И., Штамм Е.В. Экологическая химия сточных вод., Кишинев, 1986, с.55.
5. Duca Gh., Sajin T., Crăciun Al., Mardari I. Poluarea şi protecţia atmosferei.Chişinău, CE USM, 2003, p. 212
6. 6. Duca Gh., Zănoagă C., Gladchi V. Redox procese în mediul ambiant. Chişinău, CE USM, 2001, p.396.
7. Duca Gh., Gladchi V., Romanciuc L. Procese de poluare şi autoepurare a apelor naturale. Chişinău, CE USM, 2002, p.145.

IV. Bibliografie suplimentară

1. Бокрис О.М. Химия окружающей среды., “Химия”, 1982, с.671;
2. Дмитриев М.Т., Кознина Н.И., Пинигина И.А. Санитарно-химический анализ загрязняющих веществ в окружающей среде., М., “Химия”, 1989, с.351.
3. Сычёв А.Я., Травин С.О., Дука Г.Г., Скурлатов Ю.И. Каталитические реакции и охрана окружающеи среды., Кишинев, “Штиинца”, 1983, с.271.
4. Скурлатов Ю.И., Дука Г.Г. Химия и жизнь воды, Кишинев. “Картя молдовеняскэ”, 1990, с.115.

Specialitatea

02.00.20 – Chimie ecologică