Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

05.18.12 – Programa examenului de doctorat


Conţinutul cursului

I.Metode fizico-chimice de apreciere a proceselor tehnologice

Noţiuni generale privind procesele tehnologice. Legile de bază
Clasificarea proceselor tehnologice. Fenomene fizice care caracterizează procesele tehnologice. Efectul nestaţionar. Efectul de pulsaţie. Metode de intensificare. Bilanţul de materie şi de energie al aparatelor. Eficienţa energetică şi metodele de majorare. Utilizarea nemijlocită a căldurii gazelor de focar. Exergia. Noţiunea bilanţului exergetic.

Legile ce stabilesc corelaţiile fizico-chimice de echilibru. Forţa motrice a procesului. Starea de echilibru, procesele staţionare şi nestaţionare. Caracteristica proceselor nestaţionare şi ireversibile.

Legile ce determină viteza proceselor. Descrierea matematică a legilor. Fenomene de suprapunere, exemple. Principiile de bază ale termodinamicii proceselor ireversibile – liniaritatea şi reciprocitatea. Importanţa practică a corelaţiilor cinetice şi utilizarea lor în calculul aparatelor.

Metodele de bază de calcul ale aparatelor şi legătura lor cu legile de bază ale proceselor tehnologice. Calculul static şi cinetic.

Metodele de bază ale cercetării proceselor şi aparatelor: analitic, experimental, sintetic
Metoda analitică de cercetare, importanţa acestei. Etapele de bază: descrierea matematică a procesului fizic (formularea matematică – familiarizarea); formularea condiţiilor de limită, rezolvarea ecuaţiilor. Condiţii iniţiale, condiţii la limită de gradul 3. Analiza soluţionării.

Particularităţile produselor de origine biologică ca materie primă în tehnologiile alimentare industriali. Metodele de soluţionare analitică aproximativă a ecuaţiilor conductibilităţii.

Instalaţiile de laborator semiindustriale şi industriale. Metodele moderne de planificare a cercetărilor experimentale multifactoriale.

Modelarea proceselor şi aparatelor. Modelarea fizică şi matematică. Etapele de bază ale modelării matematice.

Analiza sistematizată a proceselor tehnologice. Metoda sintetică de cercetare. Principiul ierarhiei. Deducţia şi inducţia.

Baza ştiinţifică a metodei – metoda variabilelor generalizate.

Aplicarea teoriei de similitudine la cercetarea proceselor şi aparatelor. Similitudinea geometrică. Invariante şi constante ale similitudinii. Similitudinea mecanică, hidraulică şi termică. Trei teoreme de similitudine şi aplicarea lor practică.

Prima teoremă a similitudinii – formularea şi aplicarea acestei. Exemple. Metodele de determinare a criteriilor. Teorema a doua a similitudinii, aplicarea acestei în hidrodinamică. Criteriile de bază, derivate şi modificate. Criteriile hidrodinamice de similitudine: Newton, Reynolds, Euler, Galilei, Arhimede, Hyascenco.

Mişcarea mediului continuu. Sisteme reologice: particularităţile de deformaţie şi curgere a sistemelor reologice. Curgerea forţată. Criteriile de bază şi sensul lor fizic. Mişcarea liberă, criteriile de bază.

Câmpul de temperatură. Forma generală de prezentare a câmpului de temperatură. Transferul căldurii în mediul de mişcare. Mecanismele de transfer de căldură. Ecuaţiile Furie şi Furie-Kirchhoff. Aplicarea teoriei de similitudine la procesul de transfer de căldură. Criteriile de similitudine la transferul energiei termice de la corpul solid spre fluxul fluidului. Analiza comparativă a criteriilor Bio şi Nusselt. Limitele de aplicare a ecuaţiilor criteriale.

Teorema a treia de similitudine – formularea şi aplicarea acestei. Condiţiile de similitudine a proceselor hidraulice şi termice. Metode matematice de prelucrarea rezultatelor experimentale. Modelarea aproximativă, condiţiile. Proprietatea de automodelare. Exemple.

Metoda analizei dimensionale. Trecerea de la descrierea calitativă a procesului la cercetarea cantitativă, teorema „Pi”. Totalitatea şi sistemul unităţilor fizice. Analiza măsurărilor, exemple de obţinere a criteriilor de similitudine în baza analizei dimensionale.

Evaluarea erorilor de măsurare a mărimilor fizico-chimice. Legea repartizării normale a lui Gauss.

II.Procese termice

Scopuri şi procedee de tratare termică a produselor alimentare şi a materialelor. Aplicarea legilor de transfer de căldură şi principiilor de bază a termodinamicii în calculul proceselor termice.

Aparate de transfer de căldură
Principiile generale de clasificare aparatelor de transfer de căldură. Schimbători de căldură recuperative, regenerative şi de contact. Caracteristica agenţilor termice şi tipuri generale ale schimbătoarelor de căldură. Bazele de calcul ale schimbătorilor de căldură. Bilanţul de materie şi de energie. Determinarea coeficienţilor de transfer de căldură în schimbători de căldură: alegerea vitezelor a agenţilor termice, determinarea rezistenţilor termice etc. Determinarea diferenţei medii de temperaturi la condensare, evaporare şi fierbere: diferenţa medie de temperaturi în flux echicurent, contracurent şi mixt. Calculul hidraulic şi mecanic al aparatului de transfer de căldură. Randamentul energetic şi exergetic al aparatului de transfer de căldură. Metodele de intensificare a proceselor de transfer de căldură – majoritatea indicelor tehnico-economici. Particularităţile transferului de căldură în sisteme reologice.

Izolaţia termică: caracteristica termică a materialelor de izolaţie şi calculul izolaţiei. Metode electrofizice de tratare a produselor alimentare – încălzirea în câmp electromagnetic – iradierea infraroşie, acţiunea câmpului de curenţi de frecvenţă înaltă şi supraînaltă, metode mixte.

Procese frigorifice
Răcirea, îngheţarea. Păstrarea frigorifică. Deshidratarea prin sublimare. Condiţionarea tehnologică a aerului. Transferul de masă şi căldură în procesele tehnologiei frigorifice. Problemele lui Ştefan.

Procesul de evaporare şi instalaţii de evaporare
Noţiuni generale ale proceselor de evaporare. Aplicarea procesului de evaporare în industria alimentară, exemple. Caracteristice termofizice de bază a procesului. Procesul de evaporare simplă. Bilanţul de materie de energie. Evaporarea sub depresiune . Indicele tehnico-economice de bază. Procesul de evaporare cu efectul multiplu. Schema MBY instalaţiei de evaporare cu efectul multiplu, analiza de funcţionare a acestei. Concentrarea soluţiilor prin criotehnologie. Analiza comparativă de concentrare a soluţiilor prin evaporare şi criotehnologie.

Procesul de condensare şi condensatoare
Procesul de condensare a aburului, caracteristicile termofizice de bază. Domeniile aplicării practice a procesului de condensare. Condensatoare de suprafaţă şi condensatoare prin amestec. Condensatoare pelicular-continue, flux continuu, contracurent, rotative. Calculul condensatorului de suprafaţă. Determinarea consumului de apă rece şi suprafeţii de răcire. Tipuri constructive ale suprafeţei de răcire. Calculul condensatoarelor prin amestec. Condensatorul barometric. Determinarea înălţimii ţevii barometrice. Determinarea dimensiunilor de gabarit a condensatoarelor. Caracteristica şi calculul numărului de poliţe. Alegerea şi calculul pompei de vid a instalaţiei.

III.Procese de transfer de masă

Introducere în teoria de transfer de masă.
Clasificarea proceselor de transfer de masă după caracterul transferului. Sisteme izolate, închise şi deschise. Clasificarea proceselor de transfer de masă după structură şi starea de agregare a diferitor faze. Sisteme monofazice, bifazice şi multefazice. Sisteme omogene şi heterogene. Aplicarea principiilor de bază ale termodinamicii, proceselor ireversibile la procesele de transfer de masă. Mecanismul mixt de transfer de căldură şi masă. Analogia proceselor de transfer de căldură şi de masă. Ecuaţiile diferenţiale de bază a transferului de căldură şi masă. Criteriile de similitudine a transferului de căldură şi de masă, sensul fizic a acestor.

Caracteristica generală a proceselor de transfer de masă. Procese de sorbţie – adsorbţie şi absorbţie. Procesele de extracţie lichidă şi a sistemelor lichid – corp solid. Transfer de masă prin contact. Procese de uscare. Procese de distilare şi rectificare. Procese de cristalizare. Domeniile de aplicare practică a diferitor procese de transfer de masă în industria alimentară.

Caracteristica generală a proceselor de difuziune. Difuzia ca proces ireversibil. Potenţialele de transfer şi forţele motrice ale procesului de difuziune. Modul de exprimare a forţei motrice. Noţiunea de difuziune „moleculară” şi acea „convectivă”, analiza acestora. Influenţa amestecării asupra forţei motrice a proceselor. Fenomenul amestecării longitudinale. Două modele de structură a fluxurilor: modelul comprimării ideale şi modelul amestecării ideale.

Transferul molecular şi molar. Legea de bază a difuziei. Fluxul de masă şi gradientul de concentraţie, prezentarea acestor în forma vectorială. Coeficientul de difuziune a substanţei, sensul fizic şi dependenţa acestuia de parametrii de stare. Metodele de determinare a gradienţilor de concentraţie. Particularităţile difuziei într-un sistem bifazat lichid-abur (procesul de distilare). Forţa motrice a procesului. Numărul unităţilor de transfer. Numărul treptelor teoretice de contact. Difuzia termică (efectul Sore) – sensul fizic şi caracteristice de bază.

Termodinamica şi cinetica a umidităţii
Metodele de analiză termodinamică şi molecular – cinetică. Transferul de umezeală ca proces tipic de transfer de masă. Caracteristica câmpului de umiditate nestaţionar. Caracteristicile temodinamice a transferului de masă – potenţialul de transfer de masă, consumul specific de masă, energia de legătură. Forme, tipuri şi energia de legătură a umezelii în material după Rebinder. Umezeala legată chimic. Umezeală de adsorbţie, absorbţia monomoleculară şi polimoleculară. Umezeala osmotic reţinută. Umezeala în micro şi macrocapilare. Natura de formare şi mecanismul de transfer a diferitor forme de umezeală. Noţiunea de apă activă. Descrierea matematică a procesului şi metode de calcul a densităţii fluxului de umezeală. Forţele motrice şi coeficienţii cinetici de transfer. Legătura caracteristicilor termodinamice cu proprietăţi tehnologice a materialelor.

Procesul de uscare
Domeniul de aplicare a proceselor de uscare. Metodele de bază ale deshidratării materialelor – cu şi fără modificarea stării de agregare a umezelii, caracteristica fizică a acestor. Particularităţile tehnologice de uscare a produselor alimentare. Proprietăţile structural – mecanice a produselor alimentare, transformarea a acestor în procesul de uscare. Comprimarea produselor. Mecanismul de formare a fisurilor. Selectarea procedeelor de uscare. Introducere în teoria de uscare. Bazele staticii, cineticii şi dinamicii de uscare. Interacţiunea materialului umed cu agregatul de uscare, izotermele sorbţiei şi desorbţiei. Umiditatea de echilibru a materialului. Cinetica procesului de uscare. Curbele de uscare şi curbele vitezei de uscare, curbele de temperatură. Perioadele vitezei de uscare constante şi celei descrescânde. Ecuaţiile de bază şi metodele de calcul a duratei de uscare – legătura calculului ingineresc cu cinetica de uscare. Dinamica procesului de uscare. Procesele de transfer de căldură şi masă la iscarea materialelor umede. Particularităţile transferului intern şi extern a căldurii şi masei. Ecuaţiile de bază ale transferului. Coeficienţii de transfer de căldură şi de substanţă. Criteriile de similitudine a transferului de căldură şi de masă. Utilizarea teoriei Onzagher la determinarea potenţialelor de transfer de căldură şi de substanţă. Tehnica de uscare.

Clasificarea metodelor de uscare. Uscarea convectivă, prin contact, prin radiaţie termică şi în câmp cu curenţi de frecvenţă înaltă şi supraînaltă. Particularităţile transferului de căldură şi de masă prin aceste metode de uscare şi utilizarea acestor la tratarea diferitor materiale şi produse.

Planul de calcul al instalaţiei de uscare. Calculul cantităţii de umezeală înlăturată. Ecuaţia bilanţului de materie şi de energie a instalaţiei de uscare. Calculul consumului de agent de uscare în instalaţia de uscare. Analiza dependenţei consumului de aer de diferiţi factori. Calculul termic al instalaţiei de uscare. Metodica de determinare a temperaturii materialului, care se înlătură din camera de uscare. Calculul pierderilor de căldură în instalaţiile de uscare. Trecerea de la uscătorul adiabatic către cel real.

Calculul grafo-analitic a instalaţiei de uscare cu ajutorul diagramei I-d. Calculul pierderilor de căldură în instalaţiile de uscare. Trecerea de la uscătorul adiabatic către cel real.

Calculul consumului specific de aer şi de căldură. Variantele de bază ale procesului de uscare. Analiza termo-dinamică a instalaţiei de uscare, examinarea procesului în diagrama T-S şi precizarea calculului termic. Analiza energetică a instalaţiei de uscare. Noţiuni despre randamentul energetic a instalaţiei de uscare şi determinarea acestuia.

Calculul gabaritelor camerei de uscare pentru diferite tipuri de instalaţii de uscare. Particularităţile constructive ale uscătoarelor convective: tip cameră, tunel, conveier, mină, cu bandă transportoare, cu tambur, pulverizator, în start fluidizat, pneumo-gazoase. Uscarea cu recircularea materialului. Uscarea în „ciclul izotermic”. Caracteristicile tehnico-economice ale instalaţiilor de uscare.

Procesele de separare ale sistemelor lichide omogene, distilarea şi rectificarea
Clasificarea amestecurilor binare. Caracteristica sistemelor bifazate lichid-abur, echilibrul fazic a amestecurilor binare. Amestecurile de lichid cu solubilitate reciprocă nelimitată. Amestecuri ideale şi reale. Legile Râul şi Dalton. Diagramele de bază ale proceselor de distilare. Amestecurile lichidelor parţial reciproc solubile. Amestecurile lichidelor, limitate solubil reciproc. Distilarea simplă cu deflagmare. Numărul de reflux. Instalaţia de rectificare. Bilanţul de materie şi de energie a coloanei de rectificare. Calculul coloanelor de rectificare în baza numărului de talere teoretice şi în baza numărului unităţilor de transfer. Caracteristica comparativă a metodelor de calcul. Numărul de reflux minimal şi real. Calculul consumului de abur. Calculul consumului de apă în deflegmator. Metodele speciale de distilare. Amestecuri azeotrope. Tipuri de bază ale aparatelor pentru distilare şi rectificare în industria alimentară.

Procesul de extracţie
Procesele de extracţie în sistemele lichid-lichid. Echilibrul în sistemele lichid-lichid. Izoterme de extracţie. Diagrama triunghiulară şi utilizarea acestei la calculul procesului. Metode de extracţie. Bilanţul de materie. Calculul cantităţii de extract. Extracţia în trepte. Extractoare. Procesele de extracţie în sisteme corp solid-lichid. Viteza procesului şi factorii de influenţă. Procedee de dizolvare şi extracţie. Bazele teoretice ale extracţiei. Metodele inginereşti de calcul al procesului de extracţie. Metoda intervalelor. Construcţia aparatelor de extracţie – aparate cu strat fix a materialului solid, aparate de funcţionare continue cu amestecare mecanică. Aparate în strat fluidizat şi cu funcţionare sub vacuum. Metode de intensificare a proceselor de extracţie.

Procesul de cristalizare
Esenţa fizică a procesului. Bazele teoriei de cristalizare din soluţii. Parametrii de bază a procesului de cristalizare. Echilibrul cristalizării. Diagramele de stare a soluţiilor. Viteza de cristalizare. Factorii de influenţă asupra vitezei procesului. Procesul de formare a germenilor. Influenţa condiţiilor de cristalizare asupra proprietăţilor cristalelor. Procedee de cristalizare. Bilanţul de materie al procesului de cristalizare. Metodica de calcul a cantităţii cristalelor. Bilanţul termic a cristalizării continue. Schemele principale ale aparatelor moderne pentru cristalizarea din soluţii.

IV.Procesele de separare a sistemelor eferogene

Separarea sistemului gaz – solid
Clasificarea şi caracteristica sistemelor eferogene. Scopul purificării gazelor. Metodele de bază ale purificării: mecanic şi electric. Purificarea uscată a gazelor. Purificarea gazelor în câmp gravitaţional. Calculul vitezei de sedimentare în diferite regimuri. Legile Stocks şi Newton. Influenţa asupra vitezei de sedimentare a proprietăţilor fizice ale fazelor sistemului. Factorul formei. Camera de sedimentare. Determinarea gabaritelor decontoarelor şi duratei de purificare a gazelor. Dezavantajele şi metodele de perfecţionare a decontoarelor. Separarea sistemelor eferogene gazoase în câmp centrifugal. Cicloanele. Principiul de funcţionare. Planul de calcul al ciclonului. Calculul vitezei de sedimentare pentru diferite regimuri hidrodinamice. Analiza formulelor vitezei de sedimentare şi metodele de majorare a eficacităţii de funcţionare a ciclonului. Baterii de cicloane. Determinarea dimensiunilor ciclonului. Calculul rezistenţelor hidraulice şi consumului de energie. Caracteristica de funcţionare a ciclonului. Aplicarea teoriei de similitudine la calcularea ciclonului. Dependenţa randamentului ciclonului de criteriul Frud şi Stocks. Factorul de separare. Aparatele de curăţire a gazelor: filtre uscate, hidraulice captatoare de praf. Filtre electrice. Bazele fizice de sedimentare în câmp electric. Caracteristica comparativă.

Metode de separare a sistemelor lichide eferogene
Aplicarea forţei gravitaţionale, forţei centrifugale şi membranelor poroase pentru divizarea sistemelor lichide eferogene. Determinarea vitezei de sedimentare pentru diferite regimuri hidrodinamice. Bazele de calcul ale aparatelor de limpezire. Bilanţul de materie a aparatului de limpezire. Determinarea suprafeţei de sedimentare. Tipuri aparatelor de limpezire. Aparate de limpezire cu acţiune continue, semicontinue şi discontinuu.

Separarea sistemelor eferogene lichide în câmpul forţelor centrifuge. Centrifuge, hidrocicloane, separatoare. Centrifuge de decantare şi de filtrare. Bazele de calcul ale centrifugilor. Determinarea mărimii forţei centrifugale şi factorului de separare divizare. Procedee de intensificare a procesului extracentrifuge. Durata de centrifugare în regim laminar şi turbulent. Productivitatea centrifugilor. Calculul consumului de energie şi puterii necesare pentru motoarele electrice. Căile de intensificare a procesului de centrifugare.

Procesul de filtrare. Forţa motrice şi procedeele de creare a ei. Viteza convenţională de filtrare. Utilizarea ecuaţiei Pauseil pentru calculul procesului. Rezistenţa de filtrare. Rezistenţa convenţională a sedimentului. Sedimente comprimabile şi necomprimabile. Regimul staţionar şi nestaţionar de filtrare. Ecuaţia de bază a filtrării staţionare. Analiza expresiei pentru viteza procesului şi căile ei de majore. Constantele de filtrare, sensul lor fizic, metodele de determinare. Calculul tehnologic al filtrelor. Tipurile de filtre: cu acţiune periodică şi continue, cu funcţionare sub presiune sau vacuum. Tipurile pereţilor despărţitori şi domeniile de utilizare.

V.Tehnologia membranelor

Clasificarea proceselor de divizare cu ajutorul membranelor semipermiabile. Procesul osmozei inverse şi ultrafiltrarea în industria alimentară. Tipurile de filtrare cu membrane. Perspectivele şi direcţiile principale de dezvoltare a tehnologiei membranelor. Electrodializa.

VI.Procese mecanice

Procese de mărunţire
Utilizarea proceselor de mărunţire în industria alimentară. Bazele teoretice ale procesului de zdrobire – lucrărilor lui Rebinder, Kik, Kirpiciov, Rettingher, Jurcov etc. Clasificarea metodelor de mărunţire. Gradul de mărunţire, consumul de energie. Schema de calcul al zdrobitoarelor.

Sortarea
Bazele teoriei de analiză granulometrică. Clasificarea metodelor de sortare şi aplicarea acestor în industria alimentară. Separarea electromagnetică, bazele fizice ale metodei.

Amestecarea
Bazele teoretice ale amestecării. Clasificarea metodelor de amestecare şi utilizarea acestor în industria alimentară. Particularităţile de amestecare în mediu lichid. Bazele de calcul ale aparatelor de amestecare mecanică, pneumatică şi în fluxuri.

VII.Biotehnologia ecologică

Echilibrul ecologic. Structura proceselor biotehnologice. Metodele de prelucrare, lichidare şi dezinfectare a deşeurilor. Particularităţile de purificare a apelor reziduale. Procesele aerobice şi anaerobice. Reactoare omogene şi reactoare cu biopeliculă fixă. Purificarea şi utilizarea deşeurilor solide în industria alimentară. Componenţa deşeurilor solide în industria alimentară şi strategia de amplasare. Prelucrarea deşeurilor la gunoişti. Lichidarea deşeurilor toxice şi periculoase. Clasificarea poluărilor de aer.

Literatura specializată

    Partea I
  1. Чухман А. А. Введение в теорию подобия -М.: Высшая школа, 1973-296 с.
  2. Кафаров В. В. Методы кибернетики в химии и химтехнологии -М.: Химия, 1985-443 с.
  3. Борщевский П. П. Интенсификация производства в пищевой промышленности – Киев: Урожай, 1989-136 с.
  4. Масштабный переход в химической технологии / ред. А. М. Розен – -М.: Химия, 1980.
  5. Гухман А. А. Применение теории подобия к исследованию процессов тепло- и массобмена -М. : Высшая школа, 1977-297 с.
    Partea II
  6. Исаченко В. П., Осипова В. А., Сукомел А. С. Теплопередача –М. :Энергоиздат, 1981 – 417 с.
  7. Лунин О. Г., Вельтицев В. Н. Теплообменные аппараты пищевой промышленности – М. Агропромиздат, 1987-239 с.
  8. Промышленные тепломассобменные процессы и установки / под ред. А. М. Бакластова – М. : Энергоатом-издат, 1986 -327 с.
  9. Таубман Е. И. Выпаривание. –М. : Химия, 1982-327 с.
  10. Хейвид Р. Термодинамика равновесных процессов –М. : Мир, 1983-402 с.
  11. Орехов И. И., Обрезов В . Д. Холод в процессах химической технологии –Л. : изд. ЛГУ, 1980-256с.
    Partea III
  12. Кафаров В. В. Основы массопередачи -М. : Высшая школа, 1979-439 с.
  13. Шервуд Т., Гигфорд Р., Цилки Ч. Массопередача: Пер. с англ. -М.: Химия, 1982-696 с.
  14. Александров И. А. Ректификационные и абсорбционные аппараты -М.: Химия, 1978- 277 с.
  15. Лапидус А. С. Экономическая оптимизация химических производств -М.: Химия, 1986 - 208 с.
  16. Основы жидкостной экстракции/ под ред. Г. Я. Ягодина -М.: Химия, 1981 - 399 с.
  17. Гинзбург А. С. Основы теории и техники сушки пищевых продуктов –М. : Пищевая промышленность, 1973-528 с.
  18. Гинзбург А. С. Расчет и проектирование сушильных установок пищевой промышленности. –М. : Агропромиздат, 1985-336 С.
    Partea IV
  19. Жужиков В. А. Фильтрование -М.: Химия, 1980 - 398 с.
  20. Брагинский Л. Н., Бегачев В. И., Барабаш В. М. Перемешивание в жидких средах-М.: Химия, 1984.
  21. Смесительные машины в хлебопекарной и кондитерской промышленности / под ред.А. Т. Месовенко. –К : Урожай, 1990-122 с. (192).
    Partea V
  22. Дытнерский Ю. И. Баромембранные прцессы -М.: Химия, 1986 - 272 с.
  23. Брык М. Т., Голубев В. Н., Чигаровский Мембранная технология в пищевой промышленности – Киев: Урожай, 1991-222с.
    Partea VI
  24. Даурский А. Н., Мачихин Ю. А. Резание пищевых материалов –М. : Пищевая промышленность, 1980-237 с.
  25. Мачихин Ю. А., Зурабшивили Г. Г. Таблетирование пищевых материалов –М. : Пищевая промышленность, 1978-136 с.
    Partea VII
  26. Розанов Б. Г. Основы учения об окружающей среде. –М. : изд. МГУ, 1984
  27. Небел Б. Наука об окружающей среде. – Т. 1,2. Пер. с англ. –М. : Мир, 1991.

Bibliografia suplimentară

  1. Кавецкий Г. Д., Васильев Б. В. Процессы и аппараты пищевой технологии. -М. Колос, 1997-551 с.
  2. Дытнерский Ю. И. Процессы и аппараты химической технологии: в 2 км. -М.: Химия, 1995.-Кн. 1,2 -768 с.
  3. Касаткин А. Г. Основные процессы и аппараты химической технологии: в 2 км. -М.: Химия, 1983-754 с.
  4. Процеси i апараты харчовых выробництв: Пiдручник / ред. I.Ф. Малежик – Киев: НУХТ, 2003-440 с.