11.00.02 – Programa examenului de doctorat
Recomandări metodice generale
Geografia economică şi socială mondială, ştiinţă cu valenţe de largă interdiciplinaritate, abordată în optica metodelor şi metodologiilor proprii problematica dezvoltării şi repartizării economiei mondiale, ramurilor principale a economiei mondiale, aprecierea economică a resurselor umane şi naturale.Integrarea în conţinut şi prin acesta în tangenţă directă cu toate disciplinele interesând problematica dezvoltării şi repartiţiei forţelor de producţie, geografia economică şi socială analizează influenţa factorilor naturali, economici, sociali, politici asupra dezvoltării şi repartiţiei ramurilor economiei mondiale.
Problema menţinerii echilibrului ecologic necesită cunoştinţe de resort geografic care, corelate cu viziunile altor disciplini, să menţină capacitatea de productivitate a economiei, în baza interrelaţiilor armonioase dintre societate şi mediu. Protecţia mediului înconjurător şi valorificarea eficientă a resurselor naturale constituie pentru politica naţională şi internaţională a statelor, obiective prioritare ale lumii moderne, iar geografia economică şi socială se implică răspunzător în efectuarea cercetărilor fundamentale. Spectru larg de probleme ştiinţifice determină şi volumul mare de cunoştinţe necesare pentru efectuarea cercetărilor. La rând cu cunoştinţe fundamentale geografice specialistul trebuie să aibă cunoştinţe necesare în domeniul economiei politice, economiei mondiale, economiei şi tehnologiei ramurilor economiei mondiale, biologiei, chimiei, ecologiei şi altor direcţii ştiinţifice.
Studiile efective la etapa actuală sunt efectuate la intersecţia diferitor direcţii ştiinţifice ca geografie-demografie, geografie-economie, economie-sociologie, geografie-sociologie.
Toate acestea determină faptul ca specialistul în geografie economică şi socială trebuie să aibă cunoştinţe profunde în cele mai diverse ramuri ale ştiinţei – istorie, economie, filosofie, biologie, chimie, sociologie, demografie, geodemografie.
Conţinutul cursului
Partea I. Probleme generale ale geografiei economice şi sociale
1.Obiectul de studiu al geografiei economice, sociale şi politice. Subiectele principale de cercetare: populaţia, economia, resursele naturale, cultura, politica, localităţile, statele, regiunile . Ierarhia de cercetare: micro, mezo şi macronivel. Structura geografiei economice şi sociale: geografia economică, geografia populaţiei, geografia socială, geografia culturii, geografia politică. Interacţiunea geografiei economice şi sociale cu alte ştiinţe geografice, economice, sociale, geologice, sociologice, istorice etc.
2.Noţiunile ştiinţifice de bază ale geografiei economice şi sociale. Noţiune de spaţiul economic, social, politic şi taxonomia lor. Diferenţierea teritorială şi atenuarea diferenţei în nivelul de dezvoltare. Centrul şi periferia.Poziţia economico-geografică. Structura teritorială. Diviziunea teritorială (geografică) a muncii. Integrarea economică ramurală şi teritorială. Concentrarea teritorială şi decentralizarea. 3.Etapele principale de constituire a geografiei economice, sociale şi politice. Predecesorii geografiei economice, sociale şi politice: Ch.Montesquieu (fondatorul determinismului geografic) Tifon Tünen (amplasarea spaţiilor a agriculturii). C.Ritter (fondatorul structurilor spaţiale); L.Lalann (modelul spaţial a aşezărilor umane şi transport). Şcoala antropogeografică şi de geofrafie politică germană (F.Ratzel). Şcoala geografia franceză de geografie umană (Vidal de la Blache). Şcoala geografică anglo-americană. Şcoala geografică rusă de la M.Lomonosov până la N.Baranski. Dezvoltarea geografiei în România (S.Mehedinţi, G.Vâlsan, V.Mihăilescu). Geografia în Republica Moldova. 4.Metodele principale de studiere a geografiei economice, sociale şi politice: regionarea; clasificarea şi tipologizarea comparativ-geografică. Modalităţile de cartografiere a fenomenelor sociale, economice, culturale, politice.
Bibliografie:
- George Erdeli, Cristian Braghina, Dragoş Frasineanu. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2000.
- Алаев Э.Б. Социально-экономическая география: понятийно-терминологический словарь. М.1983.
- Витвер И.А. Избранные труды. М.1998.
- Sauşkin Iu.G. Introducere în geografia economică. Bucureşti, 1961.
- Сaушкин Ю.Г. Экономическая география: история, теория, методы, практика. М.1973.
- Bebe Negoescu, Gheorghe Vlăsceanu. Terra. Geografie economică. Bucureşti, 2002.
- Silviu Neguţ ş.a. Geografie economică. Bucureşti, 2003.
- S.Mehedinţ. Terra. V.I-II. Buc. 1994.
- Geografia României.Vol.I. – Bucureşti, 1983. Vol.II. - Bucureşti, 1984.
- Geografia economică şi socială mondială. Chişinău, 1999.
Partea II. Aspecte economico-geografice ale utilizării raţionale a resurselor naturale şi protecţia naturii
1.Valorificarea resurselor naturale ca direcţie ştiinţifică a geografiei economice şi sociale.
Locul geografiei economice în studierea utilizării resurselor naturale (B.A.Anucin, A.Minţ). Caracterul complex al problemei (global, regional, local) utilizării resurselor naturale. Problemele ecologice globale, regionale, locale. Ecologizarea utilizării resurselor naturale.
2.Resursele naturale.
Conceptul de resurse naturale. Corelaţia dintre noţiunile “potenţialul natural” şi “condiţii naturale”. Clasificarea resurselor naturale după diferite criterii. Potenţialul de resurse naturale al Terrei şi regionalizarea valorificării acestuia. Disproporţiile teritoriale ale amplasării şi utilizării resurselor naturale. Conceptul evaluării resurselor naturale şi importanţa lor. Factorii, criteriile şi tipurile de evaluare a resurselor naturale. Particularităţile evaluării diferitelor tipuri de resurse naturale (funciare, minerale climatice, de apă, biologice, recreative).
Potenţialul de resurse naturale al Republicii Moldova. Problema utilizării raţionale a resurselor naturale în Republica Moldova.
Bibliografie:
- Viorica Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000.
- Анучин В.А. Основы природопользования. Теоретический аспект. М. 1973.
- S.Mehedinţ. Terra. V.I-II. Bucureşti, 1994.
- Реймерс Н.Ф. Природопользование: словарь-справочник. М. 1990.
- Рунова Т.Г., Волкова И.Н., Нефедова Т.Г. Территориальная организация природопользования. М. 1993.
- Яншин А.Л. Мелуа А.И. Уроки экологических просчетов. М. 1991.
- Ungureanu Alexandru, Nimigeanu Vasile. Geografia resurselor naturale. Iaşi, 1980.
2. Regionarea economică. Dezvoltarea regională şi politica regională
2.1. Regionarea economică
Diferenţierea spaţială a dezvoltării economice şi formarea regiunilor economice. Scopul, principiile şi criteriile regionării economice. Noţiuni de macro-, mezo- şi microregionare economică a statelor. Regiunile economice, tipologiile lor şi indicatorii de bază ai dezvoltării economice. Experienţa şcolii geografice ruse în dezvoltarea ştiinţei despre regionarea economică (lucrările lui N.N.Baranski, N.N.Kolosovski, Iu.G.Sauşkin, T.Kalaşnikov, I I.Belousov). Importanţa studiilor despre regionarea economică. Regionarea economico-geografică a teritoriului Republicii Moldova (M.M.Radul).
2.2. Dezvoltarea regională
Conceptul de dezvoltare regională. Disproporţiile teritoriale. Concentrarea şi dispersarea teritorială. Concepţiile dezvoltării regionale şi elaborarea politicii regionale. Economia de piaţă şi dezvoltarea regională. Dezvoltarea regională în perioadele de criză şi de avânt economic. Corelaţia dintre regionarea economică, regionarea fizico-geografică şi organizarea administrativ-teritorială.
2.3. Politica regională
Rolul statului în dezvoltarea regională. Scopurile politicii regionale. Dirijarea politicii regionale. Rolul legislativului şi executivului în politica regională. Politica regională la diferite niveluri teritoriale. Bazele legislative ale politicii regionale. Tipurile principale de regiuni după nivelul de dezvoltare social-economică. Metodele şi căile de stimulare a politicii regionale. Programele regionale. Priorităţile regionale ale dezvoltării economice. Eficacitatea politicii regionale. Politica regională în Republica Moldova.
Bibliografie:
- Артоболевский И.Г. Региональная политика в развитых странах. М. 1997.
- География и проблемы регионального развития. –M., 1989.
- Белоусов И.И. Основы учения об экономическим районировании. М. 1970.
- Калaшникова Т.М. Экономическое районирование. - М., 1982.
- Грицай О.В., Иоффе Г.В., Трейвиш А.И. Центр и периферия в региональном развитии. М. 1991.
- Pompei Cocean. Geografie regională. Cluj Napoca, 2002.
3. Geografia economică mondială
3.1. Probleme generale
Locul geografiei economice mondiale în sistemul de ştiinţe. Noţiunile de bază, metodele geografiei economice mondiale. „Teoria amplasării teritoriale” a lui Tünen şi „Teoria amplasării industriei” a lui Weber. Cercetările regionale (a statelor) ca principiu geografic de bază. Abordările clasice a studierii statelor: şcoala geografică franceză, concepţia lui A.Hettner. Abordările universale a istoriei economiei mondiale: schimbul formaţiunilor sociale, (preindustriale, industriale), civilizării umane. Tipologia statelor lumii.
3.2. Interacţiunea naturii şi societăţii
Rolul factorului geografic în dezvoltarea societăţii umane. Transformarea naturii ca rezultat al activităţii societăţii. Consecinţele geoecologice a dezvoltării economice. Diferenţierea teritorială în interacţiunea naturii şi societăţii. Importanţa resurselor naturale în state cu diferite nivel de dezvoltare social-economică.
3.3. Particularităţile de bază ale geografiei economiei mondiale
3.3.1. Centrele istorice ale dezvoltării agriculturii şi industriei
Legităţile amplasării globale. Locul statelor lumii în dezvoltare economică şi legăturilor economice. Tipologiile statelor după nivelul dezvoltării sociale şi economice.
3.3.2. Agricultura mondială
Rolul agriculturii în economia contemporană. Istoria stabilirii agriculturii ca ramură. Dezvoltarea agriculturii în Europa: de la regional la global. Factorii dezvoltării agriculturii: naturali, socilai, tehnico-economici. Tipurile principale de agricultură. Direcţiile principale ale comerţului internaţional cu produse agricole.
Modernizarea agriculturii în statele lumii. Particularităţile spaţiale ale agriculturii în statele lumii. Populaţia şi problema alimentară. Complexul agro-industrial şi soluţionarea problemei alimentare. Transformările în structura ramurală a agriculturii. Problemele şi direcţiile dezvoltării agriculturii în perspectivă.
3.3.3. Industria mondială
Rolul industriei în economia mondială. Factorii principali ai dezvoltării şi repartiţiei ramurilor industriale. Tendinţele dezvoltării şi repartiţiei industriei. Dezvoltarea industriei şi problemele ecologice. Strategiile dezvoltării industriale. Statele noi industriale. Transformările teritoriale în dezvoltarea industriei.
Situaţia actuală şi perspectivele dezvoltării energeticii. Locul complexului energetic în dezvoltarea economică. Structura energeticii. Balanţa energetică. Exportatorii şi importatorii principali de energie.
Industria extractivă. Rolul ramurii în diferite tipuri de state. Transformările structurale şi teritoriale ale industriei extractive. Particularităţile repartiţiei teritoriale a resurselor naturale ale Terrei.
Metalurgia feroaselor şi a neferoaselor. Structura şi rolul ramurii în diferite tipuri de state. Tipurile de întreprinderi. Repartiţia teritorială a ramurilor industriei metalurgice. Transformările în structura şi dezvoltarea ramurii în ultimele decenii. Exportatorii şi importatorii principali de metale. Principalele complexe metalurgice mondiale.
Industria chimică. Structura ramurală şi importanţa. Particularităţile dezvoltării şi repartiţiei industriei chimice. Regiunile principale ale industriei chimice. Transformările în dezvoltarea, structura şi repartiţia ramurilor industriei chimice.
Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Rolul progresului tehnico-ştiinţific în dezvoltarea industriei constructoare de maşini. Factorii dezvoltării şi amplasării teritoriale a industriei constructoare de maşini. Structura ramurală a complexului industriei constructoare de maşini. Rolul complexului militar în dezvoltarea industriei constructoare de maşini. Particularităţile dezvoltării şi repartiţiei industriei constructoare de maşini în ţările lumii. Exportatorii şi importatorii principali de maşinii şi utilaje.
Industria forestieră şi de prelucrare a lemnului. Industriile uşoară şi alimentară. Rolul ramurilor în dezvoltarea societăţii umane. Importanţa ramurilor în diviziunea internaţională a muncii.
3.3.4. Transporturile mondiale
Rolul progresului tehnico-ştiinţific în dezvoltarea transporturilor. Importanţa şi structura sistemului de transport. Formarea şi tendinţele dezvoltării actuale a sistemului de transport mondial. Factorii dezvoltării şi repartiţiei ramurilor sistemului de transport. Influenţa transporturilor asupra ecosistemelor. Indicatorii principali ai dezvoltării sistemului de transport. Traficul de pasageri şi cel de mărfuri. Rolul transportului auto şi al celui feroviar în dezvoltarea economică. Magistralele auto şi cele feroviare transcontinentale. Constituirea sistemului internaţional de transportare a pasagerilor şi mărfurilor.
Transportul maritim şi rolul lui în sistemul de transport. Sistemul internaţional de telecomunicaţii şi sistemul Internet.
3.3.5. Comerţul mondial şi sectorul serviciilor
Rolul serviciilor în dezvoltarea economică. Tipurile principale de activitate a serviciilor actuale. Noţiune de calitatea vieţii. Rolul comerţului în dezvoltarea economică a statelor lumii. Structura şi direcţiile principale ale comerţului internaţional. Conceptul de dezvoltare umană.
Bibliografie:
- Silviu Neguţ ş.a. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2003.
- Анучин В.А. Географический фактор в развитии общества. М., 1982.
- Вольф М.Б., Дмитриевский Ю.Д. География мирового сельского хозяйства. М., 1981.
- География мирового хозяйства. М., 1997.
- Максаковский В.П. Географическая картина мира. Ярославль, 1995-1996.
- Тархов С.А., Шлихтер С.Б. География транспортных систем. М., 1995.
- Velcea I., Ungureanu A. Geografia economică a lumii contemporane. Buc., 1993.
- Geografia economică mondială. Buc., 1993.
- Letiţia Zahiu. Agricultura mondială şi mecanismele pieţei. Buc., 1982.
- Nicolae Raboca. Agricultura mondială. Cluj-Napoca. 1994.
- Nicolae Raboca. Energetica mondială. Cluj-Napoca. 1995.
- Ion Marin., Andrian Nedelcu. Geografie mondială. Buc., 1984.
- Экономическая и социальная география зарубежного мира. Под.ред. В.В.Вольского. М., 1998.
- Радионова И.А., Бунакова Т.М. Экономическая география. М., 1998.
- Радионова И.А. Макрогеография промышленного мира. М., 2000.
- Н.В.Алисов., Хорев Б.С. Экономическая и социальная география мира. М., 2000.
- George Erdeli, Cristian Braghină, Dragoş Frăsineanu. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2000.
- Радионова И.А. Промышленность мира. М., 2002.
- Липец Ю.Г., Пуляркин В.А., Шлихтер С.В. География мирового хозяйства. М., 1999.
- Раджабова Э.К. Мировая экономика. М., 2002.
4. Geografia socială
Obiectul de studiu şi structura geografiei sociale. Stratificarea socială a populaţiei (după nivelul de trai, religii, rase şi alţi indicatori). Geografia modului de trai. Noţiuni de „mod de trai”, condiţiile şi nivelul de trai. Modul de trai urban şi rural. Tradiţiile naţionale. Abordările geografice şi metodele cercetării modului de trai. Comportamentul geografic al populaţiei urbane şi rurale.
Bibliografie:
- Иваничка К. Социально-экономическая география. М., 1980.
- Родоман Б.Б. Введение в социальную географию. М., 1993.
- Чистобаев А.И., Шарыгин М.Д. Экономическая и социальная география. Новый этап. Л., 1990.
- Меркушева Л.А. География сферы обслуживания населения. Теория и методология. М., 1989.
- Алексеев А.И., Ковалев С.А., Ткаченко А.Л. География сферы обслуживания: основные понятия и методы. - Тверь, 1991.
5.Geografia populaţiei
Obiectul de studiu şi raporturile cu alte ştiinţe. Structura geografiei populaţiei ca ştiinţă. Metodele principale de studiu. Constituirea geografiei populaţiei ca ştiinţă. Lucrările prof. V.V. Pocşişevski, C.A.Kovalev; R.M. Kabo, B.S. Horev, V.Trebici, V.Cucu. Dezvoltarea geografiei populaţiei în Republica Moldova. Geografia habitatului uman. Repartiţia şi densitatea populaţiei.
Criza demografică şi explozia demografică.
Particularităţile evoluţiei demografice în Republica Moldova. Resursele umane de muncă. Ocupaţia populaţiei. Problema şomajului. Geografia migraţiei populaţiei. Cauzele şi tipurile migraţiei. Migraţiile politice. Particularităţile şi problemele migraţiei populaţiei în Republica Moldova.
Esenţa şi particularităţile urbanizării. Urbanizarea în state de diferit tip. Stadiile şi formele urbanizării. Oraşul – esenţa, geneza, funcţiile. Tipologia oraşelor. Locul oraşului în sisteme habitatului uman. Urbanizarea în Republica Moldova. Habitatul urban, şi rural a Republicii Moldova. Particularităţile localităţilor rurale în Republica Moldova.
6.Geografia turismului şi recreaţiei
7. Geografia culturii
Mediu geografic şi diferenţierea culturii. Tradiţiile etnice în folosirea resurselor naturale. Geografia religiilor. Particularităţile formării confesiilor religioase. Repartiţia spaţială a religiilor. Geografia culturii societăţii agrare şi industriale.
8. Geografia istorică
9.Geografia politică
Geopolitica şi concepţiile clasice ale geopoliticii (F.Ratzel, R.Kyellen, K.Haushofer, H.Mackinder, A.Mahan, P.Vidal de la Blache). Geopolitica în perioada actuală. Dezvoltarea teoriilor geopolitice. Teoria sistemelor mondiale şi a ciclurilor geopolitice. Globalizarea şi creşterea interdependenţii statelor lumii.
Hotarele politice: funcţia, tipologia, evoluţia. Hotarele de stat la etapa actuală, particularităţile în diferite regiuni ale Terrei. Conflictele teritoriale. Hotarele Republicii Moldova şi particularităţile stabilirii.
Geografia politică şi federalismul. Geografia politică şi problemele organizării administrativ-teritoriale.
10. Geografia umană a Republicii Moldova
Geografia populaţiei. Particularităţile dinamicii, structurii şi repartiţiei populaţiei. Procesele demografice. Tipurile de aşezări umane. Particularităţile geografice ale aşezărilor umane.
Geografia ramurilor economiei naţionale.
Obiectul de studiu al geografiei turismului şi legăturile cu alte ştiinţe. Abordarea sistemică, antropologică şi de comportare în studiu geografiei turismului şi recreaţiei. Sistemele teritoriale de recreaţie. Turismul suburban, local şi internaţional. Factorii dezvoltării turismului şi zonelor de recreaţie. Clasificarea resurselor turistice şi de recreaţie. Metodele de apreciere. Potenţialul turistic şi de recreaţie al Republicii Moldova. Dezvoltarea turismului rural în Republica Moldova.
Bibliografie:
Geografia culturii şi locul în sistemul ştiinţelor, geografice. Constituirea geografiei culturii ca ştiinţă. Geografia calităţii populaţiei, geografia artei şi alte direcţii ştiinţifice.
Bibliografie:
Obiectul de studiu şi conţinutul geografiei istorice. Dezvoltarea geografiei istorice ca ştiinţă. Lucrările lui B.K.Iaţunski, B.C.Jekulin, V.P.Maksacovski. Locul geografiei istorice în sistemul de ştiinţe şi importanţa în dezvoltarea geografiei. Geografia istorică în Republica Moldova.
Bibliografie:
Geografia politică şi geopolitica. Obiectul de studiu al geografiei politice. Dezvoltarea geografiei politice ca ştiinţă.
Bibliografie:
Aprecierea economico-politică a poziţiei geografice a Republicii Moldova. Condiţiile naturale şi aprecierea lor economică. Resursele naturale şi valorificarea lor. Particularităţile teritoriale ale dezvoltării economice a Republicii Moldova. Diviziune socială şi teritorială a muncii. Criza economică, cauzele şi căile de atenuare a crizei. Reformele economice. Piaţa de muncă şi evoluţia şomajului. Economia tenebră. Geografia relaţiilor economice externe. Direcţiile principale ale comerţului extern.
Particularităţile dezvoltării ramurilor economiei. Structura ramurală şi specializarea economiei Republicii Moldova. Resursele funciare şi importanţa lor. Agricultura şi dezvoltarea ramurilor principale. Tipul de agricultură caracteristic pentru Republica Moldova. Industria şi particularităţile dezvoltării după cel de-al doilea război mondial. Structura ramurală şi repartiţia teritorială. Problemele dezvoltării actuale. Căile de atenuare a crizei economice. Caracterizarea ramurilor industriei. Sectorul serviciilor şi dezvoltarea acestuia. Ramurile principale ale sectorului serviciilor.
Bibliografie:
