CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Recomandări metodice generale

Arheologia, ca un aspect deosebit al cunoştinţelor istorice, actualmente a devenit o sistemă ştiinţifică integră în aşa măsură, încât, progresul în studierea profundă a comunităţilor preistorice, antice şi medievale timpurii, depinde incontestabil de nivelul cunoştinţelor arheologice.

Scopul arheologiei este ca în baza analizei detaliate a tuturor categoriilor de artefacte şi coordonării lor cu datele ce reies din analiza surselor narative, epigrafice, numismatice, etc., să contribuie substanţial la elucidarea problemelor legate nu numai de dezvoltarea nivelului economic, culturii materiale, sistemelor defensive şi arhitectonice, dar şi a aspectelor de ordin spiritual, social şi politic.

Studierea arheologiei contribuie la formarea aptitudinilor necesare pentru înţelegerea profundă a acestei specialităţi şi crearea concepţiei adecvate despre evoluţia comunităţilor umane în preistorie şi antichitate, când alte surse informative afară de vestigiile arheologice lipseau completamente, sau erau extrem de limitate.

Aplicarea cunoştinţelor însuşite în procesul studierii arheologiei au un spectru larg aplicativ, atât în sistemul instructiv-educaţional, cât şi în cel de cercetare sau în constituirea concepţiilor muzeistice atât de necesare în munca educaţională a celor cointeresaţi.

Conţinutul cursului

Constituirea arheologiei ca ştiinţă.

Principalele obiective ale arheologiei. Metode de investigaţie şi de datare ale arheologiei.

Principalele epoci geologice. Cuaternarul şi procesul de antropogeneză.

Paleoliticul Africii, Asiei şi Europei. Apariţia hominizilor în America.

Mezoliticul – perioada de tranziţie de la paleolitic la neolitic şi specificul ei. Mezoliticul Europei de sud şi de nord. Periodizare şi particularităţi.

Neoliticul. Particularităţile fundamentale ale neoliticului.

Principalele centre de civilizaţie din Orientul Apropiat şi Asia Anterioară: Einane, Ierihon, Čatal, Hüyük, Hacilar, Beycesultan, Faüme în Egipt, culturile Halaf şi Ubeida din Asia Centrală.

Cele mai timpurii centre de agricultori din Europa Centrală şi de Sud-Est. Culturile Ceramicii Band-Liniare.

Neoliticul din Europa de West. Culturile: Cardium, Cartaillod, Chasey, Seine-Oise-Marne, Windmill-Hill.

Neoliticul şi Eneoliticul în Asia Mijlocie.

Eneoliticul şi epoca bronzului în spaţiul Egeean şi Circummediteranian: Troia, civilizaţia insulelor cicladice. Civilizaţia minoică (palaţială) în Creta

Civilizaţia helladică: periodizare, principalele centre rurale şi urbane. Penetraţia comunităţilor miniene, doriene şi pelasgilor.

Epoca de bronz în Europa Centrală şi de Vest. Probleme de periodizare. Culturile: Unetice, Înmormântărilor tumulare, Trzcinec, Lausiter.

Principalele civilizaţii ale epocii bronzului din peninsulele Pirineică şi Apenină. Culturile: Apenină şi Terramare în Italia; Castelucio şi Pantalica în Sicilia; El-Argare în Spania şi Portugalia.

Apariţia şi răspândirea fierului. Epoca fierului în Grecia, Italia, Spania şi Portugalia.

Hallstattul central european şi Hallstattul iliric.

Oraşele-polise greceşti din spaţiul circumpontic în perioada constituirii, autonomă şi dominaţiei romane. Relaţiile lor cu metropola şi lumea barbară.

La téne şi periodizarea lui. Problema apariţiei celţilor. Principalele comunităţi celtice şi răspândirea lor. Cultura materială şi spiritualitatea. Societatea celtică.

Cimerienii: sursele narative şi epigrafice despre cimerieni. Problema etnogeografică a cimerienilor în istopriografia postbelică. Contribuţia vestigiilor arheologice în elucidarea acestei probleme.

Sciţii. Etnogeografia sciţilor după sursele narative şi arheologice. Principalele monumente şi caracteristica lor.

Societatea scitică. Relaţiile sciţilor cu populaţia sedentară şi oraşele-polise greceşti.

Sciţii în sec. III-II a.Chr. şi destinul lor. Sciţii în Crimeea.

Sarmaţii. Originea sarmaţilor. Cultura materială şi spirituală.

Civilizaţia Sântana de Mureş-Cerneahov.

Problema apartenenţei etnice a purtătorilor culturii Sântana de Mureş-Cerneahov după sursele narative şi arheologice. Soarta comunităţilor cerneahoviene.

Civilizaţia slavilor. Problema originii slavilor şi patriei iniţiale. Culturile: “en Cloche”, Przevorsk şi Zarzbineč.

Slavii în sec.VI-IX. Culturile: Korceak, Pen’kovka, Luca Rajkoveč, Kolocin şi Romeno-Borşevsc.

Slavii în sec.X-XII. Problema tiverţilor şi ulicilor. Siturile rurale slave şi căile de formare a oraşelor la slavi.

Principalele grupuri de monumente tumulare slave. Problema normană şi contribuţia descoperirilor arheologice în elucidarea ei.

Bulgarii de pe Volga.

Literatura de specialitate

1. Berciu D., La izvoarele istoriei. O introducere în arheologia preistorică, Bucureşti, 1967.
2. Golubcova E. S., (red. resp.) Istorija Evropy, t.1, Moskva, 1988.
3. Horedt K., Istoria comunei primitive, Bucureşti, 1970.
4. Kruglikova I.T., Antichnaja arheologia, Moskva, 1984.
5. Mongait A.L., Arheologia zapadnoj Evropy. Kamenyi vek, Moskva, 1973.
6. Mongait A.L., Arheologia zapadnoi Evropy. Bronzovy i zhelezny veka, Moskva, 1974.
7. Ковальченко И.А., Количественные методы в исторических исследованиях. М., Высшая школа, 1984.
8. Проблемная ситуация в современной археологии, под редакцией В.Ф. Генинга. Киев, Наукова Думка, 1988.
9. Генинг В.Ф., Структура археологического познания. Проблемы социально-исторического иследования. Киев, Наукова Думка, 1989.
10. Laszló Attilá, Datarea prin radiocarbon în arheologie, Bucureşti, 1987.
11. Crâcimaru Marin, Tomescu Alexandru, Palinologia. Aplicaţia ei în arheologie, MNIR, Bucureşti, 1994.
12. Arheologija SSSR, Paleolit SSSR, Moskva, 1984.
13. Arheologija SSSR, Mezolit SSSR, Moskva, 1989.
14. Arheologija SSSR, Eneolot SSSR, Moskva, 1983.
15. Arheologija SSSR, Epoha bronzy lesnoj poloski SSSR, Moskva, 1987.
16. Arheologija SSSR, Anticnye gosudarstva Severnogo Prichernomor’ja, Moskva, 1984.
17. Arheologija SSSR, Stepi evropejskoj chasti SSSR v skifo-sarmatskoe vremja, Moskva, 1989.
18. Arheologija SSSR, Vostochnye slavjane v VI-XIII vv., Moskva, 1982.
19. Berciu D., Lumea celţilor, Bucureşti, 1970.
20. Brun P., Princes et princesses de la celtique. Le premier age du Fer en Europe, Paris, 1987.
21. Brunaux J.L., Les Gaulois. Sanctuaires et rites. Paris, 1986.
22. Brunaux I.L. Lambot B., Guerre et armement chez les Gaulois, Paris, 1987.
23. Cocchi Genick D., Manuale di preistoria. I. Paleolitico e Mezolitico, Firenze, 1994
24. Cocchi Genick D., Manuale di preistoria. II, Neolitico, Firenze, 1994.
25. Cocchi Genick D., Manuale di preistoria. III. L’età del rame, Firenze, 1996.
26. Dechelette J., Manuel d’archéologie préhistorique, Paris, 1913.
27. Duval P.M., Die Kelten, München, 1978.
28. Filip J., Kel’tskaja civilizacija i ee nasledie, Praga, 1961.
29. Filip J., Enzyklopädisches Handbuch zur Ur- und Frühgeschichte Europas, I, Prag, 1966.
30. Filip J., Enzyklopädisches Handbuch zur Ur- und Frühgeschichte Europas, II, Prag, 1966.
31. Fréderic L., Manuel pratique d’archéologie, Paris, 1967.
32. Grakov B.N. Skify, Moskva, 1971.
33. Kuharenko Iu. V., Arheologija Pol’šy, Moskva, 1969.
34. Mallory J.P., Indoevropejskie prarodiny, Vestnik Drevnej Istorii, 1, 1997, p. 61-82.
35. Moreau J., Die Welt der Kelten, Stuttgart, 1958.
36. Müller-Karpe H., Einführung in die Vorgeschichte, München, 1975.
37. Sedov V.V., Proishoxhdenie i rannjaja istoria slavjan, Moskva, 1979.
38. Treuil R., Darcque P., Poursat J. C., Touchais G., Les civilisations égéennes du Néolithique et de l’Age du Bronze, Paris, 1989.

Specialitatea

07.00.06 – Arheologie