CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Planul tematic:

1. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale dreptului internaţional public.
2. Izvoarele dreptului internaţional public.
3. Subiectele dreptului internaţional.
4. Principule fundamentale ale dreptului internaţional.
5. Tratatul internaţional.
6. Teritoriul în dreptul internaţional.
7. Populaţia în dreptul internaţional.
8. Drepturile fundamentale ale omului.
9. Dreptul diplomatic.
10. Dreptul consular.
11. Zone cu regimuri juridice internaţuionale speciale.
12. Dreptul spaţial.
13. Dreptul aerian.
14. Dreptul mării.
15. Protecţia mediului înconjurător.
16. Reglementarea diferendelor internaţionale prin mijloace paşnice.
17. Organizatiile internaţionale.
18. Răspunderea statelor în dreptul internaţional.

Tema 1. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale dreptului internaţional public

Fundarnentul dreptului internaţional. Obiectul şi izvoarele dreptului internaţional. Deosebirile dintre dreptul internaţonal şi dreptul intern: privind obiectul de reglementare, modul de elaborare a normelor, subiectele de drept, sistemul de aplicare şi sancţionare a normelor. Raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern.

Tema 2. Izvoarele dreptului internaţional

Conceptul de izvor al dreptului internaţional. Izvoarele materiale şi izvoarele formale. Cutuma ca prim izvor al dreptului internaţional. Tratatul - izvorul principal al dreptului internaţional. Principiile generale de drept, hotărîrile instanţelor judiciare şi arbitrare internaţionale, actele unilaterale ale statelor, actele de constituire a unor organizaţii internaţionale, doctrina celor mai calificaţi specialişti de drept internaţional, legislaţia naţională a statelor ca izvoare a dreptului internaţional.

Tema 3. Subiectele dreptului internaţional.

Noţiune şi categorii: statul - subiect principal al dreptului internaţional, naţiunile care luptă pentru eliberare, organizaţiile internaţionale, Vaticanul, statutul individului în dreptul internaţional. Recunoaşterea statelor. Recunoaşterea guvernelor. Succesiunea statelor.

Tema 4. Principiie fundamentale ale dreptului internaţional

Evoluţia şi îsemnătatea lor: principiul suveranităţii; principiul egalităţii în drepturi a popoarelor şi al dreptului de a dispune de ele însele; nearnestecului în treburile interne; nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa; soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale.

Tema 5. Tratatul internaţional

Noţiune de tratat. Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969. Denumirea tratatelor. Clasificarea tratatelor în funcţie de anumite criterii. Elementele tratatului internaţional. Încheierea tratatelor. Fazele încheierii tratatelor. Rezervele la tratate. Aplicarea tratatelor. Aplicarea teritorială a tratatelor. Forţa obligatorie a tratatelor în dreptul intern. Aplicarea tratatelor în timp. Neretroactivitatea tratatelor. Încetarea tratatelor. Nulitatea tratatelor.

Tema 6. Teritoriul în dreptul internaţional.

Natura juridică, elementele componente ale teritoriului de stat. Frontiera de stat. Apele interioare. Apele teritoriale. Problema modificărilor teritoriale. Transferul de teritoriu. Fuziunea sau dezmembrarea unor state. Cucerirea sau anexiunea de teritorii. Regimul juridic al fluviilor internaţionale. Fluvii succesive şi fluvii contigue. Principiul libertăţii de navigaţie pe fluviile internaţionale. Utilizarea fluviilor internaţionale în alte scopuri decît navigaţia.

Tema 7. Populaţia în dreptul internaţional

Cetăţenia - aspecte de drept internaţional. Dubla cetăţenie. Apatridia. Refugiaţii şi persoanele strămutate. Cetăţenia Republicii Moldova. Regimul juridic al străinilor. Dreptul de azil.

Tema 8. Drepturile fundamentale ale omului

Reglementări privind drepturile fundamentale ale omului. Orientări de bază. Drepturile persoanelor care fac parte din minorităţi. Constituţia Republicii Moldova şi drepturile omului.

Tema 9. Dreptul diplomatic

Definiţie şi categorii. Caracteristicile diplomaţiei. Organele statului pentru relaţiile internaţionale. Organele statale interne cu activitate diplomatică a Republicii Moldova. Organele externe pentru relaţiile internaţionale. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova. Funcţiile misiunii diplomatice. Imunităţile şi privilegiile diplomatice. Noţiunea şi natura imunităţilor şi privilegiilor diplomatice.

Tema 10. Dreptul consular

Definiţie şi categorii. Posturile consulare. Funcţiile consulare. Patenta consulară. Execuaturul. Imunităţi, inviolabilităţi, privilegii şi facilităţi consulare.

Tema 11. Zone cu regimuri juridice internaţionale speciale

Zone demilitarizate. Zone neutralizate. Zone denuclearizate. Zone polare. Regimul juridic al Arcticii. Regimul juridic al Antarcticii. Regimul juridic al mării teritoriale. Platoul continental. Zona contiguă. Zona economică exclusivă. Marea liberă. Zone maritime cu regim special. Mări, strîmtori şi canale. Strîmtorile Mării Negre. Canalurile internaţionale. Fluvule internaţionale. Regimul navigaţiei pe Dunăre.

Tema 12. Dreptul spaţial

Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional cosmic. Principiile de bază ale dreptului internaţional cosmic. Statutul astronauţilor, salvarea şi reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic. Răspunderea internaţională pentru daune cauzate de obiecte lansate în spaţiul cosmic. Regimul juridic al corpurilor cereşti. Principiile privind teledetecţia prin sateliţi. Organizaţiile internaţionale şi dreptul internaţional cosmic. Dreptul naţional privind spaţiul cosmic.

Tema 13. Dreptul aerian

Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional aerian. Principiile dreptului internaţional aerian. Naţionalitatea aeronavelor şi înmatricularea lor. Reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţi aviaţei civile. Organizaţiile internaţionale în domeniul aviaţiei civile.

Tema 14. Dreptul mării

Formarea principiilor şi concepţiilor dreptului mării. Regimul juridic al mării teritoriale. Zone maritime asupra cărora statele au drepturi suverane. Zone maritimenesupuse suveranităţi sau drepturilor suverane ale statelor. Regimul de navigaţie în strîmtorile internaţionale şi canalele matitime internaţionale .

Tema 15. Protecţia mediului înconjurător

Obiectul dreptului internaţional al mediului. Izvoarele dreptului internaţional al mediului. Principiile dreptului internaţional al mediului. Răspunderea internaţională pentru daunele aduse mediului. Regimul juridic privind transportul deşeurilor. Regimul juridic al poluării transfrontaliere. Protecţia mediului în activitatea de exploatare a atmosferei şi cosmosului. Cooperarea internaţională în domeniul protecţiei mediului.

Tema 16. Reglementarea diferendelor internaţionale prin mijloace paşnice

Aspecte generale. Categorii de mijloace paşnice: negocierea; bunele oficii; medierea; ancheta; concilierea; arbitrajul; jurisdicţia internaţională. Rezolvarea diferendelor în cadrul organizaţiilor internaţionale.

Tema 17. Organizaţile internaţionale

Evoluţie istorică şi trăsături fundamentale. Definiţie. O.N.U. - organizaţie cu vocaţie universală. Instituţiile specializate. Organizaţii regionale. Organizaţii economice. Organizaţia internatională a Poliţiei Criminale.

Tema 18. Răspunderea statelor în dreptul internaţional

Răspunderea internaţională a statelor. Răspunderea internaţională a persoanelor. Crime contra păcii şi securităţii omenirii şi crimele de război. Fapte ilicite pedepsite penal potrivit normelor dreptului internaţional.

Bibliografia selectivă:

1. Andronovici, Constantin, Drept internaţional public, ed. «Graphix», Iaşi, 1993.
2. Anghel, Ion, M., Dreptul diplomatic şi consular, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
3. Anghel, lon M.; Anghel, Viorel I., Răspunderea în Dreptul Internaţiona, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 1998.
4. Arhiliuc, Victoria, Diplomaţia preventivă şi securitatea colectivă a stetelor, Tipografia “Reclama”, Chişinău, 1999.
5. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
6. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
7. Benadava, Santiago, Derecho Internacional Publico, 6-a edicion, Editorial Juridica ConoSur, Santiago de Chile, 1999.
8. Beniuc, V., Rusnac, Gh., Conceptele şi noţiunile de bază ale diplomaţiei, Firma editorial-poligrafică “Tipografia Centrală”, Chişinău, 1998.
9. Bonciog, Aurel, Drept diplomatic, Editura "Paideia", Bucureşti, 1997.
10. Bonciog, Aurel, Drept consular, Editura "România de Mâine", Bucureşti, 2000.
11. Burian, Alexandru, Introducere în practica diplomatică şi procedura internaţională, Editura “Cartier”, Chişinău, 2000.
12. Burian, Alexandru, Drept diplomatic şi consular, Editura ARC, Chişinău, 2001,
13. Burian, Alexandru, Drept diplomatic şi consular, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Cuant, Chişinău, 2003.
14. Burian, Alexandru, Subiectele relaţiilor internaţionale contemporane, – în “Administrarea Publică”, nr.1, 2000, p. 111-128.
15. Burian, Alexandru, Sistemul relaţiilor internaţionale contemporane, -în „Administrarea Publică”, nr. 3-4, 2000, p. 149-164.
16. Burian, Alexandru, Reglementarea juridică a relaţiilor diplomatice //”Administrarea Publică”, nr. 3, 2001.
17. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului cosmic //”Revista Naţională de Drept”, nr. 3, 2002.
18. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului cosmic şi reglementarea activităţilor spaţiale //”Revista Naţională de Drept”, nr. 6, 2002.
19. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului aerian //„Revista Naţională de Drept”, nr. 12, 2002, p. 22-26.
20. Closcă, Ionel, Dreptul umanitar şi noua ordine internaţională, Bucureşti, Editura militară, 1978.
21. Concepţia politicii externe a Republicii Moldova (8 februarie 1995), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995.
22. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova (5 mai 1995), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995.
23. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, în vigoare din 27 august 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1).
24. Cojocaru, Gheorghe E., Politica Externă a Republicii Moldova, Studii, Editura „Civitas”, Chişinău, 1999.
25. Cuellar, Javier, Perez de, Manual de derecho diplomatico, Ediciones Peruanas, Lima, 1964..
26. Datcu, Ion, Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei, Bucureşti, 1991.
27. Diaconu, Ion, Drept internaţional public, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Casa de Editură şi Presă "Şansa" SRL, Bucureşti, 1995.
28. Dicţionar de drept internaţional public, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
29. Dicţionar diplomatic, Editura Politică, Bucureşti, 1979.
30. Dicţionar politic, Editura Politică, Bucureşti, 1975.
31. Dictionnaire de la terminologie du droit international, Sirey, Paris, 1960.
32. Doctrina militară a Republicii Moldova (6 iunie 1995), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995.
33. Duculescu, Victor; Ecobescu, Nicolae, Drept internaţional public, ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993.
34. Feltham, R.G., Introducere în dreptul şi practica diplomaţiei, Editura ALL, Bucureşti, 1996.
35. Geamanu, Grigore, Drept Internaţional comtemporan, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1965.
36. Geamanu, Grigore, Drept Internaţional public, Vol. 1, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1981.
37. Geamanu, Grigore, Drept Internaţional public, Vol. 2, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1983.
38. Glaser, Edwin, Rezervele la tratatele internaţionale, ed. Academiei, Bucureşti, 1971.
39. Grigoraş, N., Din istoria diplomaţiei moldoveneşti, Publicaţiile Institutului de istorie naţională "A. D. Xenopol", Iaşi, 1948.
40. Jose, Luis, Leon, El nuevo sistema internacional. Una vision de Mexico. Secretaria de Relaciones Exteriores, Ricardo Flores Magon, Mexico, 1999.
41. Kissinger, Henry, Diplomaţia, traducere din limba engleză: Mircea Ştefancu, Radu Paraschivescu, Editura ALL, Bucureşti, 1998.
42. Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova // Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr.12 din 3 noiembrie 1994.
43. Legea cu privire la ieşirea şi întrarea în Republica Moldova // Monitorul oficial al RepubliciiMoldova, Nr.6. din 26 ianuarie 1995.
44. Legea cu privire la cetăţenia Republicii Moldova, adoptată la 5 iunie 1991.
45. Legea cu privire la Curtea Constituţională a Republicii Moldova, 317-XIII din 13.12.1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 8 din 7 februarie 1995.
46. Legea cu privire la serviciul diplomatic al Republicii Moldova, nr. 761-XV din 27 decembrie 2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 20 (905) din 2 februarie 2002.
47. Mazilu, Dumitru, Dreptul mării, ed. Academiei Române, Bucureşti, 1980.
48. Miga-Beşteliu, Raluca, Drept internaţional. Introducere în drept internaţional public, ed. «ALL Educaţional», Bucureşti, 1997.
49. Moca, Gheorghe, Drept internaţional public, vol.1, Bucureşti, 1989.
50. Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale. 1387-1858, Tratate, Chişinău, 1992.
51. Niciu, Marţian, I., Organizaţii internaţionale, ed. «Chemarea», Iaşi, 1992.
52. Niciu, Marţian, I., Drept internaţional public, Două volume, Ediţia a II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei "Chemarea",Iaşi, 1995-1996.
53. Ortiz, Eduardo, El estudio de las Relaciones Internacionales, Fondo de Cultura Economica, Santiago de Chile, 2000.
54. Popescu, Dumitra; Coman, Florian, Drept internaţional public, ed. «Ministerului de Interne», Bucureşti, 1993.
55. Popescu, Dumitra; Năstase, Adrian, Drept internaţional public, Ediţie revăzută şi adăugită, Casa de Editură şi Presă "Şansa" SRL, Bucureşti, 1997.
56. Roman, Alexandru, Istoria diplomaţiei antice, Curs de lecţii, Chişinău, 1997.
57. Rousseau, Charles, Droit international public, Onzieme edition, Dalloz, Paris, 1987.
58. Statutul consular al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 368 din 28 martie 2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 50-52, 11 aprilie 2002.
59. Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte (1990-1998). 23 de volume, Ediţie oficială, Moldpres, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Chişinău, 1998-1999.
60. Tredinnick, Felipe, Derecho internacional publico y relaciones internacionales, Tercera edicion, Editorial "Los amigos del libro", La Paz - Cochabamba, Bolivia, 1997.
61. Блищенко И.П., Дурденевский В.Н., Дипломатическое и консульское право, Издательство “Международные отношения”, Москва, 1962.
62. Блищенко И.П., Дипломатическое право, Издание 2-е, переработанное и дополненное, Москва, 1990.
63. Блищенко И.П., Прецеденты в международном праве, Москва, 1977.
64. Бланке У., Заграничная служба США, Москва, 1974.
65. Броунли Я., Международное право, (В двух книгах), Издательство “Прогресс”, Москва, 1977.
66. Буриан А.Д., Введение в дипломатическую практику, Кишинев, „ARC”, 2001.
67. Буриан А.Д., Теория международных отношений. Курс лекций, В 2-х т., Кишинев, Изд. Центр Гос. Ун-та, 2003.
68. Виноградов С.В., Международное право и охрана атмосферы, "Наука". Москва, 1987.
69. Зорин В.А., Основы дипломатической службы, Москва, 1977.
70. Сатоу Э., Руководство по дипломатической практике, Издательство Института Международных Отношений, Москва, 1961.
71. Хименес де Аречага, Эдуардо, Современное международное право, Издательство “Прогресс”, Москва, 1983.
72. Действующее международное право, В 3-х томах, Москва, 1996-1997.
73. Дипломатический словарь, В трех томах, Москва, 1984-1986.
74. История дипломатии, В 5 т., Москва, 1959-1979.
75. Курс международного права, В шести томах, Москва, 1967-1973.
76. Курс международного права, В семи томах, Москва, 1989-1992.
77. Международное право. Словарь-справочник, Москва,1997.
78. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
79. Международное космическое право, Москва, 1985.
80. Международное морское право, Москва, 1988.
81. Международное право в документах, Москва, 1982.

Planul tematic

1. Dreptul internaţional public şi dezvoltarea sa istorică
   1. Consideraţii generale.
   2. Apariţia şi evoluţia istorică a dreptului internaţional.
   3. Dreptul internaţional public şi societatea internaţională.
   4. Republica Moldova în cadrul relaţiilor internaţionale.
2. Noţiunea, trăsăturile, obiectul şi izvoarele dreptului internaţional public
   1. Noţinea de drept internaţional public.
   2. Trăsăturile dreptul internaţional public.
   3. Obiectul dreptul internaţional public .
   4. Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern.
   5. Izvoarele dreptului internaţional.
3. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional public
   1. Consideraţii generale.
   2. Principiul suveranităţii şi independenţei statelor.
   3. Principiul egalităţii în drepturi ale statelor.
   4. Dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta.
   5. Principiul neagrsiunii.
   6. Principiul rezolvarii prin mijloace paşniice a diferendelor internaţionale.
   7. Alte principii fundamentale ale dreptul internaţional .
4. Subiectele dreptului internaţional public
   1. Noţiune şi categorii.
   2. Statul – subiact princial al dreptului internaţional.
   3. Drepturile şi obligaţiilefundamentale ale statelor.
   4. Neutraliatea statelor şi calitatea lor de subiect al D.I.P.
   5. Recunoaşterea statelor şi a guvernelor.
   6. Succesiunea .
   7. Alte subiacte ale dreptul internaţional
5. Teritoriul de stat în dreptul internaţionalpublic
   1. Teritoriul de stat natura juridică şi componenţa.
   2. Frontierele de stat şi rtegimul de frontieră.
   3. Problema modificărilor teritoriale.
   4. Regimul juridic ale fluviilor internaţionale.
   5. Regimul juridic al Dunării.
   6. Regimul juridic a spaţiului aerian al statelor.
6. Probleme privind populaţia în dreptul internaţional
   1. Probleme privind populaţia în dreptul internaţional. Noţiune de
   2. populaţie.
   3. Cetăţenia – aspecte de drept internaţionale.
   4. Apatridia şi bipatridia în dreptul internaţional.
   5. Refugiaţii şi persoanele strămutate. Dreptul de azil.
   6. Dreptul de protecţie diplomatică a statelor.
7. Zone cu regimuri juridice internaţionale speciale
   1. Zone teritoriale cu regimuri speciale,
   2. Zone polare.
   3. Platoul continental. Zona contiguă. Zona economică exclusivă.
   4. Fluvule internaţionale.
8. Dreptul internaţional cosmic (spaţial)
   1. Principiile de bază ale dreptului internaţional cosmic.
   2. Statutul astronauţilor, salvarea şi reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor
   3. lansate în spaţiul cosmic.
   4. Regimul juridic al corpurilor cereşti. Principiile privind teledetecţia prin sateliţi.
   5. Organizaţiile internaţionale şi dreptul internaţional cosmic.
   6. Răspunderea internaţională pentru daune cauzate de obiecte lansate în spaţiul cosmic.
9. Dreptul internaţional aerian
   1. Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional aerian.
   2. Principiile dreptului internaţional aerian.
   3. Naţionalitatea aeronavelor şi înmatricularea lor.
   4. Reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţi aviaţei civile.
   5. Organizaţiile internaţionale în domeniul aviaţiei civile.
10. Dreptul internaţional al mării
    1. Formarea principiilor şi concepţiilor dreptului mării.
    2. Regimul juridic al mării teritoriale.
    3. Zone maritime asupra cărora statele au drepturi suverane.
    4. Zone maritimenesupuse suveranităţi sau drepturilor suverane ale statelor.
    5. Strîmtorile internaţionale şi canalele matitime internaţionale.
11. Dreptul internaţional al mediului
    1. Obiectul şi izvoarele dreptului internaţional al mediului.
    2. Principiile dreptului internaţional al mediului.
    3. Răspunderea internaţională pentru daunele aduse mediului.
    4. Regimul juridic privind transportul deşeurilor.
    5. Regimul juridic al poluării transfrontaliere.
    6. Protecţia mediului în activitatea de exploatare a atmosferei şi cosmosului.
    7. Cooperarea internaţională în domeniul protecţiei mediului.
12. Dreptul diplomatic
    1. Diplomaţia în dreptul diplomaic.
    2. Organele statului pentru relaţiile internaţionale .
    3. Organele externe ale statului pentru relaţiile internaţionale.
    4. Privilegiile şi imunităţile diplomatice.
    5. Reprezentarea statelor pe lîngă organizaţile cu caracter universal.
13. Dreptul consular
    1. Definiţie şi categorii ale dreptului consular.
    2. Posturile consulare.
    3. Funcţiile consulare.
    4. Patenta consulară şi Execuaturul consular.
    5. Imunităţi, inviolabilităţi, privilegii şi facilităţi consulare.
14. Dreptul internaţional al tratatelor
    1. Noţiunea, denumirea tratatelor internaţionale
    2. Încheierea tratatelor.
    3. Rezervele tratatelor.
    4. Aplicarea tratatelor.
    5. Încetarea tratatelor.
15. Dreptul organizaţiilor internaţionale
    1. Evoluţia istorică, trăsăturile fundamentale şi definiţie.
    2. Organizaţia Naţiunilor Unite.
    3. Organele principale ale ONU.
    4. Instituţiile specializate ale ONU.
    5. Organizaţiile internaţionale regionale cu competenţe în diferite domenii.
16. Dreptul internaţional umanitar
    1. Evoluţia istorică a dreptului internaţional umanitar.
    2. Beligeranţa.
    3. Protecţia drepturilor omului în sistemul ONU
    4. Sisteme regionale de protecţie a drepturilor omului
17. Dreptul internaţional penal
    1. Definiţia şi obiectul de reglementare a dreptului internaţional penal.
    2. Principiile dreptului internaţional penal.
    3. Răspunderea penală în contextul răspunderii internaţionale.
    4. Crimele contra păcii şi omenirii şi crimele de război.
    5. Infracţiuni internaţionale comise de persoane particulare.
    6. Jurisdicţia penală internaţională.
18. Dreptul internaţional economic
    1. Noţiunea de drept internaţional economic.
    2. Sursele dreptului internaţional economic.
    3. Ordinea economică internaţională.
    4. Acordul general pentru tarife şi comerţ (GATT).
    5. Soluţionarea litigiilor şi dreptul procesual internaţional.
19. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale
    1. Principiul nerecurgerii la ameninţarea cu forţa şi principiul reglementării paşnice a diferendelor.
    2. Mijloacele diplomatice.
    3. Mijloacele jurisdicţionale.
    4. Soluţionarea paşnică a diferendelor în cadrul organizaţiilor
    5. internaţionale.
20. Răspunderea internaţională
    1. Fundamentul răspunderii internaţionale.
    2. Conduita ilicită – element al răspunderii internaţionale a statelor.
    3. Prejudiciul – element al răspunderii internaţionale.

Tema I. Dreptul internaţional public şi dezvoltarea sa istorică

1. Consideraţii generale.
   Apariţia primelor reguli de drept internaţional, folosirea expresiei «drept internaţional» în decursul istoriei.
2. Apariţia şi evoluţia istorică a dreptului internaţional.
   Dreptul Internaţional Public în perioada antică (China antică, India antică, Egiptul antic, Grecia antică, Roma antică), dezvoltarea dreptului internaţional în evul mediu (evul mediu timpuriu, perioada destrămării feudalismului), epoca modernă şi epoca contemporană. Izvoarele care atestă, din punct de vedere istoric, apariţia regulilor de drept internaţional. Primele congrese şi conferinţe internaţionale. Apariţia primelor organizaţii internaţionale.
3. Dreptul internaţional public şi societatea internaţională.
   Statul, naţiunile care luptă pentru eliberare şi formarea statului său propriu şi organizaţiile internaţionale ca elemente ale societăţii internaţionale. Caracteristicile societăţii internaţionale. Interacţiunea dintre dreptul internaţional şi societatea internaţională.
4. Republica Moldova în cadrul relaţiilor internaţionale.
   Proclamarea independenţei şi suveranităţii Republicii. Republica Moldova - membru a ONU şi OSCE. Recunoaşterea de către statele lumii şi deschiderea ambasadelor în RMoldova. Republica Moldova - membru a CSI.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
2. Grigore Geamanu «Drept internaţional public», vol.1, ediţia didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981, p.6-19, 23-28, 33-36, 60-67.
3. Gheorghe Moca «Drept internaţional public», vol.1, Bucureşti, 1988, p.3-11.
4. Constantin Andronovici «Drept internaţional public», ed. «Graphix», Iaşi, 1993, p. 21-33.
5. Dumitra Popescu, Florian Coman «Drept internaţional public», ed. «Ministerului de Interne», Bucureşti, 1993, p.9, 10, 14, 16-19.
6. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu «Drept internaţional public», vol.1, ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993, p. 22-28.
7. Prof. univ. dr. Marţian Niciu «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», Iaşi 1993, p. 5-9.
8. Dumitra Popescu, Adrian Năstase «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p. 13-33.
9. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
10. Курс международного права, В семи томах, Москва, 1989-1992.

Tema II: Noţiunea, trăsăturile, obiectul şi izvoarele dreptului internaţional public

1. Noţiunea de drept internaţional public.
   Divizarea dreptului internaţional în public şi privat. Primele definiţii ale dreptului internaţional. Definiţia dreptului internaţional contemporan. Precizarea elementelor esenţiale necesare în definirea dreptului internaţional. Definirea şi clasificarea normelor dreptului internaţional.
2. Trăsăturile dreptului internaţional public.
   Crearea dreptului internaţional public pe baza acordului de voinţă a statelor. Caracterul coordonator al dreptului internaţional, caracterul consensual. Conţinutul relaţiilor ce le reglementează şi modul cum sînt aduse la îndeplinire.
3. Obiectul dreptului internaţional.
   Obiectul de studiu al disciplinei drept internaţional public. Relaţiile dintre state ca obiect al dreptului internaţional. Relaţiile dintre state şi alte subiecte ale dreptului internaţional ca obiect de studiu.
4. Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern. Deosebiri privind obiectul de reglementare. Deosebiri privind modul de elaborare a normelor, deosebiri privind subiectele de drept, deosebiri privind sistemul de aplicare şi sancţionare a normelor. Raporturile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern.
5. Izvoarele dreptului internaţional. Conceptul de izvor al dreptului internaţional. Izvoarele materiale şi izvoarele formale. Cutuma ca prim izvor al dreptului internaţional. Tratatul - izvorul principal al dreptului internaţional. Principiile generale de drept, hotărîrile instanţelor judiciare şi arbitrare internaţionale, actele unilaterale ale statelor, actele de constituire a unor organizaţii internaţionale, doctrina celor mai calificaţi specialişti de drept internaţional, legislaţia naţională a statelor ca izvoare a dreptului internaţional.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
2. Grigore Geamanu «Drept internaţional public», vol.1, ediţia didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981, p.51-109.
3. Gheorghe Moca «Drept internaţional public», vol.1, Bucureşti, 1989, p.17-43.
4. Constantin Andronovici «Drept internaţional public», ed. «Graphix», Iaşi, 1993, p. 37-45, 53-64.
5. Victor Duculescu, Nicolae Ecobescu «Drept internaţional public», ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993, p. 11-15, 49-60.
6. Dr. Ion Diaconu «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti 1993, p. 7-18, 45-60.
7. Prof. univ., dr. Marţian Niciu «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p. 9-16, 21-56.
8. Prof. univ., dr. Dumitra Popescu, lect. univ. Florian Coman «Drept internaţional public», ed. «Ministerului de Interne», Bucureşti, 1993, p.27-33, 42-53.
9. Dumitra Popescu, Adrian Năstase «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p. 36-56.
10. Raluca Miga-Beşteliu «Drept internaţional, introducere în drept internaţional public», ed. «ALL Educaţional», Bucureşti, 1997, p. 1-9, 17-20, 43-53.
11. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.

Tema III: Principiile fundamentale ale dreptului internaţional public

1. Consideraţii generale.
   Evoluţia şi însemnătatea principiilor. Încercarea de codificare a principiilor. Trăsăturile caracteristice ale principiilor. Interdependenţa dintre principiile fundamentale. Actele internaţionale prin care au fost dezvoltate şi completate principiile fundamentale.
2. Principiul suveranităţii şi independenţei statelor.
   Suveranitatea - atribut esenţial al statului. Trăsăturile suveranităţii, exclusivitatea, caracter original şi plenar, indivizibilitate şi inalienabilitate. Respectarea integrităţii teritoriale a statelor ca drept ce decurge din acest principiu. Obligaţiile ce decurg din principiul respectiv.
3. Principiul egalităţii în drepturi al statelor.
   Egalitatea de capacitate juridică a statelor de a dobîndi drepturi şi de a-şi asuma obligaţii internaţionale, egalitatea statelor în ce priveşte statutul lor juridic în relaţiile internaţionale, participarea statelor în condiţii de egalitate la crearea dreptului internaţional, la conferinţe internaţionale şi la organizaţiile internaţionale, participarea în condiţii de egalitate la soluţionarea problemelor internaţionale.
4. Dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta.
   Dreptul la autodeterminare şi consacrarea acestuia de carta ONU. Subiectele dreptului la autodeterminare. Drepturile care le implică acest principiu (dreptul popoarelor asuprite de a se constitui în stat propriu şi independent, dreptul popoarelor asuprite de a lupta împotriva dominaţiei străine, dreptul de a stabili relaţii oficiale cu statele şi organizaţiile internaţionale, dreptul de a-şi alege în mod liber sistemul lor politic, economic şi social, dreptul popoarelor la libera exploatare a bogăţiilor şi resurselor naturale proprii).
5. Principiul neagresiunii
   Pactul Briand-Kellogg din 1928, care obligă statele să renunţe la război ca instrument de politică naţională în relaţiile lor reciproce. Conţinutul juridic al acestui principiu. Cazurile de folosire legitimă a forţei în relaţiile internaţionale (dreptul statelor la autoapărare, dreptul Consiliului de Securitate a ONU de a aplica măsuri de constrîngere împotriva unui stat vinovat, folosirea forţei de către popoarele care luptă împotriva dominaţiei străine).
6. Principiul rezolvării prin mijloace paşnice a diferendelor internaţionale.
   Interdependenţa dintre acest principiu şi principiul neagresiunii. Consacrarea acestui principiu în Carta ONU şi Actul final de la Helsinkhi. Dreptul statelor de a-şi alege liber mijloacele de rezolvare a diferendelor internaţionale. Importanţa soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale.
7. Alte principii fundamentale ale dreptului internaţional.
   Principiul neintervenţiei, regulile de aplicare a acestui principiu, restricţiile pentru statele terţe, importanţa acestui principiu. Principiul cooperării internaţionale, principiul îndeplinirii cu bună credinţă a obligaţiilor internaţionale (pacta sunt servanda), principiul bunei vecinătăţi, principiul dezarmării.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
2. Grigore Geamanu «Drept internaţional public», vol.1, ediţia didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981, p. 126-261.
3. Dumitra Popescu, Adrian Năstase «Sistemul principiilor dreptului internaţional», ed. «Academiei», Bucureşti, 1986.
4. Gheorghe Moca «Drept internaţional public», vol.1, Bucureşti, 1989, p.68-114.
5. Dr. Ion Diaconu «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti 1993, p. 273-283.
6. Victor Duculescu, Nicolae Ecobescu «Drept internaţional public», ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993, p. 143-172.
7. Constantin Andronovici «Drept internaţional public», ed. «Graphix», Iaşi, 1993, p. 71-108.
8. Prof. univ. dr. Marţian Niciu «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p. 62-84.
9. Dumitra Popescu, Adrian Năstase «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p. 86-101.
10. Carta Naţiunilor Unite, art. 33-38.
11. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.

Tema IV: Subiectele dreptului internaţional public

1. Noţiune şi categorii.
   Noţiunea de subiect de drept internaţional. Concepţiile cu privire la subiectele dreptului internaţional. Condiţiile care trebuie să le întrunească o entitate, pentru a deveni subiect de drept internaţional. Enumerarea categoriilor subiectelor de drept internaţional.
2. Statul - subiect principal al dreptului internaţional.
   Personalitatea internaţională a statului. Statul - subiect universal. Definiţia statului. Suveranitatea de stat şi independenţa. Elementele constitutive ale statului. Diversele tipuri de stat şi formele de asociere statală.
3. Drepturile şi obligaţiile fundamentale ale statelor.
   Apariţia şi evoluţia conceptului. Documentele internaţionale care definesc drepturile şi îndatoririle fundamentale ale statelor. Conţinutul drepturilor şi îndatoririlor fundamentale ale statelor. Dreptul la existenţă, dreptul la suveranitate şi independenţă, dreptul la pace şi securitate, dreptul la dezvoltare, dreptul la integritate teritorială şi la autoapărare, dreptul la resursele naturale, etc. Obligaţia respectării personalităţii statelor, respectarea suveranităţii şi independenţei, nerecurgerea la forţă sau ameninţarea cu forţa, reglementarea paşnică a diferendelor, respectarea integrităţii teritoriale, neamestecul în treburile interne etc.
4. Neutralitatea statelor şi calitatea lor de subiect al DIP.
   Evoluţia noţiunii de neutralitate. Neutralitatea temporară şi permanentă. Căile de instituire a regimului de neutralitate. Obligaţiile statului permanent neutru. Drepturile statului permanent neutru. Statele cu statut de neutralitate permanenţă.
5. Recunoaşterea statelor şi a guvernelor.
   Consideraţii generale. Evenimentele în urma cărora apare necesitatea recunoaşterii noilor state. Recunoaşterea de jure şi recunoaşterea colectivă.
6. Succesiunea statelor în DIP.
   Consideraţii introductive. Noţiunea de succesiune. Reguli aplicabile succesiunii statelor. Obiectul succesiunii. Succesiunea la tratate, succesiunea la organizaţiile internaţionale, succesiunea la răspunderea internaţională. Raporturile dintre statul succesor şi statul predecesor. Succesiunea la bunurile de stat şi la datorii.
7. Alte subiecte ale dreptului internaţional.
   
   • Organizaţiile internaţionale ca subiect al dreptului internaţional. Definiţia, elementele constitutive. Dobîndirea calităţii de membru al organizaţiei internaţionale.
   • Popoarele şi mişcările de eliberare naţională. Statutul mişcărilor de eliberare naţională.
   • Vaticanul - subiect de drept internaţional.
   • Problema individului în dreptul internaţional.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
2. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», vol.1, ed. Didactică, Bucureşti, 1981, p.276-325.
3. Gheorghe Moca, «Drept internaţional public», vol.1, Bucureşti, 1989, p.135-139, 160-178.
4. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, «Drept internaţional public», ed. «Hyperion», Bucureşti, 1993, p.112-139, 174-193.
5. Dr. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa»», Bucureşti, 1993, p.72-102.
6. Constantin Andronovici, «Drept internaţional public», ed. «Graphix», Iaşi, 1993, p.112-141.
7. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», vol.1, ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p.86-114.
8. Dumitra Popescu, Andrian Năstase, «Drept internaţional public», Bucureşti, 1993, p.27-33, 42-53.
9. Raluca Miga-Besteliu, «Drept internaţional, introducere în dreptul internaţional public», ed. «ALL», Bucureşti, 1997, p.83-141.
10. Prof. univ., dr. Marţian I.Niciu, «Organizaţii internaţionale», ed. «Chemarea», Iaşi, 1992.
11. Dicţionar de drept internaţional public, ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982.
12. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.

Tema V. Teritoriul de stat în dreptul internaţional

1. Teritoriul de stat, natura juridică şi componenţa.
   Noţiunea de teritoriu de stat şi caracteristicile moderne ale acestuia. Teoriile formulate de-a lungul timpului cu privire la natura juridică a teritoriului de stat. Spaţiul terestru, spaţiul acvatic şi spaţiul aerian ca părţi componente ale teritoriului de stat.
2. Frontierele de stat şi regimul de frontieră.
   Definiţia frontierei de stat. Evoluţia conceptului de frontieră. Clasificarea frontierelor în naturale, geometrice şi astronomice. Clasificarea frontierelor din punct de vedere al componentelor teritoriului. Stabilirea frontierelor. Regimul juridic al frontierei de stat al RMoldova.
3. Problema modificărilor teritoriale.
   Istoricul problemei respective. Modalităţile de modificare a teritoriului admise de dreptul internaţional. Transferul de teritoriu. Fuziunea sau dezmembrarea unor state. Cucerirea sau anexiunea de teritorii.
4. Regimul juridic al fluviilor internaţionale.
   Definiţia fluviilor internaţionale. Fluvii succesive şi fluvii contigue. Principiul libertăţii de navigaţie pe fluviile internaţionale. Utilizarea fluviilor internaţionale în alte scopuri decît navigaţia.
5. Regimul juridic al Dunării.
   Istoricul regimului de navigaţie pe Dunăre. Convenţia de la Belgrad din 1948. Comisia Dunării cu sediul la Budapesta. Utilizarea apelor Dunării în scopuri economice, altele decît navigaţia.
6. Regimul juridic al spaţiului aerian al statelor.
   Teoriile referitoare la regimul juridic al spaţiului aerian. Convenţia internaţională asupra navigaţiei aeriene, de la Paris din 1919. Dreptul de survol al aeronavelor străine prin spaţiul aerian al statelor, dreptul de escală, dreptul de a debarca pasagerii, dreptul de a îmbarca pasageri, corespondenţă şi mărfuri, Convenţia de la Chicago din 1944.

Bibliografie selectivă:

1. 1. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
2. 2. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», vol.1, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981, p.475-619.
3. 3. Gheorghe Moca, «Drept internaţional public», Bucureşti, 1989, p.224-259.
4. 4. Dumitra Popescu, Florian Coman, «Drept internaţional public», ed. MI, Bucureşti, 1993, p.95-109.
5. 5. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, «Drept internaţional public», ed. «Hyperion», Bucureşti, 1993, p.214-221, 236-250.
6. 6. Dr. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1993, p.119-149.
7. 7. Constantin Andronovici, «Drept internaţional public», ed. «Graphix», Iaşi, 1993, p.197-207, 224-230.
8. 8. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p.93-106.
9. 9. Dumitra Popescu, Andrian Năstase, «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997.
10. 10. Raluca Miga-Beşteliu, «Drept internaţional public. Introducere în dreptul internaţional public», ed. «ALL», Bucureşti, 1997, p.205-220, 248-252.
11. 11. Dicţionar de drept internaţional public, coordonator: dr. Ionel Cloşcă, ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982.
12. 12. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
13. 13. Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova. Monitorul oficial al R.Moldova Nr.12 din 3 noiembrie 1994.

Tema VI. Probleme privind populaţia în dreptul internaţional public

1. Probleme privind populaţia în dreptul internaţional.
   Noţiune de populaţie. Populaţia ca element material al existenţei statului. Reglementarea statutului juridic al populaţiei pe plan intern. Necesitatea colaborării internaţionale în problema drepturilor omului.
2. Cetăţenia - aspecte de drept internaţional.
   Cetăţenia exprimă apartenenţa unei persoane la un anumit stat. Noţiunea de cetăţenie. Dobîndirea cetăţeniei prin naştere conform celor două principii; jus sanguinis şi jus soli şi dobîndirea cetăţeniei prin naturalizare. Pierderea cetăţeniei prin renunţare şi prin retragere.
3. Apatridia şi bipatridia în dreptul internaţional.
   Ce este apatridia. Reglementările internaţionale în această problemă. Cauzele apariţiei dublei cetăţenii. Noţiunea de dublă cetăţenie. Regimurile juridice aplicabile celor două categorii de persoane.
4. Regimul juridic al străinilor. Noţiunea de străin. Formele de tratament pentru străini. Regimul naţional. Regimul special. Regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate. Regimul mixt. Problema intrării străinilor pe teritoriul R Moldova. Expulzarea şi extrădarea.
5. Refugiaţii şi persoanele strămutate. Dreptul de azil. Definirea noţiunii de refugiat. Scurt istoric al apariţiei fenomenului. Statutul juridic al refugiaţilor. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi. Dreptul de azil. Azilul teritorial. Azilul diplomatic, acceptarea azilului diplomatic. Persoanele strămutate - noţiune.
6. Dreptul de protecţie diplomatică a statelor. Dreptul de protecţie diplomatică a statelor - manifestarea de suveranitate care are calitatea de cetăţean. Statul are dreptul, dar nu şi obligaţia de protecţie. Protecţia diplomatică a persoanelor juridice.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
2. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
3. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», vol.1, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981, p.354-389.
4. Gheorghe Moca, «Drept internaţional public», vol.1, Bucureşti, 1989, p.192-221.
5. Dumitra Popescu, Florian Coman, «Drept internaţional public», ed. MI, Bucureşti, 1993, p.79-93.
6. Dr. Constantin Andronovici, «Drept internaţional public», ed. «Graphix», Iaşi, 1993, p.163-173.
7. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p.5-29.
8. Dr. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1993, p.104-118.
9. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, «Drept internaţional public», ed. «Hyperion», Bucureşti, 1993, p.196-206.
10. Raluca Miga-Beşteliu, «Drept internaţional public. Introducere în dreptul internaţional public», ed. «ALL. Educaţional», Bucureşti, 1997, p.147-165.
11. Dumitra Popescu, Andrian Năstase, «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p.110-148.
12. Dr. Florian Coman, «Clauza naţiunii cele mai favorizate», ed. «Scorpio 78», Bucureşti, 1998.
13. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
14. Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova. Monitorul oficial al R.Moldova Nr.12 din 3 noiembrie 1994.
15. Legea cu privirea la ieşirea şi întrarea în Republica Moldova. Monitorul oficial al R.Moldova. Nr.6. din 26 ianuarie 1995.
16. Legea cu privirea la cetăţenia Republicii Moldova, adoptată la 5 iunie 1991.

Tema VII. Zone cu regimuri juridice internaţionale speciale

1. Zone teritoriale cu regimuri speciale.
   
   • Ce prezintă regimul de demilitarizare? Istoricul demilitarizării. Exemple de demilitarizare a unor spaţii. Demilitarizarea totală. Demilitarizarea limitată.
   • Zone neutralizate. Regimul de neutralizare. Neutralizarea permanentă. Neutralizarea temporară. Istoricul apariţiei regimului de neutralizare. Exemple de neutralizare. Obligaţia statelor din zonele neutralizate.
   • Zone denuclearizate. Căile de instituire a unui astfel de regim juridic. Principii privind zona denuclearizată. Principii aplicabile statelor din zona denuclearizată. Principii aplicabile statelor din afara zonei denuclearizate. Exemple de zone denuclearizate.

2. Zone polare.
   • Regimul juridic al Arcticii. Teoria lui V.Lakhtin cu privire la delimitarea zonelor polare.
   • Regimul juridic al Antarcticii. Tratatul de la Washington asupra Antarcticii din 1959. Garantarea libertăţii cercetărilor ştiinţifice. Denuclearizarea şi demilitarizarea Antarcticii. Protocolul asupra protecţiei mediului de la Madrid din 1991.

3. Platoul continental. Zona contiguă. Zona economică exclusivă.
   • Noţiune de platou continental. Regimul juridic al platoului continental. Consacrarea platoului continental în convenţiile internaţionale. Noţiunea platoului continental din punct de vedere geologic. Noţiunea platoului continental din punct de vedere juridic. Drepturile statului riveran asupra platoului continental. Regimul insulelor.
   • Zona contiguă. Noţiune şi delimitare. Istoricul apariţiei zonei contigue. Dreptul statului riveran în zona contiguă. Regimul juridic al zonei contigue. Limitele zonei contigue.
   • Zona economică excusivă. Consacrarea acesteia pentru prima dată de Convenţia din 1982. Noţiune şi delimitare. Regimul juridic. Natura drepturilor statului riveran. Drepturile, jurisdicţia şi obligaţiile statului riveran. Drepturile şi obligaţiile celorlalte state. Conservarea resurselor biologice. Delimitarea zonei economice între două state limitrofe sau situate faţă în faţă.

4. Fluvule internaţionale.
   Navigaţia pe fluviile internaţionale. Regimul juridic al fluviilor internaţionale. Evoluţia regimului juridic al Dunării.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», ed. Didactică şi pedagogică, vol.1, Bucureşti, 1981, p.466-469, 482-494.
3. Gheorghe Moca, «Drept internaţional public», vol.1, Bucureşti, 1989, p.268-274.
4. Dumitra Popescu, Florian Coman, «Drept internaţional public», ed. MI, Bucureşti, 1993, p.111-123.
5. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», vol.2, Iaşi, 1993, p.129-149.
6. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, «Drept internaţional public», ed. «Hyperion», vol.1, Bucureşti, 1993, p.259-260.
7. Dr. Constantin Andronovici, «Drept internaţional public», ed. «Graphix», Iaşi, 1993, p.236-243.
8. Dumitra Popescu, Andrian Năstase, «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p.175-190.
9. Raluca Miga-Beşteliu, «Drept internaţional public. Întroducere în dreptul internaţional public», ed. «ALL. Educaţional», Bucureşti, 1997, p.246, 253-259.
10. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
11. Dicţionar de drept internaţional public, coordonator: dr. Ionel Cloşcă, ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982.

Tema VIII. Dreptul internaţional spaţial.

1. Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional spaţial.
   Apariţia şi dezvoltarea dreptului internaţional al spaţiului cosmic. Definiţia dreptului internaţional spaţial. Subiectele dreptului internaţional spaţial. Izvoarele dreptului internaţional spaţial. Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în materia de exploatare şi utilizare a spaţiului cosmic, inclusiv al Lunei şi celelaltor corpuri cereşti, din 27 ianuarie 1967.
2. Principiile de bază ale dreptului internaţional cosmic.
   Principiul folosirii cosmosului (a spaţiului cosmic şi a corpurilor cereşti) exclusiv în scopuri paşnice. Principiul explorării şi folosirii cosmosului spre binele şi în interesul tuturor ţărilor, al întregii omeniri. Principiul libertăţii de explorare şi folosire a cosmosului (a spaţiului cosmic şi a corpurilor cereşti) de către toate statele (principiul libertăţii cosmosului). Principiul neadmiterii apropriaţiunii cosmosului. Principiul păstrării jurisdicţiei şi proprietăţii statului de lansare asupra obiectelor cosmice şi a echipajelor lor. Principiul cooperării internaţionale în activitatea cosmică,. Principiul interzicerii contaminării cosmosului şi de a produce schimbări nocive în mediul terestru. Principiul considerării astronauţilor ca trimişi ai omenirii..
3. Statutul astronauţilor, salvarea şi reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic.
   Acordul cu privire la salvarea astronauţilor din 1968. Oobligaţia de informare a statului de lansare şi a Secretariatului general al O.N.U. despre echipajul aflat în pericol. Salvarea astronauţilor şi reîntoarcerea lor la statul de lansare.. Oobligaţia statelor de a asigura reîntoarcerea astronauţilor la statul de lansare. Restituirea obiectelor spaţiale.
4. Regimul juridic al corpurilor cereşti. Principiile privind teledetecţia prin sateliţi.
   Acordul cu privire la activitatea pe Lună şi celelalte corpuri cereşti din 1979. Statutul de denuclearizare a Lumi şi a celorlalte corpuri cereşti. Activitatea spaţială a statelor pe corpurile cereşti. Explorarea şi folosirea resurselor naturale ale corpurilor cereşti. Principiile privind teledetecţia, adoptate de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia nr 14/65 din 11 decembrie 1986.
5. Organizaţiile internaţionale şi dreptul internaţional cosmic.
   Organizaţia Internaţională de Telecomunicaţii prin Sateliţi (INTELSAT). INTERSPUTNIK. Organizaţia Europeană pentru Sateliţi de Telecomunicaţii (EUTELSAT). Organizaţia Internaţională pentru Sateliţi Maritimi (INMARSAT). Organizaţia în domeniul sateliţilor pentru statele arabe (ABABSAT). Agenţia Europeană Spaţială (ESA). Organizaţia Europeană pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT),.
6. Răspunderea internaţională pentru daune cauzate de obiecte lansate în spaţiul cosmic.
   Răspunderea obiectivă absolută a statului de lansare pentru daunele cauzate de obiectul său spaţial. Răspunderea pentru daune cauzate pe teritoriul altui stat.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Alexandru Burian, Regimul de drept al spaţiului cosmic // ”Revista Naţională de Drept”, 2002, nr. 3, p. 30-37.
3. Alexandru Burian, Regimul de drept al spaţiului cosmic şi reglementarea activităţilor spaţiale // ”Revista Naţională de Drept”, 2002, nr. 6, p. 41-47.
4. Alexandru Bolintineanu, Consideraţii asupra regimului juridic al spaţiului cosmic în lumina principiilor generale ale dreptului internaţional // „Studii juridice”, Bucureşti, 1959, p. 537-558.
5. Dumitra Popescu, Răspunderea internaţională în domeniul dreptului extraatmosferic // „Studii de drept românesc”, nr. 3, 1996, p. 217-224.
6. Marţian I. Niciu, Cucerirea cosmosului şi progresul omenirii, Cluj-Napoca, Edit. „Dacia”, 1978.
7. Marţian I. Niciu, Introducere în dreptul internaţional spaţial, Craiova, 1992.
8. Marţian I. Niciu, Drept cosmic, Iaşi, 1994.
9. Constantin Andronovici, Dreptul internaţional şi cosmosul, laşi, Edit. “Junimea”, 1981.
10. Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional. Introducere în dreptul internaţional public, Bucureşti, ALL, 1997.
11. Zhukov G., Kolosov Y., International Space Law, Praeger Publ., New York, 1984.
12. Ferrer M.A., Derecho Espacial, Plus Ultra, Buenos Aires, 1976.
13. Международное космическое право. Учебник./Отв. ред. А.С. Пирадов, Москва, «Международные отношения», 1985.
14. Международное космическое право. Учебник./Отв. ред. Г.П. Жуков. - Москва, «Международные отношения», 1999.
15. Буриан А.Д., Международно-правовые аспекты борьбы Советского Союза против гонки вооружений в космическом пространстве // Автореферат дисс. канд. юрид. наук. - Москва, ИГПАН, 1987.
16. Буриан А., Барбу В., Правовой статус международной космической станции // «Закон и жизнь», 2002, № 4.
17. Буриан А., Барбу В., Европейское космическое Агенство: цели, функции, правовой статус // «Закон и жизнь», 2002, № 8.

Tema IX. Dreptul internaţional aerian

1. Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional aerian.
   Definiţia dreptului internaţional aerian. Subiectele dreptului internaţional aerian. Izvoarele dreptului internaţional aerian.
2. Principiile dreptului internaţional aerian.
   Principiul suveranităţii complete şi exclusive a statelor în spaţiul său aerian. Principiul libertăţii zborurilor aeronavelor în spaţiul aerian internaţional. Principiul asigurării securităţii zborurilor în aviaţia civilă internaţională.
3. Naţionalitatea aeronavelor şi înmatricularea lor.
   Cerinţele de bază privind înmatricularea aeronavelor. Aeronave civile care nu efectuează un serviciu de transport pe baze comerciale. Aeronave civile care efectuează servicii comeciale regulate. Aeronave civile care efectuează servicii comerciale întâmplătoare. Aeronave care efectuează servicii de cabotaj. Aeronave de stat.
4. Reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţi aviaţei civile.
   Noţiunea de „act ilicit de amestec în activităţile aviaţiei civile”. Convenţia de la Tokio referitoare la infracţiuni şi alte acte săvîrşite la bordul aeronavelor din 1963. Convenţia de la Haga pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor din 1970. Convenţia de la Monreal pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţi aviaţei civile din 1971.
5. Organizaţiile internaţionale în domeniul aviaţiei civile.
   Organizaţia Aviaţiei Civile Intemaţionale (ICAO). Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA). Organizaţia Internaţională a Aeroporturilor Civile (OIAC). Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Dispecerilor Navigaţiei Aeriene (FIADNA). Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Piloţilor (FIAP). Federaţia Internaţională a Astronauticii (FIA). Federaţia Internaţională a Transportului Aerian Privat (FITAP).

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului aerian // ”Revista Naţională de Drept”, 2002, nr. 12, pag. 22-26.
3. Bolintineanu, Alexandru; Năstase, Adrian; Aurescu, Bogdan, Drept internaţional contemporan, Bucureşti, Editura ALL BECK, 2000.
4. Cartou, Louis, Droit aeriene, Paris, Presse Universitaires de France, 1963.
5. Diaconu, Ion, Drept internaţional public, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1995.
6. Geamanu, Grigore, Drept Internaţional comtemporan, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1965.
7. Popescu, Dumitra; Năstase, Adrian, Drept internaţional public, Ediţie revăzută şi adăugită, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1997.
8. Popescu, Dumitra, Forme şi instrumente juridice de cooperare în aviaţia civilă internaţională, Bucureşti, Edit. Academiei, 1976.
9. Niciu, Marţian, I., Drept internaţional public, Două volume, Ediţia a II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei „Chemarea”,Iaşi, 1995-1996.
10. Бордунов В.Д., Котов А.И., Малеев Ю.Н., Правовое регулирование международных полетов гражданских воздушных судов, Москва, «Наука», 1988.
11. Верещагин А.Н., Международное воздушное право, Москва, «Международные отношения», 1966.
12. Дежкин В.Н., Правовое регулирование международных воздушных сообщений, Москва, «Юридическая литература», 1987.
13. Малеев Ю.Н., Международное воздушное право: Вопросы теории и практики, Москва, «Международные отношения», 1986; Словарь международного воздушного права, Москва, «Международные отношения», 1988.

Tema X. Dreptul internaţional al mării

1. Formarea principiilor şi conceptelor dreptului mării.
   Evoluţia istorică a normelor şi instituţiilor dreptului mării. Formarea în decursul istoriei a principilor şi conceptelor dreptului mării. Conferinţa asupra dreptului mării din 1958 de la Geneva. Apariţia unor noi instituţii a dreptului mării. Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării din Jamaica, din 1982.
2. Regimul juridic al mării teritoriale.
   
   • Consideraţiuni introductive cu privire la regimul juridic al mării teritoriale. Dreptul statului în marea teritorială. Regimul juridic al spaţiului aerian de deasupra mării teritoriale, al solului şi subsolului acestei mări. Lăţimea mării teritoriale, conform convenţiei din 1958 şi conform convenţiei din 1982.
   • Dreptul de trecere inofensivă. Condiţii care trebuie îndeplinite ca trecerea să fie inofensivă. Trecerea inofensivă a navelor comerciale. Trecerea inofensivă a navelor militare prin marea teritorială. Trecerea inofensivă a navelor cu propulsie nucleară.
   • Jurisdicţia statului riveran. Condiţiile de exercitare a jurisdicţiei statului riveran asupra navelor comerciale în trecerea lor inofensivă. Jurisdicţia civilă a statului riveran asupra unei persoane care se află la bordul unei nave în trecere inofensivă.
3. Zone maritime nesupuse suveranităţii sau drepturilor suverane ale statelor.
   • Marea liberă. Evoluţia istorică. Regimul juridic. Libertăţile caracteristice mării libere. Gestiunea şi conservarea resurselor biologice. Prevenirea şi reprimarea unor activităţi ilicite în marea liberă. Dreptul de vizită şi de urmărire a navelor în marea liberă. Dreptul de acces al statelor fără litoral la mare. Libertatea de tranzit.
   • Zona internaţională a teritoriilor submarine. Evoluţia conceptuală. Instituirea unor drepturi preferenţiale. Definirea. Limitele zonei. Activităţile desfăşurate în zonă.
4. Regimul de navigaţie în strîmtorile internaţionale şi canalele maritime internaţionale.
   Regulile generale referitoare la strîmtorile maritime. Regimul internaţional al strîmtorilor Gibraltar, Magelan, Bosfor şi Dardanele.
   Definiţia de canal maritim internaţional. Istoricul canalelor maritime internaţionale. Canalul de Suez, Panama şi Kiel. Libertatea de navigaţie prin canalele internaţionale.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Dumitru Mazilu, Dreptul mării, ed. Academiei Române, Bucureşti, 1980.
3. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981, p.427-451, 471-480.
4. Constantin Andronovici, «Drept internaţional public», ed. «Graphix», Iaşi, 1993, p.221-226, 231-235.
5. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p.110-127.
6. Gheorghe Moca, «Drept internaţional public», vol.1, Bucureşti, 1989, p.283-321.
7. Raluca Miga-Beşteliu, «Drept internaţional public. Introducere în dreptul internaţional public», ed. «ALL. Educaţional», Bucureşti, 1997, p.218-245.
8. Dumitra Popescu, Adrian Nastase, «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p.193-216.
9. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
10. Dicţionar de drept internaţional public, coordonator: dr. Ionel Cloşcă, ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982.

Tema XI. Dreptul internaţional al mediului

1. Obiectul şi izvoarele dreptului internaţional al mediului.
   Obiectul dreptului internaţional al mediului. Izvoarele dreptului internaţional al mediului. Convenţia privind răspunderea civilă pentru daune rezultând din exercitarea de activităţi periculoase pentru mediu (1993). Carta Mondială a Naturii, adoptată la 28 octombrie 1982 de Adunarea Generală a ONU.
2. Principiile dreptului internaţional al mediului.
   Principiul abţinerii statelor în relaţiile internaţionale de la ameninţarea cu forţa şi folosirea ei împotriva integrităţii teritoriale şi a independenţei politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite. Principiul rezolvării pe cale paşnică a diferendelor dintre state, în aşa fel încât pacea şi securitatea internaţională, precum şi justiţia să nu fie primejduite. Obligaţia de a nu interveni în problemele de competenţă internă a fiecărui stat. Obligaţia statelor de a colabora între ele în conformitate cu Carta. Pprincipiul egalităţii în drepturi şi dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta. Principiul egalităţii suverane a statelor. Principiul respectării cu bună-credinţă a obligaţiilor asumate prin Cartă.
3. Răspunderea internaţională pentru daunele aduse mediului.
   Baza juridică a responsabilităţii în dreptul internaţional al mediului. Regimul juridic general al răspunderii internaţionale pentru daune ecologice. Regimul juridic privind răspunderea internaţională pentru daune nucleare. Convenţia asupra responsabilităţii civile în domeniul energiei nucleare (Convenţiile de la Viena şi de la Paris).
4. Regimul juridic privind transportul deşeurilor.
   Reglementări generale privind transportul deşeurilor. Regimul internaţional al deşeurilor toxice.
5. Regimul juridic al poluării transfrontaliere.
   Convenţia de la Geneva de la 13 noiembrie 1979 asupra poluării transfrontiere pe distanţe lungi. Convenţia de la Viena de la 22 martie 1985 privind protecţia stratului de ozon.
6. Protecţia mediului în activitatea de exploatare a atmosferei şi cosmosului.
   Consecinţele activităţii de explorare şi exploatare a spaţiului extraatmosferic asupra mediului. Reglementări juridice privind protecţia mediului în activitatea de folosire a Cosmosului.
7. Cooperarea internaţională în domeniul protecţiei mediului.
   Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Convenţia asupra comerţului internaţional cu specii sălbatice ale faunei şi florei ameninţate cu dispariţie (CITIS). Convenţia asupra conservării speciilor migratoare aparţinând faunei sălbatice. Convenţia asupra diversităţii biologice. Convenţii regionale la conservarea vieţii sălbatice şi mediului natural al Europei.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Mircea Duţu, Dreptul internaţional şi comunitar al mediului, Bucureşti, Editura Economică, 1995.
3. Mircea Duţu, Dreptul Mediului, Tratat, vol. 1-2, Bucureşti, Editura Economică, 1998.
4. Grigore Geamanu, Drept Internaţional comtemporan, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1965.
5. Niciu Marţian I., Drept internaţional public, Două volume, Ediţia a II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei "Chemarea", Iaşi, 1995-1996.
6. A. Bolintineanu, А. Năstase, В. Aurescu, Drept internaţional contemporan, Bucureşti, 2000, р. 267-279.
7. Dumitra Popescu, Protecţia mediului înconjurător în dreptul internaţional, “Studii de drept românesc”, 1992, nr. 2.
8. Dumitra Popescu, Mircea Popescu, Dreptul mediului, Tratate şi Convenţii internaţionale, vol. I, II, III, Bucureşti, ARTPRINT, 2002.
9. Dumitra Popescu, Adrian Năstase, Drept internaţional public, Ediţie revăzută şi adăugită, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1997, р. 366-382.
10. Alexandru Burian, Cristina Negru, Carolina Pelipeţchi, Obiectul Dreptului Internaţional al Mediului // „Funcţionarea Instituţiilor Democratice în Statul de Drept: Materiale ale Conferinţei teoretico-ştiinţifice internaţionale, 25-26 ianuarie 2003 (mun. Bălţi)”/ red.şt. Gh. Costachi, Chişinău, „Tipografia Centrală”, 2003, pag. 384-386.
11. Alexander Kiss, Droit international de l'environment, Paris, Pedone, 1989.
12. Колбасов О.С., Экология: Политика – право, Москва, «Наука», 1976.
13. Александр Буриан, Каролина Пелипецкая, Космическая деятельность и охрана окружающей среды // „Aspecte juridice ale societăţii civile: realităţi şi perspective: Materiale ale conf. teoretico-ştinţifice internaţionale, 26-27 februarie 2003” / red. şt. Gh. Costachi. – Chişinău, F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2003, pag. 312-315.
14. Кристина Негру, К вопросу о международно-правовой охране атмосферного воздуха // «Закон и жизнь», 2002, № 12, стр. 46-48.

Tema XII. Dreptul diplomatic

1. Diplomaţia şi dreptul diplomatic.
   Originea cuvîntului diplomaţie. Sensurile cuvîntului diplomaţie. Caracteristicile diplomaţiei. Definirea diplomaţiei. Diplomaţia şi evoluţia istorică. Dreptul diplomatic ca ramură a dreptului internaţional. Izvoarele dreptului diplomatic.
2. Organele statului pentru relaţiile internaţionale.
   Consideraţii generale. Organele interne ale statelor cu activitate diplomatică. Şeful statului. Guvernul. Şeful Guvernului. Ministerul afacerilor externe.
3. Organele externe ale statului pentru relaţiile internaţionale.
   Misiunile diplomatice permanente. Misiunile cu caracter temporar. Definiţia misiunii diplomatice. Clasificarea misiunilor permanente. Structura misiunilor permanente. Clasificarea personalului misiunii diplomatice. Funcţiile misiunii diplomatice permanente. Sarcinile misiunii diplomatice temporare.
4. Privilegiile şi imunităţile diplomatice.
   Noţiuni generale. Privilegiile şi imunităţile misiunii diplomatice. Privilegiile şi imunităţile agenţilor diplomatici şi ale membrilor familiilor acestora. Privilegiile şi imunităţile personalului tehnic-administrativ şi de serviciu. Inviolabilitatea sediului misiunii diplomatice. Inviolabilitatea arhivei şi corespondenţei diplomatice. Durata imunităţilor şi privilegiilor diplomatice.
5. Reprezentarea statelor pe lîngă organizaţiile cu caracter universal.
   Convenţia asupra reprezentării statelor în relaţiile lor cu organizaţiile internaţionale cu caracter universal, din 14 martie 1975. Obligaţiile statului faţă de reprezentanţele statelor şi obligaţiile reprezentanţei faţă de statul gazdă.

Bibliografie selectivă:

1. Burian, Alexandru, Drept diplomatic şi consular, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Cuant, Chişinău, 2003.
2. Burian, Alexandru, Reglementarea juridică a relaţiilor diplomatice //”Administrarea Publică”, nr. 3, 2001.
3. Dr. Ion M.Anghel, «Dreptul diplomatic şi consular», ed. «Lumina Lex», Bucureşti, 1996.
4. Aurel Benciog, «Dreptul diplomatic», ed. «Paideia», Bucureşti, 1997.
5. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», ed. Didactică şi pedagogică, vol.2, Bucureşti, 1981, p.3-61.
6. Dumitra Popescu, Florian Coman, «Drept internaţional public», ed. MI, Bucureşti, 1993, p.196-215.
7. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», vol.2, ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p.152-180.
8. Dumitra Popescu, Adrian Nastase, «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p.290-318.
9. Dicţionar diplomatic, ed. politica, Bucureşti, 1979.
10. Feltham, R.G., Introducere în dreptul şi practica diplomaţiei, Editura ALL, Bucureşti, 1996.
11. Legea cu privire la serviciul diplomatic al Republicii Moldova, nr. 761-XV din 27 decembrie 2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 20 (905) din 2 februarie 2002.
12. Statutul consular al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 368 din 28 martie 2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 50-52, 11 aprilie 2002.
13. Буриан А.Д., Введение в дипломатическую практику, Кишинев, „ARC”, 2001.
14. Буриан А.Д., Теория международных отношений. Курс лекций, В 2-х т., Кишинев, Изд. Центр Гос. Ун-та, 2003.
15. Блищенко И.П., Дипломатическое право, Издание 2-е, переработанное и дополненное, Москва, 1990.

Tema XIII. Dreptul consular

1. Definiţie şi categorii ale dreptului consular.
   Definiţia dreptului consular. Convenţia de la Havana din 1928 cu privire la agenţii consulari. Convenţia de la Viena, cu privire la relaţiile consulare din 1963. Stabilirea relaţiilor consulare şi înfiinţarea oficiilor consulare. Rangurile consulare. Statutul consular al Republicii Moldova.
2. Posturile consulare.
   Noţiunea de post consular. Înfiinţarea postului consular. Rangul postului consular. Numirea personalului consular. Funcţionari consulari de carieră şi funcţionari consulari onorifici.
3. Funcţiile consulare.
   Noţiunea de funcţie consulară. Exercitarea funcţiilor consulare. Autentificarea actelor. Legalizarea semnăturilor. Certificarea datei de prezentare a actelor de către părţi. Legalizarea de copii de pe documente. Eliberarea de copii de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
4. Patenta consulară şi Execuaturul consular.
   Noţiunea de patentă consulară. Eliberarea patentei consulare. Noţiunea de execuatur consular. Eliberarea execuaturului şi admiterea la post a funcţionarului consular.
5. Imunităţi, inviolabilităţi, privilegii şi facilităţi consulare.
   Înlesniri, privilegii şi imunităţi privind postul consular. Facilităţi, privilegii şi imunităţi privind funcţionarii consulari de carieră şi ceilalţi membri ai postului consular. Facilităţile, privilegiile şi imunităţile aplicabile funcţionarilor consulari onorifici şi posturilor consulare conduse de ei. Imunitatea de jurisdicţie penală. Imunitatea de jurisdicţie civilă. Imunitatea de jurisdicţie administrativă.. Imunitatea de depunere a mărturiei. Imunitatea de executare a hotărîrilor civile. Aplicarea drepturilor, facilităţilor, imunităţilor şi privilegiilor consulare.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Aurel Bonciog, Drept consular, Ediţia a II-a, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1998.
3. Ion M. Anghel, Dreptul diplomatic şi consular, Bucureşti, Editura Lumina LEX, 1995.
4. Alexandru Burian, Introducere în practica diplomatică şi procedura internaţională, Editura “Cartier”, Chişinău, 2000.
5. Alexandru Burian, Drept diplomatic şi consular, Chişinău, Editura ARC, 2001.
6. Alexandru Burian, Reglementarea juridică a relaţiilior consulare// „Administrarea publică”, nr. 1, 2002.
7. Alexandru Burian, Privilegiile şi imunităţile consulare//”Administrarea publică”, nr. 2, 2002.
8. Alexandru Burian, Acţiunea în spaţiu şi timp a privilegiilor şi imunităţilor consulare //”Revista Naţională de Drept”, nr. 7, 2002.
9. Marţian I. Niciu, Drept internaţional public, Două volume, Ediţia a II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei "Chemarea",Iaşi, 1995-1996.
10. Dumitra Popescu şi Adrian Năstase, Drept internaţional public, Ediţie revăzută şi adăugită, Casa de Editură şi Presă "Şansa" SRL, Bucureşti, 1997.
11. Буриан А., Введение в дипломатическую практику, Издательство ARC, Кишинев, 2001.
12. Александр Буриан, Правовой режим консульских учреждений// «Закон и жизнь», № 3, 2002.
13. Александр Буриан, Дипломатические и консульские привилегии и иммунитеты// «Закон и жизнь», № 4, 2002.
14. Петренко Н.И., Основы консульского права, Издательство Университета дружбы народов, Москва, 1986.
15. Бобылев Г.В., Зубков Н.Г., Основы консульской службы, Издательство «Международные отношения», Москва, 1986.
16. Лукашук И.И. Международное право. Особенная часть. Издательство БЕК, Москва, 1997.

Tema XIV: Dreptul internaţional al tratatelor

1. Noţiunea, denumirea tratatelor internaţionale.
   Noţiune de tratat. Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969. Denumirea tratatelor. Clasificarea tratatelor în funcţie de anumite criterii. Elementele tratatului internaţional. Viciile de consimţămînt, care atrag după sine nulitatea tratatelor.
2. Încheierea tratatelor.
   Noţiunea şi capacitatea de a încheia tratate. Autorităţile interne competente să participe la încheierea tratatelor. Fazele încheierii tratatelor. Negocierea şi semnarea tratatelor. Exprimarea consimţămîntului unui stat de a deveni parte la tratat.
3. Rezervele la tratate.
   Importanţa problemei rezervelor la tratate pentru cooperarea internaţională. Definiţia dată de Convenţia din 1969 de la Viena. Admisibilitatea rezervelor numai la tratatele multilaterale. Limitarea prin rezervă a întinderii obligaţiilor decurgînd din tratat. Probleme privind procedura rezervelor la tratate şi unele probleme de fond legate de ele.
4. Aplicarea tratatelor.
   Aplicarea teritorială a tratatelor. Forţa obligatorie a tratatelor în dreptul intern. Aplicarea tratatelor în timp. Neretroactivitatea tratatelor.
5. Încetarea tratatelor.
   Consideraţii introductive. Încetarea tratatelor ca urmare a voinţei părţilor. Încetarea tratatelor independent de voinţa părţilor. Nulitatea tratatelor.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», ed. Didactică şi pedagogică, vol.2, Bucureşti, 1981, p.62-194.
3. Edwin Glaser, «Rezervele la tratatele internaţionale», ed. Academiei, Bucureşti, 1971.
4. Dumitra Popescu, Florian Coman, «Drept internaţional public», ed. MI, Bucureşti, 1993, p.145-168.
5. Dr. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1993, p. 185-201.
6. Raluca Miga-Beşteliu, «Drept internaţional public. Introducere în dreptul internaţional public», ed. «ALL. Educaţional», Bucureşti, 1997, p. 261-294.
7. Dumitra Popescu, Andrian Năstase, «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p.219-251.
8. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», vol.1 Iaşi, 1993, p.22-50.
9. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
10. Dicţionar politic. Editura politică, Bucureşti, 1975.

Tema XV. Dreptul organizaţiilor internaţionale

1. Evoluţia istorică, trăsăturile fundamentale şi definiţie.
   Apariţia primelor organizaţii internaţionale. Societatea naţiunilor - organizaţie internaţională. Caracteristicile esenţiale care definesc organizaţiile internaţionale. Clasificarea organizaţiilor internaţionale. Dreptul organizaţiilor internaţionale.
2. Organizaţia Naţiunilor Unite.
   Scopurile şi principiile ONU. Calitatea de membru a ONU. Membrii originari. Membrii noi. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a putea fi membru al ONU. Organizarea ONU. Organele principale create prin Carta ONU. Funcţionarea ONU.
3. Organele principale ale ONU.
   Adunarea Generală a ONU. Funcţiile şi puterile Adunării Generale. Funcţiile cu caracter special. Funcţii cu caracter general. Consiliul de securitate. Structura. Procedura de votare. Funcţiile şi puterile Consiliului de Securitate.
   Consiliul Economic şi Social (ECOSOC). Funcţiile şi puterile Consiliului Economic şi Social. Consiliul de Tutelă. Misiunea Consiliului de Tutelă. Curtea Internaţională de Justiţie. Structura. Procedura. Secretariatul ONU.
4. Instituţiile specializate ale ONU.
   Noţiuni generale. Trăsăturile caracteristice. Instituţiile specializate în domeniile cooperării industriale, agricole, tehnico-ştiinţifice şi ale creaţiei intelectuale. Instituţiile specializate în domeniile relaţiilor valutare şi financiare internaţionale. Instituţiile specializate în domeniile comunicaţiilor şi transporturilor.
5. Organizaţii internaţionale regionale cu competenţe în diferite domenii.
   Organizaţia Statelor Americane. Organizaţia Unităţii Africane. Liga Arabă. Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa. Uniunea Europei Occidentale. Consiliul Europei. Tratatul privind Organizaţia Atlanticului de Nord.

.

Bibliografie selectivă:

1. Marţian Niciu, «Organizaţiile Internaţionale», ed. «Chemarea», Iaşi, 1992.
2. Ion Suceavă, Florian Coman, «Criminalitatea şi organizaţiile internaţionale», ed. «Romcartexim», 1997.
3. George Elian, «Curtea internaţională de justiţie», ed. «Ştiinţifică», Bucureşti, 1970.
4. Carta Naţiunilor Unite şi Statutul Curţii internaţionale de Justiţie, ed. «Ştiinţifică», Bucureşti, 1957.
5. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», ed. Didactică şi pedagogică, vol.2, Bucureşti, 1983, p.197-306.
6. Dumitra Popescu, Florian Coman, «Drept internaţional public», ed. MI, Bucureşti, 1993, p.171-195.
7. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1993, p. 215-235.
8. Raluca Miga-Beşteliu, «Drept internaţional public. Introducere în dreptul internaţional public», ed. «ALL. Educaţional», Bucureşti, 1997, p. 319-339.
9. Dumitra Popescu, Andrian Năstase, «Drept internaţional public», ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p.254-288.
10. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
11. Dicţionar politic. Editura politică, Bucureşti, 1975.

Tema XVI. Drept internaţional umanitar

1. Evoluţia istorică a dreptului internaţional umanitar.
   Dezvoltarea dreptului internaţional umanitar în antichitate, evul mediu şi epaca modernă. Constituirea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR). Izvoarele dreptului internaţional umanitar.
2. Beligeranţa.
   Noţiunea de război. Războiul terestru. Începerea ostilităţilor şi instituirea stării de război. Mijloace şi metode de război interzise. Ocupaţia militară. Războiul naval. Războiul aerian şi cosmic. Încetarea stării de beligeranţă şi restabilirea păcii.
3. Protecţia drepturilor omului în sistemul ONU
   Declaraţia universală a drepturilor omului. Pactele dreptului omului. Alte convenţii ONU privind protecţia internaţională a drepturilor omului. Mecanisme şi proceduri pentru urmărirea aplicării convenţiilor ONU în domeniul drepturilor omului.
4. Sisteme regionale de protecţie a drepturilor omului
   Sistemul european de protecţie a drepturilor omului. Comisia europeană a drepturilor omului. Curtea europeană a drepturilor omului. Sistemul Helsinki. Protecţia persoanelor care aparţin minorităţilor etnice, religioase şi lingvistice. Sistemul interamerican de protecţie a drepturilor omului. Sistemul african de protecţie a drepturilor omului.

Bibliorgafie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Anghel M. Ion, Anghel I. Viorel. Răspunderea în dreptul internaţional. Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
3. Кальсховен Фриц. Ограничение методов и средств ведения войны. Международный Комитет Красного Креста, Москва, 1994.
4. Cloşcă Ionel, Suceavă Ion. Tratat de drept internaţional umanitar, Bucureşti, 2000.
5. Cloşcă Ionel. Suceavă Ion. Dreptul internaţional umanitar. Casa de editură şi presă „Şansa” – S.R.L. Bucureşti, 1992.
6. Creţu Vasile. dr. Drept Internaţional Penal. Ed. „Tempus România”, Bucureşti, 1996.
7. Давид Эрик. Принципы права вооруженных конфликтов. Курс лекций юридического факультета открытого Брюссельского университета. Перевод с французcкого. Международный Комитет Красного Креста. Москва, 2000.
8. Фредерик де Мулинен. Право войны. Руководство для вооруженных сил. Издание второе, исправленное. Международный Комитет Красного Креста, Москва, 1993.
9. Гассер Ханс-Петер. Международное гуманитарное право. Введение. Международный Комитет Красного Креста. Москва, 1995.
10. Geamănu Grigore. Drept internaţional public. Vol. II. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
11. Нахлик Е. Станислав. Краткий очерк международного гуманитарного права. Опубликовано в Международном Журнале Красного Креста. Июль – Август 1984.
12. Пикте Жан. Развитие и принципы Международного Гуманитарного Права. Курс, прочитанный в июле 1982 г. Жаном Пикте в Страсбургском университете в рамках информационной сессии, организованной Международным институтом прав человека. Международный Комитет Красного Креста.
13. Pillet V. Le droit de la guerre, Thème 1, Paris, 1892.

Tema XVII. Dreptul internaţional penal

1. Definiţia şi obiectul de reglementare a dreptului internaţional penal.
   Definiţia dreptului internaţional penal. Obiectul de reglementare a dreptului internaţional penal. Diferenţa dintre dreptul internaţional penal şi dreptul penal internaţional. Dreptul internaţional penal şi dreptul penal intern al statelor.
2. Principiile dreptului internaţional penal.
   Principiul represiunii universale. Principiul legalizării incriminării şi al legalităţii pedepsei. Principiul răspunderii penale individuale. Principiul imunităţii de jurisdicţie. Principiul legitimei apărări. Ordinul superiorului ierarhic şi răspunderea penală.
3. Răspunderea penală în contextul răspunderii internaţionale.
   Fundamente a răspunderii internaţionale a statelor şi a persoanei. Formele răspunderii internaţionale. Răspunderea persoanelor fizice în calitate de organe ale statului pentru infracţiuni internaţionale. Răspunderea statului pentru actele ilicite ale unei persoane particulare.
4. Crimele contra păcii şi omenirii şi crimele de război.
   Definirea crimei de agresiune armată. Propaganda în favoarea războiului. Statutul juridic al combatanţilor în conflictele armate contemporane. Regimul spionilor şi mercenarilor. Tratamentul juridic al prizonierilor de război. Protecţia juridică a răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor. Protecţia juridică a populaţiei civile şi a persoanelor civile. Mijloace şimetode de război interzise. Arme interzise prin convenţii speciale. Crimele de război şi conflictele armate interne.
5. Infracţiuni internaţionale comise de persoane particulare.
   Terorismul internaţional. Infracţiunile contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională. Capturarea sau deturnarea de aeronave. Pirateria maritimă. Traficul ilicit de stupefiante. Circulaţia şi traficul publicaţiilor obscene. Falsificarea de monedă. Traficul de femei şi de copii. Sclavia şi traficul de scalvi.
6. Jurisdicţia penală internaţională.
   Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale. Tribunalele militare de la Nurenberg şi Tokio. Tribunalul internaţional pentru fosta Iugoslavie. Tribunalul internaţional pentru Ruanda. Curtea Penală Internaţională.

Bibliografie selectivă:

1. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
2. Andronovici Constantin. Drept internaţional public. Ed. Graphix. Iaşi, 1993.
3. Арцибасов И.Н., Егоров С.А. Вооруженный конфликт: право, политика, дипломатия. Москва, 1989.
4. Balan O., Terorismul - flagel internaţional. Revista “Legea şi viaţa” Nr. 8 din 1997.
5. Balan Oleg. Terorismul – crimă internaţională. Chişinău, 1998.
6. Balan Oleg conf. univ. dr., Beşleagă Gr drd. Terorism şi antiterorism. Ed. Academiei „Ştefan cel mare”, Chişinău, 2002.
7. Creţu Vasile. Drept internaţional public. Ediţie revăzută şi adăugită. Ed. Fundaţiei România de mâine. Bucureşti, 2002.
8. Creţu Vasile dr., Drept Internaţional Penal. Ed. „Tempus România”, Bucureşti, 1996.
9. David Eric. Principes de droit des conflits armés. Bruylant, Bruxelles, 1994.
10. Grigore Geamănu. Drept internaţional penal şi infracţiunile internaţionale. Editura Academiei. Bucureşti, 1977.
11. Лукашук И.И. Наумов А.В. Международное уголовное право. Из. Спарк, Москва, 1999.
12. Pivniceru Mona Maria. Răspunderea penală în dreptul internaţional. Ed. Polirom, Iaşi, 1990.
13. Панов В.П. Международное уголовное право. Из. Инфра•М, Москва, 1997.
14. Ponta Victor. Scurt istoric al justiţiei penale internaţionale. Ed. Regia autonomă „Monitorul Oficial”, Bucureşti, 2001.
15. Роберж Мари-Колод. Юрисдикция специальных Трибуналов для бывшей Югославии и для Руанды в отношении преступлений против человечности и геноцида. Международный Журнал Красного Креста. № 19, ноябрь-декабрь 1997.
16. Stelian Scăunaş. Răspunderea internaţională pentru violarea dreptului umanitar. Ed. ALLBECK. Bucureşti, 2002.
17. Codului Penal al Republicii Moldova.
18. Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici din 17 decembrie 1979.
19. Convenţia Europeană pentru reprimarea terorismului, semnată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977.
20. Convenţia privind prevenirea şi reprimarea actelor teroriste semnată la Washington la 2 februarie 1971.
21. Convenţia pentru instituirea unei Curţi penale internaţionale, semnată la Geneva la 16 noiembrie 1937.
22. Convenţia referitoare la sclavie, adoptată de Adunarea Generală a Societăţii Naţiunilor în 1926.
23. Convenţia de la Geneva pentru ameliorare soartei militarilor răniţi în armatele în campanie, semnată la 22 august 1864.

Tema XVIII. Dreptul internaţional economic

1. Noţiunea de drept internaţional economic.
   Noţiunea şi importanţa dreptului internaţional economic. Noţiunea şi denumirea. Importanţa
2. Sursele de drept ale dreptului internaţional economic
   Dreptul internaţional în calitate de ordine a relaţiilor economice interstatale: Generalităţi cu privire la dreptul internaţional; Uzanţele internaţionale; Acorduri cu privire la circuitul economic interstatal; Principiile generale de drept.
   Acordurile interstatale cu privire la circuitul economic privat. Dreptul ransnaţional şi lex mercatoria. Dreptul european. Dreptul economic naţional şi aplicarea lui extrateritorială. Legislaţia cu privire la activitatea economică externă. Generalităţi cu privire la normele conflictuale cu caracter economic. Aplicarea dreptului naţional asupra raporturilor cu element de extraneitate. Luarea în consideraţie a dreptului economic străin.
3. Ordinea economică internaţională
   Principiile fundamentale ale ordinii economice internaţionale. Subiectele dreptului internaţional economic.Integrarea economică mondială şi ordinea constituţională Drepturile omului şi importanţa lor pentru ordinea economică internaţională Discuţii cu privire la o nouă ordine economică mondială. Specificul Republicii Moldova în calitate de subiect al dreptului intenţional economic
4. Acordul general pentru tarife şi comerţ (GATT)
   Trecutul şi dezvoltarea GATT: dezvoltarea de pînă la runda Uruguay; reforma în cadrul rundei Uruguay; Noua Organizaţie Mondială a Comerţului (OMC). Domeniul de aplicare a Acordului. Principiile de bază şi excepţiile din cadrul lor. Aplicabilitatea în cadrul statului. Soluţionarea litigiilor.
5. Soluţionarea litigiilor şi dreptul procesual internaţional
   Mecanismele de drept internaţional şi soluţionarea litigiilor. Arbitrajul internaţional privat Competenţa internaţională a judecătoriilor naţionale. Antrenarea mijloacelor de dovadă în străinătate. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine.

Bibliografie selectivă:

1. Drept internaţional economic, Adrian Năstase, Bucureşti, 1996.
2. Mejdunarodnoe Economicescoe Pravo, V.M. Sumilor, 2001.
3. Asif H. Qureshi, International Economic Law, Sweet & Maxwell, London, 1999.
4. John Jackson, William Davey, Alan Skes, Jr., Legal problems of International Economic Relations, West Publishin Co., St. Paul, Minnessotta, 1995.
5. International Business Transactions, West Bublishing Co., St. Paul, Minnessotta, 1995.
6. D. Carreau; B.Julliard; T.Flory, Droit international economique, Paris, L.G.D.J., ed.4, 1998.
7. P.Picone; G.Sacerdoti, Diritto Internazionale dell”Economia, 1982.
8. I.Seidl-Hohenveldern, International Economic Law, ed. 2, 1992.
9. Богуславский М.М., Международное экономическое право, Москва, 1990.
10. Шатров В.П., Международное экономическое право, Москва, 1986.

Tema XIX. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale

1. Principiul nerecurgerii la ameninţarea cu forţa şi principiul reglementării paşnice a diferendelor.
   Scoaterea războiului în afara legii. Principiul nerecurgerii la ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei. Principiul soluţionării paşnice a diferendelor. Noţiunile de diferend şi situaţie. Mijloacele de reglementare paşnică.
2. Mijloacele diplomatice.
   Negocierile. Bunele oficii. Medierea. Ancheta internaţională. Concilierea internaţională.
3. Mijloacele jurisdicţionale.
   Arbitrajul internaţional. Curtea Internaţională de Justiţie. Competenţa contencioasă a C.I.J. Jurisdicţia C.I.J. Competenţa consultativă a C.I.J.
   Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. Jurisdicţii administrative în sistemul Naţiunilor Unite.
4. Soluţionarea paşnică a diferendelor în cadrul organizaţiilor internaţionale.
   Competenţa ONU în reglementare diferendelor. Consiliul de Securitate al ONU. Adunarea Generală a ONU.
   Organizaţia Unităţii Africane.Organizaţia Statelor Americane. Liga Statelor Arabe.
   Soluţionarea paşnică a diferendelor în cadrul OSCE.

Bibliografie selectivă:

1. Anghel M. Ion, Anghel I. Viorel. Răspunderea în dreptul internaţional. Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
2. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
3. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
4. Grigore Geamanu, Drept internaţional public, vol.1, Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
5. Gheorghe Moca, Drept internaţional public, vol.1, Bucureşti, 1988.
6. Constantin Andronovici, Drept internaţional public, Ed. «Graphix», Iaşi, 1993.
7. Dumitra Popescu, Florian Coman, Drept internaţional public, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993.
8. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, Drept internaţional public, vol.1, Ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993.
9. Marţian Niciu, Drept internaţional public, Ed. «Chemarea», Iaşi 1993.
10. Dumitra Popescu, Adrian Năstase, Drept internaţional public, Ed. «Şansa», Bucureşti, 1997.
11. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
12. Курс международного права, В семи томах, Москва, 1989-1992.

Tema XX. Răspunderea internaţională

1. Fundamentul răspunderii internaţionale.
   Elemente constitutive ale răspunderii internaţionale a statelor. Evoluţia concepţiilor. Răspunderea organizaţiilor internaţionale.
2. Conduita ilicită – element al răspunderii internaţionale a statelor.
   Originea convenţională sau cutumiară a normei încălcate. Acţiune sau omisiune. Faptul ilicit şi gradul de iliceitate. Distincţia dintre crime şi delicte internaţionale.
3. Prejudiciul – element al răspunderii internaţionale.
   Declanşarea răspunderii internaţionale. Prejudiciul material. Prejudiciul moral. Prejudiciul direct. Prejudiciul mediat. Protecţia diplomatică. Formele de reparare a prejudiciului.
   Răspunderea statelor pentru consecinţele prejudiciabile rezultînd din activităţi neinterzise de dreptul internaţional.

Bibliografie selectivă:

1. Anghel M. Ion, Anghel I. Viorel. Răspunderea în dreptul internaţional. Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
2. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I, Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
3. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
4. Grigore Geamanu, Drept internaţional public, vol.1, Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
5. Gheorghe Moca, Drept internaţional public, vol.1, Bucureşti, 1988.
6. Constantin Andronovici, Drept internaţional public, Ed. «Graphix», Iaşi, 1993.
7. Dumitra Popescu, Florian Coman, Drept internaţional public, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993.
8. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, Drept internaţional public, vol.1, Ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993.
9. Marţian Niciu, Drept internaţional public, Ed. «Chemarea», Iaşi 1993.
10. Dumitra Popescu, Adrian Năstase, Drept internaţional public, Ed. «Şansa», Bucureşti, 1997.
11. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
12. Курс международного права, В семи томах, Москва, 1989-1992.

Plan tematic

Compartimentul I. Istoria diplomaţiei antice

Tema 1. Istoriografia şi izvoarele diplomaţiei
Tema 2. Obiectul de studiu. Noţiuni generale
Tema 3. Introducere în diplomaţie. Apariţia relaţiilor diplomatice şi evoluţia lor istorică
Tema 4. Particularităţile relaţiilor internaţionale şi ale diplomaţiei în ţările Orientului Antic
Tema 5. Constituirea diplomaţiei în Grecia Antică şi Imperiul Roman
Tema 6. Dacia în relaţiile internaţionale

Compartimentul II. Istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale în evul mediu

Tema 7. Evoluţia relaţiilor diplomatice în perioada medievală

Tema 8. Formarea statului feudal Moldova în contextul relaţiilor internaţionale

Compartimentul III. Istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale în perioada modernă

Tema 9. Moldova în sfera intereselor internaţionale din sec.XVIII-XIX
Tema 10. Tratatele de pace de la Iaşi şi Bucureşti şi consecinţele lor pentru Moldova.

Compartimentul IV. Bilanţul primului război mondial şi relaţiile internaţionale îîn anii 1918-1932

Tema 11. Bilanţul primului razboi mondial. Crearea Sistemului Versailles-Washington
Tema 12. Relaţiile SUA, Angliei şi Frantei cu Germania în anii 1920-1932
Tema 13. “Problema rusa” în anii 1918-1920. Relaţiile URSS cu statele occidentale în anii 1921-1932
Tema 14. Evoluţia Relaţiilor sovieto-germane în anii 1918-1932
Tema 15. Ţările “mici” ale Europei şi Orientului Apropiat în sistemul Relaţiilor internaţionale în anii 1918-1939

Compartimentul V. Relaţiile internaţionale în ajunul celui de-al doilea război mondial (1933-1939)

Tema 16. Aparitia celor două focare de razboi. Primele acte agreşive ale statelor fasciste Tema 17. Lupta pentru crearea şistemului securităţii colective în Europa în anii 1933-1936 Tema 18. Politica Occidentului de “împaciuire” a agresorilor în anii 1936-1938 Tema 19. Tratativele anglo-franco-sovietice din vara anului 1939. Pactul sovieto-german din august 1939

Compartimentul VI.Relaţiile internaţionale în timpul celui de-al doilea război mondial

Tema 20. Navalirea Germaniei asupra Poloniei. Razboiul “straniu” – continuare a politicii de “conciliere” a Angliei şi Frantei (1.IX.1939 - 10.V.1940)
Tema 21. Relaţiile sovieto-germane în perioada 1.IX.1939 - 22.VI.1941. Extinderea hotarelor URSS spre Vest
Tema 22. Relaţiile americano-nipone în perioada 1.IX.1939 - 7.XII.1941
Tema 23. Crearea coaliţiei antihitleriste după năvălirea Germaniei naziste asupra URSS (22.VI.1941 - 26.V.1942 - 11.VI.1942)
Tema 24. Relaţiile dintre statele fasciste în anii războiului
Tema 25. Relaţiile anglo-americano-sovietice în perioada august 1942 – septembrie 1945
Tema 26. Înfrîngerea agresorilor şi totalurile celui de-al doilea război mondial

CompartimentuL VII. Relaţiile internaţionale în epoca “războiului rece” (1945-1985)

Tema 27. Relaţiile internaţionale în primii ani postbelici (1945-1953)
Tema 28. Evoluţia relaţiilor internaţionale în anii 1953-1985

Compartimentul VIII. Relaţiile internaţionale de după “războiul rece”

Tema 29. Sfârşitul “razboiului rece”
Tema 30. Crearea unui nou şistem de relaţii internaţionale în anii 1991-2004.

Program analitic

Compartimentul I. Istoria diplomaţiei antice

Tema 1: Istoriografia şi izvoarele diplomaţiei
Noţiuni generale despre istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale.
Sursele istoriei diplomaţiei antice: biblioteca faraonilor egipteni de la El-Amarna, arhiva asiriană de la Ninive, codul de legi ale regelui babilonean Hammurabi (inclusiv cele de drept internaţional) etc.
Izvoarele diplomatice publicate: Mitilineu M. „Colecţiune de tratate şi convenţii ale României cu puterile străine de la anul 1368 pînă în zilele noastre” (1874); Eremia I., „Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale, 1387-1858: Tratate” (1992).
Mihail Kogălniceanu, „Documente diplomatice”. Culegerile de documente: „ Документы внешней политики Российской Империи”, „Документы внешней политики СССР”, Nicolae Titulescu – „Discursuri”.
Monografiile academicienilor A.Gromâco, A.Sipols, A.Covalcenco, A.Iacovlev, Dan Berindei, D.Boicu.
Manuale: „Istoria diplomaţiei” (5 vol), Ion Datcu „Note de curs: Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei” (partea 1,2 şi 3).
Pregătirea cadrelor diplomatice în cadrul Institutului de Relaţii Internaţionale din Moscova, la Institutul de Drept şi Relaţii Internaţionale „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (România).

Tema 2: Obiectul de studiu. Noţiuni generale.
Istoria diplomaţiei universale în contextul ştiinţelor socio-umanistice. Periodizarea istoriei diplomaţiei universale. Noţiunile generale despre diplomaţie, instituţii şi relaţii diplomatice. Corelarea şi subordonarea lor.
Esenţa noţiunilor de relaţii externe şi internaţionale, de tratate, acorduri, acte, pacte etc.

Tema 3: Introducere în diplomaţie. Apariţia relaţiilor diplomatice şi evoluţia lor istorică.
Diplomaţia drept parte componentă a suprastructurii politice, locul şi rolul ei în realizarea obiectivelor politicii externe.
Evoluţia diplomaţiei din antichitate pînă în prezent. Evoluţia etimologică a termenului grecesc „diplomara” la cel latin „diplomatus” şi cel contemporan de diplomaţie.
Primele tentative diplomatice din antichitate, şcolile egiptene în Ţara Puntului (sec.XXV î.Hr.), constituirea diplomaţiei în Grecia şi Roma Antică.
Caracterul profesionist al diplomaţiei cu începere din sec.XV.
Apariţia misiunilor diplomatice permanente. Diversificarea formelor şi metodelor activităţii diplomatice pe parcursul perioadelor istoriei moderne şi contemporane.

Tema 4: Particularităţile relaţiilor internaţionale şi ale diplomaţiei în ţările Orientului Antic.
Relaţiile internaţionale ale Egiptului din valea Nilului şi ale altor state din Orientul Antic. Corespondenţa diplomatică. Atribuţiile curierului diplomatic conform „Poveţilor lui Ahtoi”.
Cel mai vechi caz de ultimatum (sec.XVI î.Hr.). Practica negocierilor în antichitate.
Analiza primului tratat interstatal din sec. XIII î.Hr.

Tema .5: Constituirea diplomaţiei în Grecia Antică şi Imperiul Roman.
Rolul şi locul diplomaţiei în sistemul oraşelor-state (polise) greceşti. Relaţiile internaţionale ale Eladei. Proxenia – cea mai veche formă a dreptului internaţional. Amficţioni – instituţia specializată pentru promovarea politicii externe.
Primii slujitori ai diplomaţiei: Împuterniciţii speciali, solii, „symbola” – scrisorile de acreditare.
Aprobarea activităţii diplomatice de Adunarea Populară în Grecia Antică. Senatul Romei Antice şi promovarea politicii externe. Amficţioni – colegiul condus de „pater patratus”.
Activitatea diplomatică a personalităţilor Pericle, Demostene, Alexandru Macedoneanul, Caius Iulius Caesar.

Tema 6: Dacia în relaţiile internaţionale.
Autori antici despre relaţii politice ale Daciei cu vecinii. Incursiunea lui Alexandru Macedoneanul în nordul Dunării şi relaţiile cu geto-dacii. Tratatul din anul 300 î.Hr. cu regele Traciei Macedonene.
Marea colonizare maritimă grecească.
Politica externă a regelui Burebista. Diplomatul Acornion şi activitatea lui.
Pacea lui decebal din anul 89 î.Hr. Armistiţiul daco-roman din anul 102 şi consecinţele lui.

Compartimentul II.Istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale |în evul mediu

Tema 7: Evoluţia relaţiilor diplomatice în perioada medievală.
Diplomaţia în Imperiul Bizantin. Relaţiile internaţionale în evul mediu.
Relaţiile internaţionale din Europa în evul mediu timpuriu. Formarea statelor şi stabilirea relaţiilor reciproce interstatale.
Diplomaţia împăratului Iustinian. Tratatele bizantino-ruse.
Formarea statelor Române. Relaţiile Ţării Moldovei cu ţările vecine (sec.XIV-XV). Diplomaţia domnitorului Ştefan cel Mare. Insistenţa diplomatică în problema creării frontului unic antiotoman în Europa. Mecanismul încheierii tratatelor de pace şi suveranitate cu alte ţări europene. Relaţiile lui Ştefan cel Mare III cu Ivan III.
Expansiunea turcească în balcani şi relaţiile specifice ale Moldovei cu Imperiul otoman. Teritoriile moldoveneşti ocupate de turci sub aspectul dreptului internaţional.

Tema 8: Formarea statului feudal Moldova în contextul relaţiilor internaţionale.
Relaţiile internaţionale în secolul al XIV-lea. Formarea Statului medieval Moldova în contextul relaţiilor bilaterale cu Regatul Ungar şi Polonia. Rolul cancelariei domneşti a Moldovei în promovarea politicii externe.
Tratatul moldo-polon din anul 1387.
Tratatele internaţionale: esenţa, formele lor, mecanismul semnării. Tratatele Ţării Moldovei din anii 1402 şi 1411.
Impunerea Imperiului Otoman în relaţiile internaţionale.
Tratatele bilaterale şi multilaterale semnate de Ştefan cel Mare (1459, 1468, 1475, 1485, 1499). Importanţa lor politică şi influenţa asupra relaţiilor internaţionale.
Tratativele moldo-polone din anii 1517-1518. Stipulările tratatelor semnate.
Semnificaţia tratatului din 1519 semnat de Papa de la Roma Leon al IX-lea cu domnitorii Principatelor Române.
Tratatele domnitorului Petru Rareş din anii 1527 şi 1535 cu Regatele Poloniei şi Ungariei.
Tratatele lui Alexandru Lăpuşneanu cu Regatele Poloniei din anii 1553-1554.
Activitatea diplomatului Nicolae Milescu Spătaru şi a domnitorilor Bogdan Lăpuşneanu, Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan.

Compartimentul III.Istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale în perioada modernă.

Tema 9: Moldova în sfera intereselor internaţionale din sec.XVIII-XIX.
Controversele Tratatului de la Luţk (24 aprilie 1711) şi Tratatul de pace dintre Rusia şi Turcia, semnat la Huşi (21 iulie 1711).
Rolul capukehai.
Limitarea raporturilor internaţionale ale Moldovei şi altor Principate Dunărene în condiţiile dominaţiei otomane.

Tema 10: Tratatele de pace de la Iaşi şi Bucureşti şi consecinţele lor pentru Moldova.
Esenţa tratatelor de pace de la Kuciuc-Kainargi şi de la Iaşi, influenţa lor politică asupra Principatelor Române.
Tratatul de pace de la Bucureşti (28 mai 1812): mecanismul negocierilor, condiţiile şi prevederile lui, consecinţele tragice pentru soarta Moldovei istorice.
Conferinţa de pace de la Berlin (martie 1856) şi Congresul de la Berlin (iunie-iulie 1878). Condiţiile tratatelor semnate şi stipulările privind România.

Compartimentul IV.Bilanţul primului război mondial şi relaţiile internaţionale îîn anii 1918-1932

Tema 11: Bilanţul primului razboi mondial. Crearea Şistemului Versailles-Washington
Revoluţia rusa din 1917 şi lupta pentru încetarea echitabila a razboiului. Cele “14 puncte” ale lui W. Wilson. Înfrângerea Germaniei şi aliaţilor ei. Începutul lucrarilor Conferinţei de pace de la Paris. Planurile învingatorilor la Conferinţă şi contradicţiile dintre ei. W. Wilson, Ll. George, G. Clemenceau. Condiţiile înaintate Germaniei şi semnarea tratatului de pace. Tratatele de pace cu aliaţii Germaniei. Şistemul de la Versailles – germene al viitorului razboi mondial. Liga Natiunilor şi rolul ei în Relaţiile internaţionale. Conferinţa de la Washington – încercare de a aplana contradicţiile dintre marile puteri în Extremul Orient şi Oceanul Pacific.

Tema12: Relaţiile SUA, Angliei şi Frantei cu Germania în anii 1920-1932
Problema reparaţiilor. Conferinţa de la Spa din 1920 şi cea de la Londra din 1921. Ocuparea Rurului de armatele franceză şi belgiană în 1923. "Planul Dawis". Pactul de la Locarno şi caracterul lui. Încercările de "reviziune paşnică" a hotărârilor teritoriale ale Tratatului de pace de la Versailles. Planul Yung. Anularea reparaţiilor.

Tema 13: “Problema rusa” în anii 1918-1920. Relaţiile URSS cu statele occidentale în anii 1921-1932
Atitudinea liderilor occidentali faţă de Revoluţia din octombrie. Ieşirea Ruşiei din război. Începutul intervenţiei antisovietice. Conferinţa de la Paris – stat major al intervenţiei. Două linii ale politicii antisovietice. Războiul sovieto-polonez şi poziţia Antantei faţă de el. Tratatul comercial sovieto-englez din martie 1921. Problemele restabilirii economice a ţărilor europene după război şi renaşterii relaţiilor economice între ele. "Problema rusă" după sfârşitul intervenţiei antisovietice. Condiţiile recunoaşterii "de-jure" a regimului sovietic. Pregătirea şi desfăşurarea conferinţei de la Genuia. Conferinţa de la Haaga. Ultumatumul lui Curzon. Recunoaşterea URSS de către Anglia, Italia, Franţa, China, Japonia şi alte ţări. Relaţiile sovieto-americane. Înăsprirea relaţiilor sovieto-engleze şi agravarea şituaţiei internaţionale în an. 1927. Pactul Briand-Kelog.

Tema 14: Evoluţia relaţiilor sovieto-germane în anii 1918-1932
Pacea de la Brest. Cauzele apropierii sovieto-germane la începutul anilor ‘20. Semnarea Tratatului de la Rappalo şi rezonanţa lui în Occident. Tratatul de neutralitate sovieto-german din an. 1926. Relaţiile economice şi politice sovieto-germane în anii ‘20 şi în perioada crizei economice mondiale (1929-1933). Colaborarea militară a URSS şi Germaniei în această perioadă.

Tema 15: Ţările “mici” ale Europei şi Orientului Apropiat în şistemul relaţiilor internaţionale în anii 1918-1939
Apariţia de noi state independente pe ruinele imperiilor ţărist şi habsburgic. Mişcarea de eliberare naţională a poporului turc sub conducerea lui Kemal Atatatiurc şi încercările Antantei de a o înăbuşi. "Şistemul mandatar" creat pe ruinele Imperiului Otoman. Mica Antantă şi scopurile ei. A. Benes, regeleiugoslav Alexandru, N. Titulescu. Politica antisovietică a Poloniei. Pilsudski. Tendinţele revanşiste ale Bulgariei şi Ungariei şi orientarea politicii lor spre Germania fascistă. Politica miunhenistă – cauză principală a lichidării independenţei unor state mici din Europa Centrală şi descompunerii Micii Antante. Politica Angliei şi Franţei în Orientul Apropiat. Problema Palestinei.

Compartimentul V. Relaţiile internaţionale în ajunul celui de-al doilea război mondial (1933-1939)

Tema 16: Aparitia celor două focare de razboi. Primele acte agreşive ale statelor fasciste
Apariţia celor două focare de război: în Extremul Orient şi în Europa. Năvălirea Japoniei asupra Chinei şi ocuparea Manciuriei. Venirea fasciştilor la putere în Germania şi începutul pregătirii de război pentru cucerirea lumii. Intenţiile şi planurile statelor agresoare. Ocuparea zonei demiliţărizate renane. Agresiunea Italiei fasciste împotriva Abişiniei. Intervenţia germano-italiană împotriva Republicii spaniole. Începutul războiului japono-chinez. Anexarea Albaniei de către Italia. Conflictul sovieto-japonez din Mongolia. Lumea în faţa pericolului războiului global.

Tema 17: Lupta pentru crearea şistemului securităţii colective în Europa în anii 1933-1936
Stabilirea relaţiilor diplomatice între URSS şi SUA. Misiunea lui Dawis la Moscova. Programul sovietic de creare a şistemului securităţii colective în Europa. M. Litvinov şi L. Barthou. Tratatele de ajutor reciproc încheiate de URSS cu Franţa şi Cehoslovacia. Rolul Ligii Naţiunilor în lupta contra agresiunii fasciste. Ajutorul sovietic acordat primelor victime ale agresiunii fasciste: Spaniei republicane şi Chinei. Cauzele nereuşitei creării şistemului securităţii colective în Europa.

Tema 18: Politica Occidentului de “împaciuire” a agresorilor în anii 1936-1938
Scopurile militaro-politice ale Angliei, Franţei şi SUA. Anticomunismul – cauză principală a miopiei politice ale liderilor occidentali. Chamberlain. Acceptarea de către Anglia şi Franţa a reînnarmării Germaniei. Înţelegerea maritimă anglo-germană din 1935 şi ocuparea de către Hitler a zonei demiliţărizate Renane. "Neutralitatea" SUA şi esenţa ei. Poziţia lui Roosevelt faţă de actele de agresiune fasciste. "Neamestecul" Angliei şi Franţei în evenimentele din Etiopia, Spania, China. Esenţa politicii de "împăciuire". Daladie şi Chamberlain. Jertfirea Austriei şi Cehoslovaciei. "Miunchenul" – apogeu al miopiei politice. Consecinţele lui.

Tema 19: Tratativele anglo-franco-sovietice din vara anului 1939. Pactul sovieto-german din august 1939
Neceşitatea obiectivă a apropierii anglo-franco-sovietice. Începutul tratativelor din primăvara anului 1939. Poziţiile şi intenţiile părţilor. Tratativele secrete anglo-germane. Trimiterea delegaţiilor Angliei şi Franţei la Moscova în vara anului 1939. Tratativele militare de la Moscova. Cauzele ieşuării lor.
Starea relaţiilor sovieto-germane la începutul anului 1939. Primele încercări de apropiere în mai 1939. Cauzele apropierii URSS de Germania în august 1939. Pactul "Molotov-Ribentrop" şi urmările lui. Alternativele poşibile ale pactului. Impoşibilitatea evitării războiului.

Compartimentul VI.Relaţiile internaţionale în timpul celui de-al doilea război mondial

Tema 20: Navalirea Germaniei asupra Poloniei. Razboiul “straniu” – continuare a politicii de “conciliere” a Angliei şi Frantei (1.IX.1939 - 10.V.1940)
Năvălirea Germaniei fasciste asupra Poloniei. Declararea de război Germaniei de către Anglia şi Franţa. Cauzele înfrângerii Franţei şi urmările acesteia. Relaţiile anglo-americane în perioada 22.VI.1940-22.VI.1941.

Tema 21: Relaţiile sovieto-germane în perioada 1.IX.1939 - 22.VI.1941. Extinderea hotarelor URSS spre Vest
Incorporarea în URSS a Ucrainei şi Bieloruşiei de Apus. Tratatul sovieto-german din 28 septembrie 1939. Relaţiile politice sovieto-germane din 1939-1940. Colaborarea economică a URSS cu Germania. Contradicţiile sovieto-germane. Verşiunea despre pregătirile URSS pentru un atac contra Germaniei.
Cauzele şi rezultatele războiului sovieto-finlandez. Poziţia Angliei şi Franţei faţă de el. Incorporarea statelor baltice şi Basarabiei în componenţa URSS. Relaţiile anglo-sovietice în ajunul năvălirii lui Hitler asupra URSS.

Tema 22: Relaţiile americano-nipone în perioada 1.IX.1939 - 7.XII.1941
Confruntarea intereselor americano-japoneze în Extremul Orient şi bazinul Oceanului Pacific. Imposibilitatea aplanării lor paşnice. Războiul dus de către Japonia în China şi poziţia americană faţă de el. Tratataivele americano-nipone şi scopurile urmărite de părţi. Pactul de neutralitate sovieto-nipon şi pregătirea japonezilor de agreşie în direcţia spre sud. Atacul asupra Piorl-Harborului.

Tema 23: Crearea coalitiei antihitleriste dupa navalirea Germaniei naziste asupra URSS (22.VI.1941 - 26.V.1942 - 11.VI.1942)
Poziţia M. Britanii şi SUA faţă de agresiunea hitleristă contra URSS. Corespondenţa anglo-americano-sovietică dinn vara anului 1941. Acordul sovieto-englez din 12 iulie 1941. Vizita lui Hopkins în URSS. Carta Atlanticului. Conferinţa de la Moscova şi livrările americano-engleze în URSS în prima etapă a războiului. Declaraţia Naţiunilor Unite de la 1 ianuarie 1942. Vizita lui Molotov la Londra şi Washington şi oformarea juridică a coaliţiei antihitleriste.

Tema 24: Relaţiile dintre statele fasciste în anii razboiului
Încheierea pactului agreşiv germano-italo-japonez din toamna anului 1940. Aderarea la el a altor state până la mijlocul lui iunie 1941. Creşterea potenţialului economic şi militar al statelor agreşive în prima etapă a războiului. Aderarea Finlandei la blocul fascist după năvălirea lui asupra URSS. Nereuşita Germaniei de a lărgi în continuare blocul statelor agreşive. Încercările Germaniei şi Japoniei de a consolida coaliţia fascistă. Cursul politicii externe a Germaniei hitleriste în condiţiile primelor înfrângeri militare. Italia şi aliaţii europeni ai Germaniei în căutarea ieşirii din impas după bătăliile de la Stalingrad, Africa de Nord şi Kursk. Poziţiile externe ale Japoniei în 1943. Începutul descompunerii blocului fascist, capitularea Italiei. Supraîncordarea economiei şi resurselor umane ale statelor blocului fascist. Adâncirea crizei din cadrul lui în prima jumătate a anului 1944. Ieşirea din război de partea Germaniei a României, Bulgariei şi Finlandei. Răscoala naţională slovacă. Slăbirea poziţiilor externe ale Japoniei. Ieşirea din război a ultimilor aliaţi europeni ai Germaniei. Încercările căpeteniilor fasciste de a scinda coaliţia antifascistă.

Tema 25: Relaţiile anglo-americano-sovietice în perioada august 1942 – septembrie 1945
Vizita prim-ministrului britanic la Moscova în august 1942. Tărăgănarea deschiderii Frontului doi în Europa în 1942-1943. Conferinţa de la Moscova din toamna anului 1943. Conferinţa de la Teheran. Colaborarea militară a aliaţilor şi rolul livrărilor anglo-americane în URSS. Deschiderea Frontului doi în Franţa.
Cea de-a doua vizita a lui Churchill la Moscova în 1944. Relaţiile aliaţilor cu miscarea de rezistenta din ţările ocupate. Conferinţa de la Ialta şi importanţa ei. Problema poloneza şi soluţionarea ei. Conferinţa de la Potsdam şi însemnatatea hotarârilor ei pentru soarta lumii de dupa razboi. Problema germană şi rezolvarea ei la cele trei întruniri ale celor “trei mari”. Problemele colaborarii postbelice a Angliei, SUA şi URSS.

Tema 26: Înfrângerea agresorilor şi totalurile celui de-al doilea razboi mondial
Capitularea Germaniei şi Japoniei. Rezultateale militaro-politice şi social-economice ale victoriei statelor antifasciste în cel de-al II-lea razboi mondial. Scindarea lumii în doua tabere.

Compartimentul VII. Relaţiile internaţionale în epoca “războiului rece” (1945-1985)

Tema 27: Relaţiile internaţionale în primii ani postbelici (1945-1953)
Şituatia internaţionala şi interesele marilor puteri dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial. Cauzele schimbarii cursului politicii externe a SUA. Politica URSS în Europa rasariteana. "Diplomaţia atomica" a SUA. Începutul, cauzele şi esenţa “razboiului rece”. Strategia "îndiguirii comunismului": “doctrina Truman” şi “planul Marshal”. Crearea blocului NATO şi caracterul lui. Politica aliaţilor în Germania şi scindarea ţării. Razboiul civil din China şi confruntarea intereselor marilor puteri în Extremul Orient. Razboiul din Coreea. Începutul prabuşirii şistemului colonial mondial şi încercările colonialiştilor de a înabuşi miscarea de eliberare natională (India, Indonezia, Indochina, Africa). Politica SUA în America Latina.

Tema 28: Evoluţia Relaţiilor internaţionale în anii 1953-1985
Relaţiile sovieto-americane şi goana înarmărilor nucleare în anii 1953-1960. A. Dulles – protagonist al “razboiului rece”. Intrarea RFG în NATO şi crearea OTV. Politica sovietica în Europa de Est şi intervenţia în Ungaria. Criza din zona canalului de Suez. Prabuşirea şistemului colonial mondial şi apariţia statelor noi ale “lumii a treia”. Mişcarea de nealiniere. Revoluţia cubaneza şi încercarile imperialismului american de a o înabuşi. Criza Caraibelor şi învatamintele ei. Politica externa a preşedintelui Frantei Ch. de Gaulle şi ieşirea ţării din blocul NATO. Intervenţia americana în Indochina şi pozitia ţărilor lumii fata de ea. Înăsprirea relaţiilor sovieto-chineze în anii ‘60. Conflictul arabo-israeltean (razboaiele din anii 1967 şi 1973) şi pozitia fata de el a marilor puteri. Începutul epocii destinderii: apropierea sovieto-franceza de la sf. Anilor 60-ci – înc. anilor 70-ci; “politica orientala” a cancelarului RFG W. Brandt; normalizarea relaţiilor sovieto-americane în anii ‘70. Revoluţia islamica din Iran şi atitudinea fata de ea a marilor puteri. Problema fundamentalismului islamic în relaţiile internaţionale. O noua încordare în relaţiile internaţionale la sfârşitul ‘70 – începutul anilor 80-ci: problema amplasarii rachetelor americane cu rază medie de acţiune în Europa, intervenţia sovietica în Afganistan, racirea relaţiilor Est-Vest. Relaţiile economice internaţionale în anii ‘70 – ’80. Relaţiile “Est-Vest”, “Nord-Sud”; concurenţa între cele trei mari centre economice ale lumii capitaliste – SUA, Japonia, Europa Occidentala.

Compartimentul VIII.Relaţiile internaţionale de după “războiul rece”

Tema 29: Sfârşitul “razboiului rece” Începutul “Restructurarii” în URSS şi noua mentalitate în Relaţiile internaţionale. Starea relaţiilor sovieto-americane către 1985. Programul sovietic de dezarmare. Întâlnirile la nivel înalt sovieto-americane şi rezultatele lor: încetarea confruntării şi trecerea la politica de parteneriat şi colaborare; începutul procesului de dezarmare nucleara; colaborarea în aplanarea conflictelor locale, în domeniul cultural, stiintific; diplomaţia populara. Relaţiile URSS cu statele Europei Occidentale. Schimbarea politicii sovietice fata de statele Europei de Est, lichidarea OTV şi CAER-lui. Unificarea Germaniei şi impactul ei asupra relaţiilor internaţionale. Caracterul relaţiilor sovieto-chineze şi americano-chineze. Relaţiile economice internaţionale în anii 1985-1991.

Tema 30: Crearea unui nou şistem de Relaţii internaţionale în anii 1991-2003
Destrămarea URSS şi apariţia noilor state independente pe teritoriul ei. Crearea CŞI şi activitatea ei. Relaţiile ruso-americane şi ruso-europene şi locul lor în şistemul de Relaţii internaţionale. Aparita a noilor conflicte locale pe teritoriile fostelor URSS şi Iugoslaviei şi rolul comunitatii internaţionale în aplanarea lor. Pericolul fundamentalismului islamic pentru stabilitatea internaţionala. Acţiunile antiumane ale teroriştilor şi impactul lor asupra relaţiilor internaţionale. Procesele integrationiste economice şi politice din Europa Occidentala şi America de Nord. Întetirea concurentei economice între cele trei centre ale lumii capitaliste: SUA, Europa de Vest, Japonia. Concepţia “lumii multipolare” în şistemul relaţiilor internaţionale. Tendintele hegemoniste ale SUA la etapa contemporană. Rolul Germaniei unificate în şistemul contemporan al relaţiilor internaţionale. Rolul Chinei în lumea contemporana. Ruşia şi perspectivele ei în sistemul contemporan internaţional. Locul şi ponderea Franţei şi M. Britanii în lume. Problema extinderii NATO spre Est. Rolul ONU în lumea contemporana.

Bibliografia sumară:

1. Beniuc V. Istoria diplomaţiei. Curs de lecţii, partea I. Chişinău, 1996, 292p.
2. Beniuc V., Gh.Rusnac. Conceptele şi noţiunile de bază ale diplomaţiei. Dicţionar. Chişinău, 1998, 190p.
3. Bold Em. Diplomaţia de conferinţe. Din istoria relaţiilor internaţionale între anii 1919-1933 şi poziţia României. Iaşi, 1991.
4. Boldur A. Statutul internaţional al Basarabiei. Chişinău, 1938.
5. Boicu L. Geneza chestiunii române ca problemă internaţională. Iaşi, 1975.
6. Bzzezinski Z. Europa Centrală şi de Est în ciclonul tranziţiei. Bucureşti, 1995.
7. Burian A., Geopolitica lumii contemporane, Chişinău 2003, 460 p.
8. Cereş I. Republica Moldova în relaţiile economice internaţionale (1991-1995). Chişinău, 1998, 160p.
9. Cronologie des relations internationales depuis 1945. Paris 1991.
10. Ciachir N., Bercan Gh. Diplomaţia europeană în epoca modernă (1789-1923). Bucureşti, 1987
11. Ciorănescu G., Filiti Gr., Florescu R., Ghermani D., Gorju A., Corne M., Neculce N., Aspects des relations russo-roumanes. Retrospectives et orientations. Paris, 1967.
12. Crihan A., Le dernier crime des Soviets. La deportation planifieo de la population roumaine de Bessarabie. („La Nation Roumaine” 1995, mai).
13. Cârnoagă P., Istoria politică şi militară a războiului României contra Rusiei Sovietice. Miunhen, 1965.
14. Delegation bessarabiene. Les roumans devant le Congres de la Paix. La question de la Bessarabia. Paris, 1919.
15. Dima N. Bessarabia and Bucovina. The soviet – roumanian territorial dispute. Washington, 1982.
16. Dumitru Ion. Forme de etnocid în URSS. Miunhen, 1969.
17. Dobrinescu V.F. Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940). Iaşi, 1991.
18. Dussault L. Protocolul. Instrumente de comunicare. Bucureşti, 1996.
19. Dicţionar diplomatic. Bucureşti, 1979.
20. Dvoicenco-Marcov Demetrius. Transnistria: A Rumanian clain is the Ukrain.
21. Eremia I. Ţara Moldovei şi Rusia. Relaţii politice în a doua jumătate a sec. al XVII. Chişinău, 1993, 170p.
22. Fontain A. Istoria "războiului rece". Bucureşti, 1996.
23. Iorga N. Histoirie de la relations rosso-roumaines. Iaşi, 1917.
24. Istoria diplomaţiei. Bucureşti, 1979.
25. Historie diplomatic de 1919 a nos jours. Par J.-B. Durossele. Paris, 1993.
26. Facts and Comments Concerning Besarabia 1812-1940. Londra, 1941.
27. Jarcuţchi I., Mischevca V. Pacea de la Bucureşti. Chişinău, 1992.
28. Maliţa M. Diplomaţia. Bucureşti, 1970.
29. Maliţa M. Diplomaţia. Şcoli şi instituţii. Bucureşti, 1974.
30. Mazilu Dumitru, Diplomaţia. Drept diplomatic şi consular. Bucureşti, Lumina LEX, 2003.
31. Nistor I. Războiul ruso-turc din 1806-1812 şi pierderea Basarabiei. După rapoartele contemporane ale agenţiilor consulare austriece din Bucureşti şi Iaşi. Cernăuţi, 1938.
32. Kissinger H. Diplomacy. Washington, 1994.
33. Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale. 1387-1858. Tratate. Alc. – I.Eremia. Chişinău, 1992.
34. Protocol diplomatic. (material didactic de uz intern). Chişinău, AAP, 1999.
35. Republica Moldova în relaţiile internaţionale. Culegere. Chişinău, AAP, 1997.
36. Roman Al. Istoria diplomaţiei antice. Curs de lecţii. (p.I). Chişinău, 1997, 88p.
37. Roman Al. Constituirea diplomaţiei în antichitate. Rev. „Administrarea Publică”, 1996, nr.1, p.82-83.
38. Roman Al. Importanţa recunoaşterii independenţei Republicii Moldova de Comunitatea Internaţională. Rev. ”Administrarea Publică”, 1996, nr.4, p. 79-88.

Culegeri de documente:

1. Год кризиса. 1938-1939. В тт. М. 1990.
2. Дашичев В.И. Банкротство стратегии германского фашизма. В 2-х тт. М. 1973.
3. Документы внешней политики СССР. Тт. I-XXII. М. 1957-1992.
4. Документы и материалы кануна второй мировой войны. 1937-1939. В 2-х тт. М. 1981.
5. Документы по истории мюнхенского сговора. 1937-1939. М. 1979.
6. Переписка Председателя Совета министров СССР с президентом США и премьер-министром Великобритании. М. 1989.
7. Советско-английские отношения в годы ВОВ. 1941-1945. В 2-х тт. М. 1984.
8. Советско-американские отношения в годы ВОВ. 1941-1945. В 2-х тт. М. 1984.
9. Советско-американские отношения в годы ВОВ. 1941-1945. В 2-х тт. М. 1984.

Memorii:

1. Архив полковника Хауза. Т. 4. М. 1938.
2. Бережков В.М. Страницы дипломатической истории. М. 1987.
3. Голль Ш. Военные мемуары. В 2-х тт. М. 1954Б М. 1980.
4. Дэнилэ А. Дипкорпус Молдовы: изнутри и снаружи. (Revista Moldova şi lumea”, 1995, nr.7-8).
5. Ллойд Джордж Д. Военные мемуары. Т. 6. М. 1938.
6. Ллойд Джордж Д. Правда о мирных договорах. В 2-х тт. М. 1957.
7. Майский И.М. Воспоминания советского дипломата. М. 1987.
8. Никольсон Г. Как делался мир в 1919 г. М. 1945.
9. Черчилль У. Вторая мировая война. В 3-х кн. М. 1991.

Monografii, lucrări cu caracter general, culegeri de articole:

1. Ахтамзян А.А. Раппальская политика… М. 1974.
2. Безыменский Л. Разгаданные тайны III рейха. М. 1980.
3. Безыменский Л.А. Тайный фронт против Второго фронта. М. 1987.
4. Белецкий В.Н Потсдам. 1945. М. 1987.
5. Борисов А.Ю. СССР и США: союзники в годы войны. М. 1983.
6. Белоусова З.С. Франция и европейская безопасность. 1929-1939. М. 1976.
7. Боффа Дж. История Советского Союза. В 2-х тт. М. 1990.
8. Буллок А. Гитлер и Сталин. В 2-х тт. Смоленск 1994.
9. Буханов В.А. Европейская стратегия германского фашизма. Свердловск, 1991.
10. Власова Л. Молдавско-польские политические связи в последней четверти XVII – начале XVIII в., Кишинев, 1980.
11. Волков Ф.Д. Тайны Уайтхолла и Дауннгстрит. М. 1980.
12. Гаек И. Мюнхен. М. 1960.
13. Гарт Б. Лиддел. Вторая мировая война. М. 1976.
14. Groza A. URSS - instigătorul celui de-al doilea război mondial/ Chişinău, 1995.
15. Дипломатические отношения западно-европейских стран между двумя мировыми войнами. Ярославль, 1977.
16. Европа в международных отношениях. 1917-1939. М. 1979.
17. Земсков И.Н Дипломатическая история второго фронта в Европе. М. 1982.
18. Исраэлян В.Л. Дипломатия в годы войны (1941-1945). М. 1985.
19. Исраэлян В.Л. Дипломатия агрессоров: германо-итало-японский блок. М. 1967.
20. История дипломатии. В 5 т., 1941-1945, 1950, 1959, 1972, 1975.
21. История внешней политики СССР. В 2-х тт. М. 1976.
22. История второй мировой войны. 1939-1945. Тт. 1-2. М. 1974.
23. История второй мировой войны. Тт. 3-11. М. 1975-1977.
24. История дипломатии. Т. 3. М. 1965.
25. Из истории буржуазной дипломатии и международных противоречий в первой половине ХХ в. Томск, 1986.
26. Коваль В.С. Политика и стратегия США во второй мировой войне. Киев, 1987.
27. Мельников Ю.М. США и гитлеровская Германия. 1933-1939. М. 1959.
28. Молчанов Н.Н. Дипломатия Петра Великого. Москва, 1990.
29. Мосли Л. Утраченное время. Как начиналась вторая мировая война. М. 1972.
30. Попов В.И. Дипломатические отношения СССР и Англии. 1929-1939. М. 1965.
31. Посольские книги по связям Молдовы с Россией 1684 г., 1690-1691 г., Кишинев, 1993.
32. Поздеева Л.В. Англо-американские отношения в годы второй мировой войны. М. 1969.
33. Ржевский О.А. История Второго фронта. М. 1968.
34. Розанов Г.Л. Сталин. Гитлер. М. 1991.
35. Российская дипломатия в портретах. Moscova, 1992.
36. Семиряга М.И. Тайны сталинской дипломатии. 1939-1941. М. 1992.
37. Сиполс В.Я. Дипломатическая борьба накануне второй мировой войны. М. 1989.
38. Сиполс В.Я. Крымская конференция 1945 г. М. 1984.
39. Стегарь С.А. Дипломатия Франции перед второй мировой войны. М. 1980.
40. Севостьянов Г.Н Политика великих держав на Дальнем Востоке. М. 1961.
41. Семенова Л. Руско-валашские отношения в конце XVII - начале XVIII в., Москва, 1969.
42. Суворов В. День "М". Когда началась вторая мировая война? Черкассы, 1994.
43. Уткин А.И. Дипломатия В. Вильсона. М. 1989.
44. Уткин А.И. Дипломатия Франклина Рузвельта. Свердловск, 1990.
45. Хастингс М. Операция "Оверлорд" М. 1989.
46. Хаттори Т. Япония в войне. М. 1973.
47. Цветков Г.Н Политика США в отношении СССР накануне второй мировой войны. Киев, 1973.
48. Цыганков П. Международные отношения. Москва, 1992.
49. Чиквидзе А.Д. Английский кабинет накануне второй мировой войны. Тбилиси, 1976.
50. Эйзенхауэр Д. Крестовый поход в Европу. М. 1960.
51. Яковлев Н Н. Перл-Харбор 7 декабря 1941 г. М. 1988.
52. Языкова А.А. Румыния накануне второй мировой войны. (1934-1939). М. 1963.

Articole ştiinţifice:

1. Андреасян Р.Н "Доктрина Эйзенхауэра". М. 1957.
2. Борисов А.Ю. Так начиналась "холодная война". М. 1983.
3. Будс Р.Б. Бреттон-Вудская конференция объединенных наций //Новая и новейшая история. 1992. №2.
4. Безыменский Л. Августовское пердложение Гитлера Лондону // Международная жизнь. 1989. №8.
5. Безыменский Л. Альтернативы 1939 года // Новое время. 1989. №24.
6. Безыменский Л. "Второй Мюнхен": замысел и результаты (Из архива Форин офисса) //Новая и новейшая история. 1989. №4-5.
7. Буриан А., Теория международных отношений. В 2-х т. Кишинев, 2003.
8. Висков С.И. Союзники и "германский вопрос" (1945-1949) М. 1990.
9. Горлов С.А. Советско-германский диалог накануне пакта Молотова-Риббентропа //Новая и новейшая история. 1993. №4.
10. Дерябин Ю. Вехи "года Европы" //Международная жизнь. 1990. №1.
11. Добрынин А. Карибский кризис //Международная жизнь. 1992. №7.
12. Дэниел Н Нельсон. Великие державы и международный мир //Международная жизнь.1993. №9.
13. История международных отношений и внешняя политика СССР. В 3-х тт. М. 1967.
14. Колосков И.А. Внешняя политика Пятой республики. М. 1976.
15. Карибский кризис //Международная жизнь. 1992. №10; 1993 №1.
16. Молчанов НН. Внешняя политика Франции (1944-1954). М. 1959.
17. Медведев Р.А. Дипломатические и военные просчеты Сталина в 1939-1941 гг. //Новая и новейшая история. 1989.№4.
18. Некоторые уроки войны в Персидском заливе. М. 1992.
19. Николаев П.А. Политика СССР в германском вопросе (1945-1964) М. 1966.
20. Овинников Р.С. Зигзаги внешней политики США (1968-1985) М. 1986.
21. Потехин А.В. Дипломатия США в Восточной Европе (1945-1950). Киев, 1991.
22. Поклад Б. Карибский кризис //Международная жизнь. 1992. №11-12.
23. Реймонд Л. Гартхофф. Почему возникла "холодная война" и почему она закончилась //Международная жизнь. 1992. №3-4.
24. Рощин А.А. Послевоенное урегулирование в Европе. М. 1984.
25. Рейнальдс д. Великобритания и "третий рейх" //Новая и новейшая история. 1991. №3.
26. Рощин А.А. ЕКК и германская проблема в конце войны //Международная жизнь. 1991 №12.
27. Сиполс В. За несколько месяцев до 23 августа 1939 года // Международная жизнь. 1989. №5.
28. Тахненко Г. Анатомия одного политического решения (План Маршала) //Международная жизнь. 1992. №5.
29. Трояновский О. Карибский кризис - взгляд из Кремля //Международная жизнь. 1992. №3-4.
30. Фалин В. Почему в 1939-ом? //Новое время. 1987. №38-41.
31. Филитов А.М. "Холодная война": историографические дискусии на Западе. М. 1991.
32. Фляйтхауэр И. Пакт Молотова-Риббентропа: германская версия //Международная жизнь.1991. №7.

Istoria şi metodologia ştiniţelor juridice

Specialitatea

12.00.10 – Drept internaţional public