Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


12.00.10 – Drept internaţional public


Paşaportul specialităţii:

Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific
Drept

Formula specialităţii

Dreptul internaţional public este acea ramură a dreptului care se ocupă de cercetarea normelor juridice, scrise sau nescrise, create de către state şi alte subiecte de drept internaţional, avînd ca scop reglementarea relaţiilor internaţionale şi a raporturilor care se stabilesc în cadrul societăţii internaţionale şi totodată se ocupă şi de elaborarea acestor norme juridice.

Direcţii de cercetare


Specialităţi adiacente:
Specialităţi complementare:

Delimitările de specialităţile adiacente

Soluţionarea obiectivelor trasate în investigaţiile ştiinţifice la specialitatea 12.00.10 – drept internaţional public necesită utilizarea metodelor specifice unor discipline adiacente: 12.00.01 - Teoria statului şi dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept; 12.00.02 - Drept public (constituţional, administrativ, poliţienesc, financiar, ecologic, etc.); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept; administraţia de stat; 12.00.03 - Drept privat (civil, familial, procesual civil, notarial, internaţional privat etc.); 12.00.08 - Drept penal şi criminologie; drept procesual penal şi criminalistică; drept penitenciar; 23.00.04 - Teoria şi isstoria relaţiilor internaţionale şi dezvoltării globale, precum şi celor complementare: 08.00.14 - Economia mondială; relaţii economice internaţionale; 11.00.11 - Protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale; 20.00.06 - Bazele securităţii naţionale; 20.00.07 - Securitate tehnologică şi informaţională; 23.00.03 - Cultură politică şi ideologie; etnopolitologie, tehnologii politice.

Totuşi pentru dreptul internaţional public nu sunt atît de importante metodele disciplinelor enumerate, cît eficienţa utilizării lor, caracteristica aplicării normelor de drept atît în ordinea internaţională, cît şi în ordinea internă a statelor.

În ordinea juridică internaţională nu există, în general, autorităţi ale administraţiei publice (guvern, ministere, poliţie, armată etc.) care să aplice normele de drept şi să urmărească executarea lor, aşa cum există în cadrul statelor.

Dreptul internaţional public şi dreptul intern al statelor (public, privat, penal etc) sînt două sisteme de norme şi două tipuri de drept distincte, cu obiect de reglementare, izvoare şi metode diferite.

Dreptul internaţional are drept obiect de reglementare relaţiile internaţionale care apar în procesul coexistenţei, al conlucrării şi cooperării dintre state în vederea realizării unor scopuri comune.

Dreptul intern reglementează relaţiile sociale ce se stabilesc în interiorul graniţelor unui stat între persoanele fizice, cetăţeni ai statului respectiv sau ai altor state, şi persoanele juridice înregistrate în statul respectiv, vizînd asigurarea ordinii constituţionale, funcţionarea organismelor şi instituţiilor statului respectiv, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

În dreptul intern elaborarea normelor juridice, a legilor şi altor acte normative se face de către organisme ce dispun de autoritate de stat şi de atribuţii stricte în domeniul legislativ.

Normele de drept internaţional sînt create de către state, de regulă ca urmare a unui proces de negociere ce se duce în cadrul multilateral al unor conferinţe internaţionale sau în cadrul bilateral, şi tot ele sînt şi destinatarele acestor norme.

Dreptul internaţional apare, de aceea, ca avînd un caracter de coordonare între state suverane, iar dreptul intern este considerat un drept de subordonare, în care statul se manifestă ca autoritate politică supremă ce prescrie o anumită conduită persoanelor ce-i sînt subordonate.

În dreptul internaţional subiectele de drept sînt în primul rînd statele suverane şi egale, dar şi organizaţiile internaţionale şi mişcările de eliberare naţională recunoscute de către state. Acestea sînd entităţile care îşi asumă drepturi şi obligaţii în plan internaţional şi care trebuie să-şi regleze întreaga conduită în raport cu normele edictate sau acceptate de ele însăşi.

În dreptul intern subiectele raportului juridic, deci entităţile cărora le sînt adresate normele juridice, sînt persoanele fizice şi persoanele juridice.

Specialitatea „Drept internaţional public” spre deosebire de specialitatea „Drept internaţional privat” nu examinează raporturile dintre persoanele fizice sau juridice conţinînd elemente de extranietate, ci studiază raporturile dintre state şi alte subiecte de drept internaţional public.

Specialitatea „Drept internaţional public”, spre deosebire de specialitatea „Probleme politice ale relaţiilor internaţionale si ale dezvoltării globale”, studiază problemele legate de aspectul juridic al relaţiilor internaţionale şi ale dezvoltării globale.

Dreptul internaţional public acţionează ca un factor de influienţare şi orientare a politicii externe a statelor în direcţia realizării unor obiective şi valori stabilite în comun de acestea prin principiile şi normele de drept internaţional.

Politica externă trebuie să fie formulată şi realizată în deplină concordanţă cu principiile şi normele dreptului internaţional, care exercită un rol de limitare a acţiunii în plan extern a statelor, prin aceasta politica externă încetînd să mai fie la discreţia guvernelor, care nu mai pot face abstracţie de normele dreptului internaţional.

Dezvoltarea politică, economică şi socială a societăţii umane, constituirea de state centralizate au pus la bază problema existenţei unor reguli care să guverneze relaţiile dintre state, să stabilească bazele politice şi juridice ale relaţiilor dintre ele în diverse domenii şi limitele în care acestea pot acţiona în raporturile reciproce.

Tezele de doctorat elaborate la interferenţa specialităţii „Drept internaţional public” cu specialităţile adiacente enumerate mai sus, pot fi prezentate spre susţinere la două specialităţi cu condiţia includerii în componenţa consiliului specializat a specialiştilor respectivi.


Autorii:

Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice, a programei examenului de doctorat şi date despre recenzenţi

Autorii:
  1. Alexandru Burian, doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar, professor universitar la Catedra „Drept internaţional şi dreptul relaţiilor economice externe” a Universităţii de Stat din Moldova.
  2. Alexandru Roman, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, directorul Departamentului educaţie al municipiului Chişinău;
  3. Sergiu Nazaria, doctor în istorie, conferenţiar universitar la Catedra relaţii internaţionale a Institutului de Stat de Relaţii Internaţionale din Moldova.

Recenzentii:

  1. Departamentul drept al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (director Departament, Andrei SMOCHINĂ, doctor habilitat în drept, profesor universitar).
  2. Alexandru Burian, doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar;
  3. Valentin Beniuc, doctor habilitat în ştiinţe politice, conferenţiar universitar.