CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Compartimentul I. FIZIOLOGIA NORMALĂ

Recomandări metodice generale

Scopul studierei disciplinei este instruirea doctorantului în domeniul metologiei experimentale şi explorărilor fiziologice ale structurilor biologice superior organizate, începând cu celula şi agregatele celulare din diverse ţesuturi şi organe şi sfârşind cu organismul uman.

Conţinutul cursului

Capitolul I

1. Obiectul fiziologiei. Metodele de studiere şi înregistrare a funcţilor fizilogice.
2. Ţesuturile excitabile şi proprietăţile lor fiziologice. Structura şi funcţiile membranelor biologice.
3. Electrogeneza procesului de excitaţie. Potenţialul de repaus, mecanismele lui ionice şi metodele de înregistrare.
4. Potenţialul de acţiune. Originea ionică a potenţialului de acţiune, fazele potenţialului de acţiune, metodele de înregistrare.
5. Procesele ce au loc în membrană la acţiunea excitanţilor de intensitate subpragală şi pragală (răspunsul local, nivelul critic al depolarizării, potenţialul de acţiune).
6. Dependenţa între intensitatea pragală a excitantului şi durata acestuia (reobaza, cronaxia).
7. Legile excitării ţesuturilor excitabile. Modificările excitabilităţii la excitaţie (refractiritate). Noţiune de labilitate şi parabioză, importanţa în medicină.
8. Particularităţile fiziologice şi morfologice ale fibrelor nervoase. Clasificare fibrelor nervoase. Legile propagării excitaţiei prin fibrele nervoase.
9. Mecanismul propagării excitaţiei prin fibrele nervoase mielinice şi amielinice.
10. Proprietăţile nervilor periferici. Particularităţile structurale şi funcţionale ale sinapselor neuro-musculare. Legile propagării prin sinapsă.
11. Proprietăţile fiziologice de bază ale ţesuturilor musculare. Ultrastructura muşchilor striaţi şi netezi.
12. Cuplarea proceselor de excitaţie şi contracţie. Concepţiile contemporane despre contracţia şi relaxarea musculară.
13. Tipurile de sumare a contracţiilor musculare. Tetanosul. Intensitate, frecvenţa optimală şi pesimală a excitării.
14. Principalele deosebiri între proprietăţile fiziologice ale muşchilor netezi şi ale celor striaţi.
15. Principiile ale reglării funcţiilor fiziologice. Proprietăţile propagării excitaţiei prin centrii nervoşi.
16. Neuronul – ca unitate structurală şi funcţională a sistemului nervos central, funcţiile lui fiziologice, relaţiile cu celulele gliale.
17. Structura, clasificarea şi proprietăţile funcţionale ale sinapselor sistemului nervos central. Particularităţile transmiterii excitaţiei în sinapse; mediatorii.
18. Principiile teoriei reflexe. Clasificarea reflexelor.
19. Arcul reflex, verigile lui. Principiul legăturii recurente.
20. Noţiune de centru nervos în sensul îngust şi larg al cuvântului.
21. Particularităţile transmiterii excitaţiei în centrii nervoşi: transmiterea unilaterală, retenţia sinaptică, sumarea în timp şi spaţiu, divergenţa şi convergenţa, transportarea ritmului, postacţiune, ocluzie, facilitare, labilitate, oboseală.
22. Inhibiţia în sistemul nervos central. Felurile de inhibiţie. Noţiuni contemporane despre mecanismele de inhibiţie.
23. Sinapsele inhibitorii din sistemul nervos central şi mediatorii lor. Mecanismele ionice ale potenţialului postsinaptic inhibitor.
24. Principiile comune de coordonare a activităţii sistemului nervos central. Rolul inhibiţiei recurente, reciproce şi laterale în coordonarea funcţiilor fiziologice.
25. Interacţiunea proceselor de inhibiţie şi excitaţie ca bază de coordonare a reflexelor. Principiul dominantei.
26. Mecanismele hormonale de reglarea funcţiilor. Fiziologia glandelor cu secreţie internă.
27. Noţiune de glande cu secreţie internă. Mecanismul de acţiune şi formele de influienţă a hormonilor asupra organismului.
28. Hormonii hipofizei, influienţa lor asupra organismului, hipo- şi hiperfuncţia.
29. Sistemul hipotalamo-hipofizar: cuplarea mecanismelor nervoase şi hormonale de reglare a funcţiilor organismului. Neurosecreţia (liberine şi statine).
30. Acţiunea fiziologică a hormonilor glandei tiroide şi paratiroide. Hipo- şi hiperfuncţia.
31. Fiziologia suprarenalelor. Rolul hormonilor substanţei medulare şi corticale în reglare funcţiilor organismului.
32. Glandele sexuale. Hormonii sexuali femenini şi masculini, rolul lor în formarea sexului şi reglarea proceseleor de reproducere. Funcţia endocrină a placentei.
33. Funcţia endocrină a glande pancreatice. Rolul hormonilor pancreatici în reglarea metabolismului. Hipo- şi hiperfuncţia.

Capitolul II.

1. Fiziologia inimii. Particularităţile structurale şi funcţionale a muşchiului cardiac. Deosebirile proprietăţilor fiziologice ale miocardului de cele ale muşchiului scheletal.
2. Concepţiile moderne privind substratul, natura şi gradientul atomatismului cardiac. Sistemul conductor al inimii, importanţa lui fiziologică. Analiza propagării excitaţiei prin cord.
3. Ciclul cardiac. Modificările volumului şi presiunii sângelui în cavităţile inimii în fazele ciclului cardiac. Minut-volumul şi volumul sistolic al cordului.
4. Metodele clinico-fiziologice de cercetare a activităţii cordului. Zgomotele cardiace şi provenenţa lor. Auscultaţia şi fonul cardiografia.
5. Electrocardiografia, metodele de înregistrare, formarea componenţilor ECG. Electrocardiografia în procesul diagnozei.
6. Reglarea activităţii cordului. Mecanismele de bază ale autoreglării activităţii cordului. Legea inimii. Reflexele periferice intracardiace.
7. Mecanismele de reglare extracardiacă. Inervarea cordului. Carcaterul acţiunii fibrelor simpatice, parasimpatice şi a mediatorilor acestora asupra activităţii inimii.
8. Influienţele reflexe exterio- şi interoceptive asupra inimii. Reflexul Goltz, Danini-Aschner. Câmpurile reflexogene intracardiace şi intravasculare, importanţa lor în activitate cardiacă.
9. Reglarea umorală a activităţii cardiace (influienţa hormonilor electroliţilor).
10. Fiziologia vaselor sanguine. Reglarea circulaţiei sanguine. Clasificare vaselor şi importanţa diferitor vase în hemodinamică.
11. Legile principale ale hemodinamicii. Viteza liniară şi volumetrică a fluxului sanguin în diferite porţiuni ale patului vascular. Factorii ce le condiţionează.
12. Presiunea sanguină. Factorii ce o determină. Presiunea arterială. Repartizarea presiunii sanguine în diferite regiuni ale patului vascular. Presiunea sistolică, pulsativă şi medie.
13. Metodele de măsurare şi înregistrare a presiunii arteriale: metoda sângeroasă şi asângeroasă – Corotcov, Riva-Rocci. Analiza curbei presiunei arteriale înregistrată în experienţa acută (Ludwig).
14. Pulsul arterial, caracteristicele lui clinice, metodele de înregistrare. Analiza sfigmogramei.
15. Refluxul sângelui spre inimă. Pulsul venos, înregistrarea lui. Analiza flebogramei.
16. Circulaţia capilară şi particularităţile ei. Microcirculaţia şi rolul ei în schimbul de substanţe.
17. Reglarea circulaţiei regionale. Importanţa factorilor metabolici, nervoşi, chimici şi hormonali în reglarea microcirculaţiei.
18. Realizarea circulaţie sanguine sistemice. Structura şi rolul centrului vazomotor.
19. Particularităţile circulaţie sangiune în inimă, creier şi rinichi.
20. Participarea hipotalamusului cortexului cerebral în reglarea hemodinamicii.

Capitolul III.

1. Fiziologia digestiei, metodele de examinare a funcţiilor tractului digestiv.
2. Digestia în cavitatea bucală. Compoziţia şi acţiunea enzimatică a salivei. Reglarea secreţie salivare.
3. Masticaţia, mecanismul deglutiţiei şi mişcării bolului alimentar prin esofag.
4. Compoziţia şi acţiunea enzimatică a sucului gastric. Fazele secreţiei gastrice.
5. Motilitatea stomacului. Evacuarea conţinutului din stomac. Motilitatea de foame a stomacului. Actul de vomitare.
6. Compoziţia acţiunei enzimacă şi reglarea secreţiei sucului pancreatic.
7. Rolul ficatului în organism. Bila, compoziţia şi rolul ei în digestie. Reglarea secreţie biliare.
8. Particularităţile formării şi secreţiei sucului intenstinal şi rolul acestuia în digestie. Mecanismele de reglare a secreţiei intestinale.
9. Motilitatea intestinului subţire şi reglarea ei.
10. Particularităţile digestiei în intestinul gros. Motilitatea intestinuli gros. Actul deficaţiei.
11. Felurile de digestie. Cuplarea etapelor finale de hidroliză cu procesele de absorbţie.
12. Particularităţile absorbţiei proteinelor, lipidelor, glucidelo, apei şi a sărurilor minerale în diferite regiuni ale tractului digestiv.
13. Motivaţia alimentară. Bazele fiziologice ale senzaţiilor de foame şi saţiune.
14. Metabolismul proteinelor. Bilanţul azotat. Reglarea metabolismului proteic.
15. Metabolismul lipidelor. Mecanismul neuro-umorale de reglarea a metabolismului lipidic.
16. Metabolismul glucidelor. Hipo- şi hiperglicemia. Mecanismul neuro-umoral de reglare a conţinutului de glucoză în sânge.
17. Metabolismul bazal a organismului. Factorii ce influienţează asupra metabolismului bazal şi condiţiile necesare pentru determinarea acestuia.
18. Metabolismul general al organismului. Chelutielile energetice ale organismului la diverse feluri de muncă.
19. Determinarea metabolismului bazal prin metoda calorimetriei directe.
20. Calorimetria indirectă. Determinarea cheltuielilor energetice ale organismului prin metoda analizei gazoase complete.
21. Determinarea cheltuielilor ale organismului prin metoda analizei gazoase incomplete.
22. Noţiune de izotermie. Importanţa pentru organism Harta topografică a temperaturii corpului uman.
23. Termogeneza. Rolul diferitor organe în termogeneză. Mecanismele neuro-umorale de reglare a termogenezei.
24. Termoliza. Căile de cdare a căldurii şi mecanismele neuro-umorale de reglare a termolizei.
25. Temperatura constantă a mediului intern a organismului. Hipo- şi hipertermia.
26. Funcţiile excretoare ale rinichilor şi pielii.
27. Structura rinichilor. Nefronul ca unitate funcţională a rinichilor.
28. Formarea urinei primare. Filtrarea glomerulară. Compoziţia şi cantitatea urinei primare.
29. Formarea urinei finale. Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Compoziţia şi cantitatea urinei finale.
30. Reglarea umorală a activităţii rinichilor (aldosteronul, hormonul antidiuretic).
31. Reglarea reflexă activităţii rinichilor. Influienţele reflexe complexe asupra diurezei.
32. Micţiunea şi reglarea reflexă a ei.
33. Funcţia excretoare a pielii. Compoziţia sudorii.
34. Particularităţile inervaţiei glandelor sudoripare. Reglarea secreţiei sudorii.

Capitolul IV.

1. Fiziologia respiraţiei. Respiraţia şi etapele ei principale.
2. Mecanismul respiraţiei externe. Biomecanismul inspiraţiei şi expiraţiei.
3. Cavitatea pleurală. Importanţa presiunii în cavitatea pleurală. Metoda presiunii în cavitatea pleurală.
4. Capacitatea vitală a plămânilor. Spirometria – metodă de determinare a volumelor respiratorii.
5. Minut-volumul respiraţiei şi ventilaţiei pulmonare.
6. Presiunea parţială a gazelor în aaerul atmosferic alveolar, tensiunea lor în sângele arterial, venos şi ţesut. Schimbul de gaze în plămâni şi ţesut.
7. Transportul oxigenului prin sânge. Curba de disociere a oxihemoglobinei, caracteristica ei. Capacitatea de oxigen a sângele arterial şi venos.
8. Transportul dioxidului de carbon de către sânge şi formele de transport ale acestuia. Capacitatea de CO2 a sângelui venos şi celui arterial.
9. Concepţiile contemporane despre structura centrului respirator. Automatismul centrului respirator.
10. Reglarea umorală şi reflexă a activităţii centrului respirator.
11. Rolul mecano-receptorilor plămânilor şi impulsaţiei aferente prin nervul vag în reglarea respiraţiei.
12. Reglarea reflex-condiţionată a respiraţiei.
13. Reflexele respiratoare de protecţie.
14. Respiraţia la efort fizic, în caz de hiper- şi hipobarie şi la modificare compoziţiei mediului gazos.
15. Fiziologia sângelui. Mediul intern al organismului.
16. Noţiune de sânge, funcţiile şi proprităţile lui. Constantele fiziologice de bază ale sângelui.
17. Plasma sanguină, componenţa ei. Proteinele plasmei sanguine, caracteristica şi însemnătatea lor funcţională.
18. Eritrocitele, particularităţile structurale şi funcţionale.
19. Metodele de numărare a eritrocitelor.
20. Determinarea vitezei de sedimentarea a eritrocitelor. Importanţa clinică.
21. Fiziologia hemoglobinei. Compuşii hemoglobinei, determinarea cantitativă a ei. Analiza spectrală a sângelui.
22. Leucocitele, structura şi funcţiile lor. Tipurile de leucocite.
23. Funcţia de apărare a neutrofilelor, monocitelor şi macrofagilor. Fagocitoza.
24. Imunitatea înăscută şi câştigată. Tipurile de imunitate cîştigată. Limfocitele T şi B, instruirea lor.
25. Metoda de numărare a leucocitelor, formula leucocitară.
26. Trombocitele, particularităţile structurale şi rolul funcţional al lor.
27. Noţiune de hemostază. Tipurile şi etapele hemostazei.
28. Mecanismul hemostazei primare.
29. Mecanismul coagulării sângelui. Mecanismul extrinsec şi intrinsec de declanşare a coagulării.
30. Sistemul anicoagulant. Anicoagulantele preexistente şi apătute în procesul coagulării. Anticoaculantel de uz clinic.
31. Rolul mecanismelor nervoase şi umorale în reglarea hemostazei.
32. Grupele sanguine. Transfuzia sângelui.
33. Determinarea grupelor sanguine.
34. Factorul Rh. Rh-conflict, importanţa pentru clinică. Metoda determinării factorului Rh.
35. Limfa şi lichidul tisular, componenţa şi formarea lor. Mişcarea limfei, importanţa ganglionilor limfatici.
36. Hematopoeza şi reglarea ei.

Capitolul V.

1. Reglarea funcţiilor vegetative. Fiziologia sistemului nervos vegetativ.
2. Porţiunea periferică a sistemului nervos vegetativ: structura generală şi particularităţile morfologice.
3. Ganglionii sistemului nervos vegetativ, particularităţile transmiterii excitaţiei în ei.
4. Transmiterea excitaţiei în sinapsele sistemului nervos vegetativ. Mediatorii şi receptorii lor postsinaptici.
5. Fibrele colinergice şi adrenergice. Sinteza acetilcolină şi noradrenalinei, durata acţiunei şi distrugerii lor.
6. Receptorii colinergici (muscarinici şi nicotici). Receptorii adrenergici (alfa şi beta).
7. Tonusul centrilori vegetativi, influenţa nervilor vegetativi asupra funcţiilor organismului. Reflexele vegetative.
8. Nivelul spinal de reglare a funcţiilor vegetative.
9. Reglare funcţiilor vegetative la nivelul trunchiului cerebral.
10. Rolul hipotalamusului în reglarea funcţiilor vegetative, în reacţiile generale homeostatice şi de comportare.
11. Importanţa sistemului limbic şi cortexului cerebral în reglarea funcţiilor vegetative.
12. Fiziologia specială a sistemului nervos central. Metodele de cercetare a funcţiilor sistemului nervos central.
13. Funcţiile măduvei spinării. Rolul măduvei spinării în reglarea aparatului locomotor şi a tonusului muscular.
14. Principalele reflexe spinale în clinică.
15. Caracteristica animaleleor spinale, şocul spinal.
16. Bulbul rahidian şi puntea Varoli. Centrii vitali. Reflexele bulbare de protecţie.
17. Rigiditatea de decerebrare şi mecanismul apariţiei ei. Rolul bulbului rahidian în reglarea tonusului muscular.
18. Fiziologia mezentefalului, activitate lui reflexă şi participarea în procesele de reglare a funcţiilor organismului.
19. Reflexele statice şi stato-kinetice.
20. Fiziologia formaţiunei reticulare a trunchiului cerebral. Influienţele ascendente şi descendente ale formaţiunii reticulare.
21. alamusul. Caracteristica funcţională şi particularităţilor grupelor de nuclee ale talamusului.
22. Hipotalamusul. Caracteristica grupelor principale de nuclee ale hipotalamusului.
23. Participarea hipotalamusului la integrarea mecanismelor reflexe şi hormonale de reglare a funcţiilor şi la formarea motivaţiilor şi emoţilor.
24. Fiziologia cerebelului, influienţa lui asupra funcţiilor motoare şi vegetative ale organismului.
25. Principalele simptoame ale exterpării complecte sau lezării parţiale a cerebelului.
26. Sistemul limbic şi rolul lui în formarea motivaţiilor biologice şi a emoţiilor.
27. Ganglionii bazali, rolul în reglarea tonusului muscular şi actelor motoare complexe.
28. Principalele simptoame ale lezării ganglionilor bazali.

Capitolul VI.

1. Fiziologia generală a sistemelor senzitivo-senzoriale. Clasificarea analizatorilor şi importanţa lor în cunoaşterea lumii înconjurătoare.
2. Segmentul receptiv al analizatorilor. Clasificarea, proprietăţile funcţionale şi particularităţile receptorilor. Adaptarea receptorilor.
3. Mecanismul de excitare a receptorilor. Potenţialuul receptor şi potenţialul generator.
4. Adaptarea analizatorilor, mecanismele periferice şi centrale ale ei. Codificarea informaţiilor în sistemul senzorial.
5. Analizatorul somestezic. Felurile recepţiei cutanate. Rolul analizatorului tactil şi termic în adapatarea organismului la mediul ambiant.
6. Durerea şi rolul ei. Durerea rapidă şi lentă. Căile de conducere a durerii.
7. Rolul formaţiunei reticulare a trunchiului cerebral, a talamasului şi a cortexului cerebral în aprecierea durerii.
8. Mecanismul neuro-chimice ale sistemului antinociceptiv.
9. Caracteristica fiziologică a analizatorului olfactiv. Clasificarea mirosurilor, mecanismele de percepţie a lor. Adapatarea analizatorului olfactiv la diferite substanţe odorifere.
10. Caracteristica analizatorului gustativ. Mecanismul de generare a potenţialului receptor la acţiunea excitanţilor gustativi. Mobilitatea funcţională.
11. Fiziologia analizatorului vizual. Sistemul optic al ochiului. Anamoliile refracţiei.
12. Acomodarea ochiului, mecanismele ei. Reflexul pupilar.
13. Caracteristica structural-fucţională a diferitor straturi ale retinei. Reacţiile fotochimice în receptorii retinei. Fenomenele electrice în retină şi nervul optic.
14. Teoriile perceperii culorilor. Principalele tipuri de anomalii ale vederii cromatice. Percepţia spaţiului.
15. Analizatorul auditiv. Dispozitivele de percepţie şi conducere a sunetului.
16. Segmentul receptiv al analizatoului auditiv. Mecanismul de apariţie a potenţialului receptor în celulele ciliate ale organului Corti.
17. Percepţia sunetelor. Senzaţiile auditive. Audiograma.
18. Rolul analizatorului vestibular în percepţia şi aprecierea poziţiei corpului în spaţiu.
19. Activitatea analizatorului vestibular la acceleraţie şi imponderabilitate. Reflexele vestibulovegetative şi vestibulosomatice.
20. Metodele de studiere a activităţii scoarţei emisferilor mari. Electroencefalograma.
21. Reflexul condiţionat ca metodă de studiere a activităţii nervoase superioare. Principiile de elaborare a reflexului condiţionat.
22. Concepţiile moderne privind mecanismul de formare a legăturii temporare.
23. Fazele de elaborare a reflexelor condiţionate. Clasificarea reflexelor condiţionate.
24. Concepţiile moderne despre mecanismele memoriei de scurtă şi de lungă durată.
25. Fenomenele inhibiţiei în activitatea nervoasă superioară. Formele inhibiţiei corticale.
26. Mecanismele fiziologice ale somnului. Fazele somnului. Teoriile somnului.
27. Activitatea de analiză şi sinteză a scoarţei cerebrale. Stereotipul dinamic cortical, esenţa lui fiziologică.
28. Motivaţia. Mecanismele centrale şi periferice de formare a motivaţiilor. Clasificarea motivaţiilor.
29. Concepţia despre tipurile activităţii nervoase superioare. Clasificarea şi caracteristica lor.
30. Metodele de elaborare a nevrozelor experimentale. Fazele nevrozei.
31. Rolul biologic al emoţiilor. Teoriile emoţiilor. Componentele vegetative şi somatice ale emoţiilor.
32. Primul şi al doilea sistem de semnalizare. Tipurile de activitate nervoasă superioară proprii numai omului.
33. Noţiuni despre funcţiile psihice la om (imaginaţie, memorie, raţiune, vorbire şi conştiinţă).
34. Stresul. Mecanismul sindromului general de adaptare. Particularităţile adaptării omului în situaţii extremale.
35. Adaptarea organismului la diferiţi factori. Formele de adaptare. Ritmurile biologice.

Literatura de specialitate(de bază)

1. Haulică I. Fiziologia umană. Ed III. Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.
2. Baciu I. Fiziologie. Ed. Didactică şi pedagogică. Bucureşti, 1997.
3. Saulea A., Tache S. Fiziologia ţesuturilor excitabile. Cluj-Napoca, 2004
4. Guyton A. Fiziologie. Ediţia în limba română sub redacţia Cârmaciu R. Editura medicală, Bucureşti, 1996
5. Guyton A., Textbook of Medical Physiology. 9th ed. 2000
6. Best and Taylor’s physiologycal basis of medical practice. 12th ed 1990
7. Fox S.I.Human Physiology. 6th ed.1999
8. Vander A.J., Sherman J.H., Luciano D.S. Human Physiology. 6th ed. 2003
9. Ganong W.F. Review of Medical Physiology. 21th ed., 2003
10. Physiology [edited by[ Berne R.M. et al. 5th ed 2004

Bibliografia suplimentară

1. Simon Z., Schneider F. Aspecte actuale de biologie şi fiziologie moleculară. Ed „Viaţa medicală românească”, 1998
2. Schneider F., Motoc D. Fiziologia metabolismului. „Vasile Goldiş” University Press” Arad, 2000
3. Olteanu A., Lupu V. Neurologia sistemelor senztivo-senzoriale. Ed Presa Universitară Clujană, 2000
4. Olteanu A., Lupu V., Miu A. Neurofiziologia comportamentului uman. Ed. Presa Universitară Clujană,2001
5. Sabău M. Fiziologia inimii. University Press, Târgu-Mureş, 1999

Compartimentul II. Fiziologia patologică

Recomandări metodice generale

Studierea Fiziologiei patologice are scopul de a însuşi legile generale ale originei, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice, sindroamelor clinice şi bolilor. Fiziologia patologică furnizează informaţii despre modificările din organism la nivel molecular, celular, tisular, de organ, sistem şi organism integru pe parcursul evoluţiei proceselor patologice şui bolilor.

Sfera de cunoştinţe necesare pentru asimilarea fiziologiei patologice include: morfologia normală şi patologică, fiziologia normală, biochimia şi patobiochimia, genetica, statistica biomedicală.

Spectrul de abilităţi profesionale include capacitatea de a planifica, organiza, efectua un experiment fiziopatologic, înregistrarea şi interpretarea indicilor fiziologici, de a poseda metode biochimice de investigaţie, capacitatea de a analiza rezultatele obţinute în experiment, de a le sintetiza, a face concluzii şi de a le extrapola pe organismul uman.

Conţinutul cursului

Introducere în fiziopatologie
Cuvinte-cheie: obiect, sarcini, metode de cercetări, experimentul fiziopatologic.

Definiţia disciplinei. Locul în complexul patologiei medicale. Rolul şi locul în instruirea medicală superioară. Structura fiziopatologiei. Obiectul, sarcinile şi metodele de cercetări ale fiziopatologiei. Metoda experimentului fiziopatologic.

Fiziopatologie teoretică. Nozologie generală

Cuvinte-cheie: etiologie, patogeneza, nozologia, sanogeneza, tanatogeneza.

1. Etiologie generală.
2. Patogeneza generală.
3. Nozologia generală.
4. Sanogeneza generală.
5. Tanatogeneza generală.

Fiziopatologia generală. Procese patologice tipice

1. Procese patologice tipice celulare.
   Cuvinte-cheie: leziune, boli ereditare, deshidratartea, hiperhidratarea, acidoza, alcaloza, autoliza celulei.

   Leziunile nucleului celular. Boli congenitale ereditare şi neereditare. Boli genice şi cromozomiale.

   Receptoropatologia. Modificarea proceselor de sinteză a receptorilor membranali, citoplasmatici şi ale organitelor celulare. Modificarea concentraţiei şi sensibilităţii receptorilor celulari. Leziunile membranei citoplasmatice.

   Deshidratartea intracelulară. Hiperhidratarea inracelulară (intumescenţa celulară). Acidoza celulară. Alcaloza celulară. Sistemele celulare de tampon.

   Leziunile mitocondriilor şi dereglarea proceselor de energogeneză.

   Leziunile reticulului endoplasmatic. Dereglările proceselor celulare de sinteza a proteinelor

   Leziunile aparatului Golgi. Dereglările proceselor excretorii.

   Leziunile aparatului microzomal. Dereglările proceselor celulare de detoxicare şi eliminare a xenobionţilor.

   Leziunile aparatului lizozomal. Dereglările proceselor de protecţie celulară oxigendependente şi oxigenindependente. Eliberarea intracelulară şi extracelulară a enzimelor lizozomale. Autoliza celulei.

2. Procese patologice tipice tisulare.
   Cuvinte-cheie: dediferenţiere, anaplazia, hiperplazia, metaplazia, atrofia, fibrozare, distrofe, necroza.

   Dereglarea procesului de diferenţiere celulară. Dediferenţierea. Anaplazia. Hiperplazia. Metaplazia. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.

   Dereglarea procesului de regenerare fiziologică şi reparativă. Hiporegenerarea şi atrofia. Regenerarea completă şi incompletă. Fibrozarea organelor parenchimatoase. Hiperregenerarea. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.

   Dereglarea procesului de multiplicare (proliferarea) celulară. Aplazia. Hipoplazia. Hiperplazia. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.

   Dereglarea proceselor metabolice celulare. Distrofiile parenchimatoase. Distrofiile proteice. Distrofiile lipidice. Distrofiile glucidice. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.

   Hiperplazia celulară. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.

   Leziunile ţesutului conjunctiv: leziunile celulelor, a fibrilelor şi a substanţei de bază.

   Necrobioza. Necroza. Procesele reparative celulare şi tisulare.

3. Procese patologice tipice în organe.
   Cuvinte-cheie: inflamaţia, hiperemia, staza, tromboza, embolia, edem, limfostaza, denervaţia.

   Inflamaţia.

   Dereglările circulaţiei sanguine regionale. Hiperemia arterială. Hiperemia venoasă. Staza sanguină. Ischemia. Dereglările microcirculaţiei. Dereglările reologiei sângelui. Trombogeneza. Tromboza ca cauză a dereglărilor hemocirculaţiei regionale. Embolia ca cauză a dereglărilor hemocirculaţiei regionale. Clasificarea embolilor. Patogenia.

   Dereglările transportului vasculo-interstiţial. Dereglările filtraţiei şi rezorbţiei transcapilare. Edemele. Clasificarea. Patogenia edemelor cardiace, nefrotice, nefritice, caşectice, alergice, toxice. Exicoza interstiţială.

   Dereglările limfogenezei şi limfocirculaţiei. Limfostaza. Insuficienţa rezorbtivă a vaselor limfatice.

   Denervaţia organelor. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.

4. Procese patologice tipice integrale.
   Cuvinte-cheie: hipotermia, hipertermia, febra, hipoxie, stres, inaniţia, şocul, deshidratarea, hiperhidratarea, hiper- şi hiponatriemia, hiper- şi hipocaliemiei, hiper- şi hipocloremiei, hiper- şi hipomagneziemiei, hiper- şi hipocalciemiei, acidoza, alcaloza.

   Dereglările homeostaziei termice. Hipotermia generală. Hipertermia generală.

   Febra. Hipoxiile. Stresul. Inaniţia completa şi parţială. Inaniţia proteică, lipidică, glucidică, vitaminică, minerală.

   Şocul.

   Deshidratarea organismului: intravasculară, interstiţială, intracelulară, izoosmolară, hipoosmolară, hiperosmolară.

   Hiperhidratarea organismului: intravasculară, interstiţială, intracelulară, izoosmolară, hipoosmolară, hiperosmolară.

   Devierile concentraţiei electriliţilor în mediul intern: hiper- şi hiponatriemia, hiper- şi hipocaliemiei, hiper- şi hipocloremiei, hiper- şi hipomagneziemiei, hiper- şi hipocalciemiei. Dereglările funcţionale a organelor.

   Acidozele: respiratorii, metabolice, excretorii, exogene, compensate, decompensate.

   Alcalozele: respiratorii, metabolice, excretorii, exogene, compensate, decompensate.

Fiziopatologia specială. Procese patologice în organe şi sisteme.

1. Procese patologice în sistemul nervos central. Dereglările funcţiei neuronului.
   Cuvinte-cheie: durerea, paralizie, hiperkineze, vagotonia, simpaticotonia, nevroză, somnolenţă, sopor, stupor, coma, insomnia, narcolepsia, hipertensiunea intracraniană.

   Dereglările transmiterii transsinaptice – sinaptopatologia. Dereglările funcţiei recepţiei senzitive. Dereglările funcţiei sistemului nociceptiv-antinococeptiv şi a recepţiei nocigene. Durerea.

   Dereglările funcţiei motorii ale sistemului nervos central. Paraliziile centrale şi periferice. Hiperkinezele piramidale, extrapiramidale, spinale.

   Dereglările funcţiei sistemului nervos vegetativ. Vagotonia, simpaticotonia.

   Dereglările funcţiei reflex-condiţionate ale sistemului nervos central. Nevrozele. Mecanismele patogenetice.

   Dereglările cunoştinţei. Somnolenţă, sopor, stupor, coma.

   Dereglările somnului. Insomnia, narcolepsia.

   Dereglările licvorogenezei şi licvorodinamicei.

   Hipertensiunea intracraniană.

2. Procese patologice în sistemul endocrin.
   Cuvinte-cheie: hipersecreîia şi hiposecreţia hormonală.

   Dereglarile funcţiei neuro-endocrine ale hipotalamusului neurosecretor şi a secreţiei liberinelor şi statinelor.

   Dereglarile funcţiei secretorii ale adenohipofizei.

   Dereglarile funcţiei secretorii ale glandelor endocrine periferice. Hipersecreîia şi hiposecreţia hormonilor glucocorticoizi, tiroidieni, insulinei, parathormonului şi a tireocalcitoninei. Hipogonadismul masculin şi femenin.

3. Procese patologice în sistemul imun.
   Cuvinte – cheie: imunodeficienţă, hipersensibilitate, reacţii alergice, autoimunitate.

   Imunodeficienţele de tip umoral, celular şi mixt. Hipersensibilitatea de tip imediat şi întârziat. Reacţii alergice de tip I,II,III.IV şi V. Autoimunitatae.

4. Procese patologice în sistemul digestiv.
   Cuvinte-cheie: hipo-anarexia, hiperrexia, polifagia, dizrexia, polidipsia, hipersalivaţia, hiposalivaţia, disfagia, reflux, hiperaciditate, anaciditate, aclorhidria, achilia, hiper- şi hipotonie, hipo- şi hiperkinezie, dumping, chimostaza, regurgitaţia, greaţa, voma, ulcerogeneza, maldigestia, hipo- şi acolia, malabsorbţia, malnutriţi, constipaţia, diarea, disbacterioza.

   Dereglările motivaţiei alimentare. Hipo-anarexia, hiperrexia, polifagia, dizrexia, polidipsia..

   Dereglarea formării bolului alimentar. Dereglările masticaţiei.

   Dereglarea secreţiei salivei. Hipersalivaţia, hiposalivaţia.

   Dereglarea deglutiţiei. Disfagia. Refluxul gastro-esofagian.

   Dereglarea secreţiei gastrice. Hipersecreţie gastrică cu hiperaciditate.

   Hiposecreţia gastrică cu hipoaciditate. Anaciditate. Aclorhidria. Achilia.

   Dereglările tonicităţii şi motilităţii gastrice. Hiiper- şi hipotonia gastrică. Hipo- şi hiperkinezia gastrică. Evacuaţia accelerată a conţinutului gastric. Sindromul dumping. Chimostaza gastrică. Refluxul duodeno-gastral. Regurgitaţia. Greaţa. Voma fiziologică şi patologică.

   Dereglările funcţiilor protective ale stomacului. Ulcerogeneza gastrică. Ulcerogeneza duodenală.

   Dereglarea digestiei în stomac: maldigestia gastrică. Sindromul stomacului operat.

   Dereglarea secreţiei exocrine a pancreasului. Insuficienţa exocrină pancreatică. Maldigestia în hiposecreţia pancreatică. Autoliza pancreasului. Modificările generale din organism în hoperenzimemie.

   Dereglarea secreţiei bilei. Hipo- şi acolia. Maldigestia în acolie.

   Dereglarea funcţiilor intestinului subţire. Malsecreăia intestinală. Maldigestia intestinală. Malabsorbţia intestinală. Malnutriţia. Hipotonia intestinului subţire. Hipertonusul intestinului subţire: crampe intestinale. Hiperkinezia intestinului subţire şi accelerarea tranzitului intestinal. Atonia intestinului subţire şi reţinerea tranzitului: chimostaza, ileusul.

   Dereglarea funcţiilor intestinului gros: hipotonia şi hipokinezia, constipaţia atonică, coprostaza, meteorismul intestinal, autointoxicaţia gastrointestinală. Hipertonusul intestinului gros: constipaţia spastică. Hiperkinezia intestinului gros: diarea. Dereglarea absorbţiei apei în intestinul gros.

   Disbacterioza intestinală.

5. Procese patologice în ficat.
   Cuvinte-cheie: glicogenoze, infiltraţia grasă, hiperbilirubinemia, icter, colestaza, acolia, colemia, colalemia, colelitiaza, insuficienţa hepatică.

   Dereglările metabolice în afecţiunile ficatului. Dereglările metabolismului glucidic în ficat. Dereglarea glicogenogenezei şi stocării glicogenului. Dereglările glicogenolizei. Glicogenozele. Dereglările metabolismului protidic în ficat. Dereglarea sintezei albuminelor: hipoalbuminemia. Dereglarea sintezei factorilor coagulanţi: hipocoagularea sângelui. Dereglarea proceselor de dezaminare şi sinteză a ureei. Dereglarea proceselor de transaminare.

   Dereglările metabolismului lipidelor în ficat. Dereglarea proceselor de sinteză a lipoproteinelor, fosfolipidelor, colesterolului. Dereglarea proceselor de catabolizare a lipidelor. Infiltraţia grasoasă a ficatului.

   Dereglările metabolismului vitaminelor în ficat.

   Dereglările metabolismului bilirubinei în ficat. Hiperbilirubinemia. Icterul hepatic.

   Dereglările formării şi eliminării bilei. Colestaza. Acolia. Colemia. Colalemia. Hiperbilirubinemia. Icterul subhepatic. Colelitiaza.

   Insuficienţa hepatică.

6. Procesele patologice metabolice.
   Cuvinte-cheie: dishomeostazie, hipoproteinemie, hiperproteinemie, disproteinemie, hiperuricemia, hiperplipidemie, hipercolesterolemie, hipercetonemia.

   Dereglările metabolismului glucidelor. Inaniţia glucidică. Consumul alimentar excesiv de glucide. Maldigestia glucidelor. Malabsorbăia glucidelor. Dishomeostaziile glucidelor: hipoglicemiile, hiperglicemiile pancreatice şi extrapancreatice. Dereglările glicogenogenezei, glicogenolizei, gluconeogenezei, glicolizei..

   Dereglările metabolismului protidic. Inaniţia proteiccă. Consumul alimentar excesiv de proteine. Maldigestia proteinelor. Malabsorbţia proteinelor. Dishomeostaziile proteinelor: hipoproteinemiile, hiperproteinemiile, disproteinemiile. Dereglarea metabolismului nucleoproteinelor: hiperurichemia.

   Dereglările metabolismului lipidic. Inaniţia lipidică. Consumul alimentar excesiv de lipide. Maldigestia lipidelor. Malabsorbţia lipidelor. Dishomeostaziile lipidelor: hiperplipidemiile alimentare, de transport, de retenţie. Hipercolesterolemia. Dereglările metabolismului lipidic în ţesutul adipos. Infiltraţia şi distrofia grasă a organelor. Cetogeneza şi hipercetonemia.

7. Procesele patologice în sistemul eritrocitar.
   Cuvinte-cheie: hipervolemie, hipovolemie, leucoză, anemie, eritrocitoză, membranopatie, enzimopatie, hemoglobinopatie, hemoragie, hipovolemie, hemoliză, hipersplenism.

   Modificările volumului sîngelui circulant. Hipervolemiile simple, oligocitemice şi policitemice. Hipovolemiile simple, oligocitemice şi policitemice.

   Dereglările diferenţierii şi maturării seriei eritroblastice din măduva roşie a oaselor. Leucozele eritroblastice.

   Dereglările proliferării seriei eritroblastice din măduva roşie a oaselor. Insuficienţa eritropoetinelor. Aplazia. Hipoplazia.

   Anemia aplastică. Anemia hipoplastică. Deficitul de ciancobalamină. Anemia B12 – deficitară. Hiperplazia seriei eritroblastice din măduva roşie a oaselor. Eritrocitozele absolute: primare şi secundare.

   Defecterle ereditare eritrocitare: membranopatiile, enzimopatiile. Anemiile hemolitice ereditare. Dereglarea sintezei hemoglobinei. Defectele ereditare ale hemoglobinei: hemoglobinopatiile. Dereglarea sintezei hemoglobinei în carenţa fierului. Anemia fierodefiocitară. Carenţa proteinelor. Anemia proteinodeficitară.

   Devierile în compartimentul eritrocitelor circulante. Hemoragia. Hipovolemia. Anemia posthemoragică.

   Dereglările eritrodierezei. Hemoliza intravasculară. Anemiile hemolitice dobândite. Icterul hemolitic cu hemoliza intravasculară. Hemoliza intracelulară. Anemiile hemolitice intracelulare. Icterul hemolitic cu hemoliza intracelulară. Anemiile hemolitice ereditare. Hipersplenismul. Anemiile hemolitice autoimune.

   Hipoxia hematogenă. Reacţiile compensatorii şi modificările patologice din organism.

8. Procesele patologice în sistemul leucocitar.
   Cuvinte-cheie: leucoză, leucopenie, agranulocitoză, leucocitoză.

   Dereglările diferenţierii seriilor mieloidă, limfoidă şi monocitară. Leucozele mieloide, monocitare şi limfoide.

   Dereglările proliferării şi maturării seriilor leucocitare. Hipoplazia ţesutului mieloid, limfoid şi sistemului macrofagal. Leucopeniile absolute. Agranulocitozele. Semnificaţia biologică. Importanţa pentru organism.

   Hiperplazia ţesutului mieloid, limfoid şi sistemului macrofagal. Leucocitozele absolute. Semnificaţia biologică. Importanţa pentru organism.

   Dereglările compartimentului leucocitelor circulante. Leucopeniile şi leucocitozele prin redistribuţie în patul vascular, prin leucocitoree, prin distrucţia leucocitelor în patul vascular.

9. Procesele patologice în sistemul trombocitar şi a hemostazei.
   Cuvinte-cheie: trombocitopenie, trombocitoză, trombocitopatie, coagulopatie, hipercoagulare, tromboză, hipocoagulare, diateză hemoragică.

   Dereglările diferenţierii seriei megacariocitară. Leucozele megacarioblastice.

   Dereglările proliferării seriei megacarioblastice. Hipoplazia. Trombocitopeniile absolute. Hiperplazia. Trombocitozele absolute. Trombocitopatiile.

   Dereglările compartimentului trombocitelor circulante. Trombocitopeniile prin distrucţia trombocitelor în patul vascular. Dereglările în sistemul coagulant, anticoagulant şi fibrinolitic. Coagulopatiile. Hipercoagularea. Tromboza. Coagularea intravasculară diseminată. Hipocoagularea. Diateza hemoragică.

10. Procesele patologice în sistemul cardiovascular
    Cuvinte-cheie: tahicardia, bradicardia, aritmia, extrasistolia, fluterul, fibrilaţia, bloc cardiac, insuficienţa coronariană, hiperfuncţia, hipertrofia, viciu cardiac, insufucienţa circulatorie, pericardita, hidropericardul, hemopericardul, tamponada cordului, hipertensiunea intrapericardiacă, hipertensiunea arterială, cord pulmonal, sincopa, colapsul, şocul.

    Dereglările funcţiilor cordului. Dereglările automatismului: tahicardia, bradicardia şi aritmia sinuzală. Dereglările excitabilităţii: extrasistolia, fluterul, fibrilaţia atrială şi ventriculară. Dereglările conductibilităţii: blocurile cardiace atrioventriculare.

    Insuficienţa coronariană şi afecţiunile coronarogene ale miocardului.

    Hiperfuncţia miocardului: de volum şi de rezistenţă. Hipertrofia miocardului.

    Afecţiunile valvulare. Viciile cardiace achiziţionate şi congenitale: insuficienţa valvulelor cardiace şi stenoza orificiilor intracardiace. Defectele septale: comunicarea interatrialî şi interventriculară.

    Insufucienţa circulatorie cardiacă necoronarpogenă. Dereglările hemodinamicei şi reacţiile compensatorii.

    Afecţiunile pericardului: pericardita, hidropericardul, hemopericardul, tamponada cordului. Hipertensiunea intrapericardiacă.

    Dereglările funcţiilor vaselor sanguine. Hipertensiunea arterială in circulaţia mică. Cordul pulmonal. Hipertensiunea arterială in circulaţia mare. Hipotensiunea arterială cronică. Insuficienţa vasculară acută: sincopa, colapsul, şocul. Insuficienţa circulatorie vasculară: dereglările hemodinamicei şi reacţiile compensatorii.

    Insuficienţa circulaţiei regioanale: cerebrale, hepatice, renale.

    Dereglarea circulaţiei în vasele de capacitate. Insuficienţa returnului venos spre cord.

    Hipoxia circulatorie. Reacţiile compensatorii şi dereglările funcţionale.

11. Procesele patologice în sistemul respirator.
    Cuvinte-cheie: hipobaria, hiperbaria, hipoxia, hiperoxia, hipercapnia, asfixie, dispnee, atelectazie, hipoventilaţie, hiperventilaţie, bronhiolospasm, insufucienţa respiratorie, emfizem, pneumofibroza, pleurezie, hidrotorax, pneumotorax, carboxihemoglobinemia, methemoglobinemia.

    Modificarea presiunii şi compoziţiei atmosferei: hipobaria şi hiperbaria atmosferică, hipoxia şi hiperoxia atmosferică. Hipercapnia atmosferică.

    Dereglările ventilaţiei pulmonare. Dereglările funcţiei centrului respirator: excitaţia, inhibiăia, paralizia. Paralizia musculaturii respiratorii.

    Dereglările funcţiei căilor aeroconductorii: obstruarea, stenozarea laringelui, traheei şi bronhiilor de calibru mare. Asfixia. Dispnee inspiratorie. Atelectazie pulmonară. Hipoventilaţie alveolară. Hiperventilaţie alveolară

    Dereglările funcţiei bronhiolelor: obstrucţia bronhiolară, bronhiolospasmul. Dispnee expiratorie.

    Insufucienţa respiratorie obstructivă. Modificările patologice şi reacţiile compensatorii.

    Dereglările difuziei alveolo-capilare a gazelor. Dereglările funcţiei alveolelor pulmonare. Emfizem pulmonar alveolar şi interstiţial. Reducerea suprafeţei de difuzie. Îngroşarea barierei alveolo-capilare. Alveolita. Pneumofibroza. Edem pulmonar alveolar şi interstiţial.

    Dereglările funcţiei pleurei. Pleurezie. Hidrotorax. Pneumotorax.. Hipertensiunea intrapleurală.

    Insuficienţa respiratorie restrictivă. Modificările patologice şi reacţiile compensatorii.

    Hipoxia respiratorie. Modificările patologice şi reacţiile compensatorii.

    Dereglîrile asocierii oxigenului cu hemoglobina. Hemoglobinopatiile. Carboxihemoglobinemia. Methemoglobinemia.

    Dereglările perfuziei circuitului mic. Obstrucţia trunchiului arterei pulmonare.

    Dereglările raportului ventilaţie / perfuzie.

12. Procesele patologice în sistemul excretor.
    Cuvinte-cheie: hipo-izostenuria, hiperstenuria, acidoza renală, hipertensiunea renală, anemia nefrogenă, poliuria, olgo-anuria, nicturia, polachiuria, proteinuria, glucozuria, hematuria, hemoglobinuria, leucocituria (piuria), bilirubinuria, cilindruria, cristaluria, bacteriuria, pielonefrita, urolitiaza, insuficienţa renală, hiperazotemia.

    Dereglarea funcţiei glomerulilor renali. Dereglarea filtraţiei glomerulare de origine renală, suprarenală şi subrenală.

    Dereglarea funcţiei canaliculilor renali. Defecte congenitale. Dereglarea reabsorbţiei canaliculare: a apei, electroliţilor, proteinelor, glucozei, aminoacizilor, sodiului, fosfaţilor. Dereglarea capacităţii de concentraţie a urinei. hipo-izostenuria, hiperstenuria..

    Dereglările metabolismului hidrosalin de oprigine nefrogenă. Edemele renale nefritice şi nefrotice.

    Dereglarea secreţiei canaliculare: a potasiului, ionilor de hidrogen, acidului uric, a substanţelor exogene. Dereglarea acidogenezei şi amoniogenezei. Acidoza renală.

    Dereglarea secreţiei endocrine a rinichilor. Activarea sistemului renin-angiotenzină-aldosteron. Hipertensiunea renală.

    Dereglarea secreţiei eritropoetinelor renale. Anemia nefrogenă.

    Modificările cantitative ale diurezei: poliuria, olgo-anuria, nicturia, polachiuria.

    Modificările calitative ale urinei. Componentele patologice ale urinei: proteinuria, glucozuria, hematuria, hemoglobinuria, leucocituria (piuria), bilirubinuria, cilindruria, cristaluria, bacteriuria.

    Dereglarea evacuării urinei prin căile urinifere. Blocada canaliculilor renale. Pielonefrita. Urolitiaza. Obstrucţia ureterelor. Blocul urinei în uretră.

    Insuficienţa renală. Dereglările homeostatice în organism: hiperazotemia, hiperhidratarea, edeme, dismineralozele, acidoza, hipertensiunea arterială, anemia, autointoxicaţia.

Fiziopatologia clinică.

1. Fiziopatologia sistemului cardiovascular. Insuficienţa coronariană. Infarctul miocardic. Şocul cardiogen. Hipertensiunea arterială primară şi secundară.
2. Fiziopatologia sistemului respirator. Funcţia metabolică a plămânilor în normă şi patologie. Funcţia metabolică a plămânilor şi hemodinamica. Funcţia metabolică a plămânilor şi hemostazia. Tulburările respiratorii şi devierile echilibrului acido-bazic. Principiile patogenetice de bază ale ventilaţiei artificiale. Ventilaţia oxihiperbarică.
3. Fiziopatologia sistemului digestiv. Sistemul APUD (sistemul endocrin difuz) în normă şi în patologie. Fizipatologia stomacului operat. Maldigestia şi malabsorbţia de etiologie digestivă.
4. Fiziopatologia excreţiei. Mecanisme imunologice în patogenia nefropatiilor. Mecanismele patogenetice ale insufucienţei renale cronice şi acute.
5. Fiziopatologia ficatului şi a căilor biliare. Patogenia sindroamelor icterice. Patogenia insuficienţei hepatice.
6. Fiziopatologia sexualităţii. Etiologia şi patogenia generală a dereglărilor sexualităţii la bărbaţi şi femei.

Literatura de specialitate(de bază)

1. Fiziopatologie medicală. Sub red. V.Lutan. p. 507. Chişinău, 2002.
2. Fiziopatologie medicală. Sub red. V.Lutan. p. 550. Chişinău, 2004.
3. N.N. Zaico Fiziologie patologică. Chişinău, 1991
4. Н.Н. Зайко Патологическая физиология. Киев, 1985
5. L. Cobăleanschi şi col., Fiziopatologie. Lucrări practice. Chişinău, 1994
6. L. Cobâleanschi şi col., Dicţionar explicativ fiziopatologic român-rus-francez.
7. Chişinău, 1994
8. A. Iarovoi şi col., Introducere în imunopatologie. Chişinău, 1995
9. P. Cazacu Fiziopatologie. 1000 teste la computer. Chişinău, 1998

Bibliografia suplimentară

1. L. Pleşco-Manea. Manual de fiziopatologie generală Cluj-Napoca 1998
2. M. Roşca şi col., Fiziopatologie generală. Iaşi, 1999
3. M. Saragia Fiziopatologie.vol. I şi II. Bucureşti 1981
4. R. Barbu I. Nedelcu Rinichiul. Fiziopatologie clinică. Bucureşti, 1988.
5. В.И. Пыцкий и др., Аллергические заболевания. Москва, 1984
6. Е.И. Тареева Нефрология I, II том. Москва,1996
7. С.М. Лейтес, Н.Н.Лаптева Очерки пo патофизиологии обмена веществ и эндокринной системы. М., 1967.
8. Н.Т.Шутова Патологическая физиология развивающегося организма. Л., 1974
9. В.А.Фролов Патологическая физиология. Москва, 1987.
10. А.Д. Адо Патологическая физиология. Томск, 1994
11. П.Ф.Литвицкий Патофизиология. Москва, 1995
12. В.Ю.Шaнин Клиническая патофизиология. С-П.,1998.

Specialitatea

14.00.16 – Fiziologie normală şi patologică