14.00.16 – Programa examenului de doctorat
Scopul studierei disciplinei este instruirea doctorantului în domeniul metologiei experimentale şi explorărilor fiziologice ale structurilor biologice superior organizate, începând cu celula şi agregatele celulare din diverse ţesuturi şi organe şi sfârşind cu organismul uman.
Capitolul I
Capitolul II.
Capitolul III.
Capitolul IV.
Capitolul V.
Capitolul VI.
Sfera de cunoştinţe necesare pentru asimilarea fiziologiei patologice include: morfologia normală şi patologică, fiziologia normală, biochimia şi patobiochimia, genetica, statistica biomedicală.
Spectrul de abilităţi profesionale include capacitatea de a planifica, organiza, efectua un experiment fiziopatologic, înregistrarea şi interpretarea indicilor fiziologici, de a poseda metode biochimice de investigaţie, capacitatea de a analiza rezultatele obţinute în experiment, de a le sintetiza, a face concluzii şi de a le extrapola pe organismul uman.
Introducere în fiziopatologie
Cuvinte-cheie: obiect, sarcini, metode de cercetări, experimentul fiziopatologic.
Definiţia disciplinei. Locul în complexul patologiei medicale. Rolul şi locul în instruirea medicală superioară. Structura fiziopatologiei. Obiectul, sarcinile şi metodele de cercetări ale fiziopatologiei. Metoda experimentului fiziopatologic.
Leziunile nucleului celular. Boli congenitale ereditare şi neereditare. Boli genice şi cromozomiale.
Receptoropatologia. Modificarea proceselor de sinteză a receptorilor membranali, citoplasmatici şi ale organitelor celulare. Modificarea concentraţiei şi sensibilităţii receptorilor celulari. Leziunile membranei citoplasmatice.
Deshidratartea intracelulară. Hiperhidratarea inracelulară (intumescenţa celulară). Acidoza celulară. Alcaloza celulară. Sistemele celulare de tampon.
Leziunile mitocondriilor şi dereglarea proceselor de energogeneză.
Leziunile reticulului endoplasmatic. Dereglările proceselor celulare de sinteza a proteinelor
Leziunile aparatului Golgi. Dereglările proceselor excretorii.
Leziunile aparatului microzomal. Dereglările proceselor celulare de detoxicare şi eliminare a xenobionţilor.
Leziunile aparatului lizozomal. Dereglările proceselor de protecţie celulară oxigendependente şi oxigenindependente. Eliberarea intracelulară şi extracelulară a enzimelor lizozomale. Autoliza celulei.
Dereglarea procesului de diferenţiere celulară. Dediferenţierea. Anaplazia. Hiperplazia. Metaplazia. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.
Dereglarea procesului de regenerare fiziologică şi reparativă. Hiporegenerarea şi atrofia. Regenerarea completă şi incompletă. Fibrozarea organelor parenchimatoase. Hiperregenerarea. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.
Dereglarea procesului de multiplicare (proliferarea) celulară. Aplazia. Hipoplazia. Hiperplazia. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.
Dereglarea proceselor metabolice celulare. Distrofiile parenchimatoase. Distrofiile proteice. Distrofiile lipidice. Distrofiile glucidice. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.
Hiperplazia celulară. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.
Leziunile ţesutului conjunctiv: leziunile celulelor, a fibrilelor şi a substanţei de bază.
Necrobioza. Necroza. Procesele reparative celulare şi tisulare.
Inflamaţia.
Dereglările circulaţiei sanguine regionale. Hiperemia arterială. Hiperemia venoasă. Staza sanguină. Ischemia. Dereglările microcirculaţiei. Dereglările reologiei sângelui. Trombogeneza. Tromboza ca cauză a dereglărilor hemocirculaţiei regionale. Embolia ca cauză a dereglărilor hemocirculaţiei regionale. Clasificarea embolilor. Patogenia.
Dereglările transportului vasculo-interstiţial. Dereglările filtraţiei şi rezorbţiei transcapilare. Edemele. Clasificarea. Patogenia edemelor cardiace, nefrotice, nefritice, caşectice, alergice, toxice. Exicoza interstiţială.
Dereglările limfogenezei şi limfocirculaţiei. Limfostaza. Insuficienţa rezorbtivă a vaselor limfatice.
Denervaţia organelor. Modificările morfologice, biochimice şi funcţiilor celulei.
Dereglările homeostaziei termice. Hipotermia generală. Hipertermia generală.
Febra. Hipoxiile. Stresul. Inaniţia completa şi parţială. Inaniţia proteică, lipidică, glucidică, vitaminică, minerală.
Şocul.
Deshidratarea organismului: intravasculară, interstiţială, intracelulară, izoosmolară, hipoosmolară, hiperosmolară.
Hiperhidratarea organismului: intravasculară, interstiţială, intracelulară, izoosmolară, hipoosmolară, hiperosmolară.
Devierile concentraţiei electriliţilor în mediul intern: hiper- şi hiponatriemia, hiper- şi hipocaliemiei, hiper- şi hipocloremiei, hiper- şi hipomagneziemiei, hiper- şi hipocalciemiei. Dereglările funcţionale a organelor.
Acidozele: respiratorii, metabolice, excretorii, exogene, compensate, decompensate.
Alcalozele: respiratorii, metabolice, excretorii, exogene, compensate, decompensate.
Dereglările transmiterii transsinaptice – sinaptopatologia. Dereglările funcţiei recepţiei senzitive. Dereglările funcţiei sistemului nociceptiv-antinococeptiv şi a recepţiei nocigene. Durerea.
Dereglările funcţiei motorii ale sistemului nervos central. Paraliziile centrale şi periferice. Hiperkinezele piramidale, extrapiramidale, spinale.
Dereglările funcţiei sistemului nervos vegetativ. Vagotonia, simpaticotonia.
Dereglările funcţiei reflex-condiţionate ale sistemului nervos central. Nevrozele. Mecanismele patogenetice.
Dereglările cunoştinţei. Somnolenţă, sopor, stupor, coma.
Dereglările somnului. Insomnia, narcolepsia.
Dereglările licvorogenezei şi licvorodinamicei.
Hipertensiunea intracraniană.
Dereglarile funcţiei neuro-endocrine ale hipotalamusului neurosecretor şi a secreţiei liberinelor şi statinelor.
Dereglarile funcţiei secretorii ale adenohipofizei.
Dereglarile funcţiei secretorii ale glandelor endocrine periferice. Hipersecreîia şi hiposecreţia hormonilor glucocorticoizi, tiroidieni, insulinei, parathormonului şi a tireocalcitoninei. Hipogonadismul masculin şi femenin.
Imunodeficienţele de tip umoral, celular şi mixt. Hipersensibilitatea de tip imediat şi întârziat. Reacţii alergice de tip I,II,III.IV şi V. Autoimunitatae.
Dereglările motivaţiei alimentare. Hipo-anarexia, hiperrexia, polifagia, dizrexia, polidipsia..
Dereglarea formării bolului alimentar. Dereglările masticaţiei.
Dereglarea secreţiei salivei. Hipersalivaţia, hiposalivaţia.
Dereglarea deglutiţiei. Disfagia. Refluxul gastro-esofagian.
Dereglarea secreţiei gastrice. Hipersecreţie gastrică cu hiperaciditate.
Hiposecreţia gastrică cu hipoaciditate. Anaciditate. Aclorhidria. Achilia.
Dereglările tonicităţii şi motilităţii gastrice. Hiiper- şi hipotonia gastrică. Hipo- şi hiperkinezia gastrică. Evacuaţia accelerată a conţinutului gastric. Sindromul dumping. Chimostaza gastrică. Refluxul duodeno-gastral. Regurgitaţia. Greaţa. Voma fiziologică şi patologică.
Dereglările funcţiilor protective ale stomacului. Ulcerogeneza gastrică. Ulcerogeneza duodenală.
Dereglarea digestiei în stomac: maldigestia gastrică. Sindromul stomacului operat.
Dereglarea secreţiei exocrine a pancreasului. Insuficienţa exocrină pancreatică. Maldigestia în hiposecreţia pancreatică. Autoliza pancreasului. Modificările generale din organism în hoperenzimemie.
Dereglarea secreţiei bilei. Hipo- şi acolia. Maldigestia în acolie.
Dereglarea funcţiilor intestinului subţire. Malsecreăia intestinală. Maldigestia intestinală. Malabsorbţia intestinală. Malnutriţia. Hipotonia intestinului subţire. Hipertonusul intestinului subţire: crampe intestinale. Hiperkinezia intestinului subţire şi accelerarea tranzitului intestinal. Atonia intestinului subţire şi reţinerea tranzitului: chimostaza, ileusul.
Dereglarea funcţiilor intestinului gros: hipotonia şi hipokinezia, constipaţia atonică, coprostaza, meteorismul intestinal, autointoxicaţia gastrointestinală. Hipertonusul intestinului gros: constipaţia spastică. Hiperkinezia intestinului gros: diarea. Dereglarea absorbţiei apei în intestinul gros.
Disbacterioza intestinală.
Dereglările metabolice în afecţiunile ficatului. Dereglările metabolismului glucidic în ficat. Dereglarea glicogenogenezei şi stocării glicogenului. Dereglările glicogenolizei. Glicogenozele. Dereglările metabolismului protidic în ficat. Dereglarea sintezei albuminelor: hipoalbuminemia. Dereglarea sintezei factorilor coagulanţi: hipocoagularea sângelui. Dereglarea proceselor de dezaminare şi sinteză a ureei. Dereglarea proceselor de transaminare.
Dereglările metabolismului lipidelor în ficat. Dereglarea proceselor de sinteză a lipoproteinelor, fosfolipidelor, colesterolului. Dereglarea proceselor de catabolizare a lipidelor. Infiltraţia grasoasă a ficatului.
Dereglările metabolismului vitaminelor în ficat.
Dereglările metabolismului bilirubinei în ficat. Hiperbilirubinemia. Icterul hepatic.
Dereglările formării şi eliminării bilei. Colestaza. Acolia. Colemia. Colalemia. Hiperbilirubinemia. Icterul subhepatic. Colelitiaza.
Insuficienţa hepatică.
Dereglările metabolismului glucidelor. Inaniţia glucidică. Consumul alimentar excesiv de glucide. Maldigestia glucidelor. Malabsorbăia glucidelor. Dishomeostaziile glucidelor: hipoglicemiile, hiperglicemiile pancreatice şi extrapancreatice. Dereglările glicogenogenezei, glicogenolizei, gluconeogenezei, glicolizei..
Dereglările metabolismului protidic. Inaniţia proteiccă. Consumul alimentar excesiv de proteine. Maldigestia proteinelor. Malabsorbţia proteinelor. Dishomeostaziile proteinelor: hipoproteinemiile, hiperproteinemiile, disproteinemiile. Dereglarea metabolismului nucleoproteinelor: hiperurichemia.
Dereglările metabolismului lipidic. Inaniţia lipidică. Consumul alimentar excesiv de lipide. Maldigestia lipidelor. Malabsorbţia lipidelor. Dishomeostaziile lipidelor: hiperplipidemiile alimentare, de transport, de retenţie. Hipercolesterolemia. Dereglările metabolismului lipidic în ţesutul adipos. Infiltraţia şi distrofia grasă a organelor. Cetogeneza şi hipercetonemia.
Modificările volumului sîngelui circulant. Hipervolemiile simple, oligocitemice şi policitemice. Hipovolemiile simple, oligocitemice şi policitemice.
Dereglările diferenţierii şi maturării seriei eritroblastice din măduva roşie a oaselor. Leucozele eritroblastice.
Dereglările proliferării seriei eritroblastice din măduva roşie a oaselor. Insuficienţa eritropoetinelor. Aplazia. Hipoplazia.
Anemia aplastică. Anemia hipoplastică. Deficitul de ciancobalamină. Anemia B12 – deficitară. Hiperplazia seriei eritroblastice din măduva roşie a oaselor. Eritrocitozele absolute: primare şi secundare.
Defecterle ereditare eritrocitare: membranopatiile, enzimopatiile. Anemiile hemolitice ereditare. Dereglarea sintezei hemoglobinei. Defectele ereditare ale hemoglobinei: hemoglobinopatiile. Dereglarea sintezei hemoglobinei în carenţa fierului. Anemia fierodefiocitară. Carenţa proteinelor. Anemia proteinodeficitară.
Devierile în compartimentul eritrocitelor circulante. Hemoragia. Hipovolemia. Anemia posthemoragică.
Dereglările eritrodierezei. Hemoliza intravasculară. Anemiile hemolitice dobândite. Icterul hemolitic cu hemoliza intravasculară. Hemoliza intracelulară. Anemiile hemolitice intracelulare. Icterul hemolitic cu hemoliza intracelulară. Anemiile hemolitice ereditare. Hipersplenismul. Anemiile hemolitice autoimune.
Hipoxia hematogenă. Reacţiile compensatorii şi modificările patologice din organism.
Dereglările diferenţierii seriilor mieloidă, limfoidă şi monocitară. Leucozele mieloide, monocitare şi limfoide.
Dereglările proliferării şi maturării seriilor leucocitare. Hipoplazia ţesutului mieloid, limfoid şi sistemului macrofagal. Leucopeniile absolute. Agranulocitozele. Semnificaţia biologică. Importanţa pentru organism.
Hiperplazia ţesutului mieloid, limfoid şi sistemului macrofagal. Leucocitozele absolute. Semnificaţia biologică. Importanţa pentru organism.
Dereglările compartimentului leucocitelor circulante. Leucopeniile şi leucocitozele prin redistribuţie în patul vascular, prin leucocitoree, prin distrucţia leucocitelor în patul vascular.
Dereglările diferenţierii seriei megacariocitară. Leucozele megacarioblastice.
Dereglările proliferării seriei megacarioblastice. Hipoplazia. Trombocitopeniile absolute. Hiperplazia. Trombocitozele absolute. Trombocitopatiile.
Dereglările compartimentului trombocitelor circulante. Trombocitopeniile prin distrucţia trombocitelor în patul vascular. Dereglările în sistemul coagulant, anticoagulant şi fibrinolitic. Coagulopatiile. Hipercoagularea. Tromboza. Coagularea intravasculară diseminată. Hipocoagularea. Diateza hemoragică.
Dereglările funcţiilor cordului. Dereglările automatismului: tahicardia, bradicardia şi aritmia sinuzală. Dereglările excitabilităţii: extrasistolia, fluterul, fibrilaţia atrială şi ventriculară. Dereglările conductibilităţii: blocurile cardiace atrioventriculare.
Insuficienţa coronariană şi afecţiunile coronarogene ale miocardului.
Hiperfuncţia miocardului: de volum şi de rezistenţă. Hipertrofia miocardului.
Afecţiunile valvulare. Viciile cardiace achiziţionate şi congenitale: insuficienţa valvulelor cardiace şi stenoza orificiilor intracardiace. Defectele septale: comunicarea interatrialî şi interventriculară.
Insufucienţa circulatorie cardiacă necoronarpogenă. Dereglările hemodinamicei şi reacţiile compensatorii.
Afecţiunile pericardului: pericardita, hidropericardul, hemopericardul, tamponada cordului. Hipertensiunea intrapericardiacă.
Dereglările funcţiilor vaselor sanguine. Hipertensiunea arterială in circulaţia mică. Cordul pulmonal. Hipertensiunea arterială in circulaţia mare. Hipotensiunea arterială cronică. Insuficienţa vasculară acută: sincopa, colapsul, şocul. Insuficienţa circulatorie vasculară: dereglările hemodinamicei şi reacţiile compensatorii.
Insuficienţa circulaţiei regioanale: cerebrale, hepatice, renale.
Dereglarea circulaţiei în vasele de capacitate. Insuficienţa returnului venos spre cord.
Hipoxia circulatorie. Reacţiile compensatorii şi dereglările funcţionale.
Modificarea presiunii şi compoziţiei atmosferei: hipobaria şi hiperbaria atmosferică, hipoxia şi hiperoxia atmosferică. Hipercapnia atmosferică.
Dereglările ventilaţiei pulmonare. Dereglările funcţiei centrului respirator: excitaţia, inhibiăia, paralizia. Paralizia musculaturii respiratorii.
Dereglările funcţiei căilor aeroconductorii: obstruarea, stenozarea laringelui, traheei şi bronhiilor de calibru mare. Asfixia. Dispnee inspiratorie. Atelectazie pulmonară. Hipoventilaţie alveolară. Hiperventilaţie alveolară
Dereglările funcţiei bronhiolelor: obstrucţia bronhiolară, bronhiolospasmul. Dispnee expiratorie.
Insufucienţa respiratorie obstructivă. Modificările patologice şi reacţiile compensatorii.
Dereglările difuziei alveolo-capilare a gazelor. Dereglările funcţiei alveolelor pulmonare. Emfizem pulmonar alveolar şi interstiţial. Reducerea suprafeţei de difuzie. Îngroşarea barierei alveolo-capilare. Alveolita. Pneumofibroza. Edem pulmonar alveolar şi interstiţial.
Dereglările funcţiei pleurei. Pleurezie. Hidrotorax. Pneumotorax.. Hipertensiunea intrapleurală.
Insuficienţa respiratorie restrictivă. Modificările patologice şi reacţiile compensatorii.
Hipoxia respiratorie. Modificările patologice şi reacţiile compensatorii.
Dereglîrile asocierii oxigenului cu hemoglobina. Hemoglobinopatiile. Carboxihemoglobinemia. Methemoglobinemia.
Dereglările perfuziei circuitului mic. Obstrucţia trunchiului arterei pulmonare.
Dereglările raportului ventilaţie / perfuzie.
Dereglarea funcţiei glomerulilor renali. Dereglarea filtraţiei glomerulare de origine renală, suprarenală şi subrenală.
Dereglarea funcţiei canaliculilor renali. Defecte congenitale. Dereglarea reabsorbţiei canaliculare: a apei, electroliţilor, proteinelor, glucozei, aminoacizilor, sodiului, fosfaţilor. Dereglarea capacităţii de concentraţie a urinei. hipo-izostenuria, hiperstenuria..
Dereglările metabolismului hidrosalin de oprigine nefrogenă. Edemele renale nefritice şi nefrotice.
Dereglarea secreţiei canaliculare: a potasiului, ionilor de hidrogen, acidului uric, a substanţelor exogene. Dereglarea acidogenezei şi amoniogenezei. Acidoza renală.
Dereglarea secreţiei endocrine a rinichilor. Activarea sistemului renin-angiotenzină-aldosteron. Hipertensiunea renală.
Dereglarea secreţiei eritropoetinelor renale. Anemia nefrogenă.
Modificările cantitative ale diurezei: poliuria, olgo-anuria, nicturia, polachiuria.
Modificările calitative ale urinei. Componentele patologice ale urinei: proteinuria, glucozuria, hematuria, hemoglobinuria, leucocituria (piuria), bilirubinuria, cilindruria, cristaluria, bacteriuria.
Dereglarea evacuării urinei prin căile urinifere. Blocada canaliculilor renale. Pielonefrita. Urolitiaza. Obstrucţia ureterelor. Blocul urinei în uretră.
Insuficienţa renală. Dereglările homeostatice în organism: hiperazotemia, hiperhidratarea, edeme, dismineralozele, acidoza, hipertensiunea arterială, anemia, autointoxicaţia.