CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Recomandări metodice generale

Farmacologia, ca disciplină medico-biologică, bazată pe ştiinţele teoretice, are drept scop dezvoltarea şi amplificarea cunoştinţelor de bază şi a informaţiilor necesare despre remediile medicamentoase, utilizate în diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul diferitelor maladii.

Programa disciplinei include date despre istoria obiectului, întrebări metodologice, aspecte deontologice în administrarea medicamentelor, probleme din farmacologia generală şi specială, principiile de administrare concomitentă a preparatelor şi de tratare a intoxicaţiilor cu ele.

Farmacologia generală include particularităţile principale despre farmacocinetica, farmacogenetica şi farmacodinamia medicamentelor.

Farmacologia specială include caracterizarea generală a principalelor medicamente, folosite de medicul de profil general. Remediile medicamentoase utilizate în domeniile medicinii aşa ca: anesteziologia, oncologia, psihiatria, ftiziatria, endocrinologia etc., sunt, în general prezentate prin caracterizarea generală a celor mai importante medicamente din grupul respectiv.

Sarcinile principale ale farmacologiei speciale sunt: analiza acţiunii medicamentelor pe baza proprietăţilor farmacologice, mecanismelor şi locului de aplicare a acţiunii; aprecierea posibilităţilor de utilizare a medicamentelor în scopurile farmacoterapeutice pe baza cunoştinţelor despre proprietăţile lor, prescrierea medicamentelor sub formă de reţetă în anumite maladii şi stări patologice, mai ales în cele de urgenţă, acestea reieşind din particularităţile farmacodinamice şi farmacocinetice ale preparatelor medicamentoase.

Pentru realizarea acestor sarcini e necesar următorul volum de date.

1. Pentru grupele de medicamente. Definiţia, clasificarea; caracterizarea generală a efectelor tipice, utilizarea predominantă în medicină.
2. Pentru medicamentele concrete - apartenenţa preparatului la anumite grupuri de compuşi chimici, farmacodinamia substanţelor (mecanismul şi locul de acţiune, efectele, indicaţiile şi contraindicaţiile, reacţiile adverse şi toxicitatea); farmacocinetica substanţelor (căilor de administrare, eliminare); caracterizarea comparativă a preparatelor.

Scopul de bază al farmacologiei clinice constă în dezvoltarea capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor obţinute despre farmacocinetica, farmacodinamia, compatibilitatea şi reacţiile adverse ale substanţelor medicamentoase la pacienţi, pentru a realiza un tratament medicamentos raţional şi diferenţiat. Sarcinile de bază ale farmacologiei clinice constau în dezvoltarea următoarelor deprinderi practice cum sunt:

• analiza rezultatelor cercetărilor farmacocinetice şi farmacodinamice a substanţelor medicamentoase;
• selecţia complexului necesar de metode de investigaţii în aprecierea efectelor farmacodinamice ale remediilor medicamentoase şi interpretarea rezultatelor obţinute;
• elecţia adecvată şi prescrierea medicamentelor mai eficace şi inofensive;
• stabilirea regimului optim de dozare al medicamentelor, selectarea căilor raţionale de administrare în dependenţă de indicii farmacocinetici şi farmacodinamia medicamentului, vârstă, sex şi stările patologice a pacientului concret;
• recomandarea pentru administrare a celor mai eficace şi inofensive combinaţii de substanţe medicamentoase în situaţia clinică concretă;
• prognozarea şi evidenţierea acţiunilor adverse (secundare) a substanţelor medicamentoase şi efectuarea corecţiei lor.
• însuşirea şi implimentarea principiilor de selectare a P-medicamentelor din grupele farmacoterapeutice;
• analiza farmacoterapiei în baza standardelor unificate de tratament;
• selectarea criteriilor de eficacitate şi inofensivitate a medicamentelor pentru argumentarea tratamentului.

Conţinutul cursului

Farmacologia

A. Receptura generală

1. Introducere în receptură. Formele medicamentoase solide.
2. Formele medicamentoase semisolide (moi). Formele medicamentoase injectabile.
3. Formele medicamentoase lichide.

B. Farmacologia generală

1. Introducere. Istoria farmacologiei Farmacocinetica. Farmacogenetica.
2. Farmacodinamia. Cronofarmacologia.

C. Farmacologia specială

I. Remediile cu influenţă asupra sistemului nervos periferic

a. Remediile cu influenţă asupra inervaţiei aferente

1. Anestezicele locale. Remediile astringente, mucilaginoase, adsorbante şi iritante

b. Remediile cu influenţă asupra inervaţiei eferente

1. Remediile colinomimetice şi anticolinesterazice.
2. Remediile colinoblocante.
3. Remediile adrenomimetice.
4. Remediile adrenolitice şi simpatolitice.

II. Remediile cu influenţă asupra sistemului nervos central

1. Anestezicele generale
2. Analgezicele opioide, analgezicele antipiretice.
3. Alcoolul etilic. Remediile hipnotice. Anticonvulsivantele de profil larg (simptomatice). Remediile antiepileptice şi antiparkinsoniene.
4. Remediile neuroleptice, tranchilizante şi sedative. Sărurile de litiu.
5. Remediile antidepresive şi stimulante ale SNC. Remediile nootrope, neurotonice şi adaptogene.

III. Remediile cu influenţă asupra sistemului cardiovascular

1. Remediile cardiotonice şi cardiostimulatoare.
2. Remediile antiaritmice.
3. Vasodilatatoarele sistemice.
4. Vaso constrictoarele.
5. Remediile cu influenţă asupra circulaţiei regionale:
   • Coronarodilatatoarele
   • Vasodilatatoare periferice şi cerebrale

IV. Remediile cu influenţă asupra sistemului sanguin.

1. Remediile anticoagulante, trombolitice şi hemostatice (antihemoragice). Remediile antianemice. Stimulatoare ale leucopoezei.

V. Remediile diuretice. remediile ce contribuie la eliminarea concrementelor urice remediile antigutoase şi utilizate în urolitiază). remediile cu influenţă asupra echilibrului hidro-electrolitic, acido-bazic. substanţele nutritive.

VI. Remediile cu influenţă asupra funcţiilor sistemului respirator.

VII. Remediile cu influenţă asupra funcţiilor tubului digestiv. remediile antispastice.

VIII. Remediile cu influenţă asupra tonusului şi activităţii contrctile a miometrului (ocitocice şi tocolitice).

IX. Remediile cu influenţă asupra metabolismului.

1. Hormonii. Preparatele hormonale şi antihormonale.
2. Preparatele vitaminice şi vitaminoide. Enzimele utilizate ca medicament. Antienzimele Remediile antiaterosclerotice (hipolipidemiante).

X. Remediile cu influenţă asupra proceselor inflamatorii şi imune.

1. Remediile antiinflamatoare.
2. Remediile antialergice. Remediile imunomodulatoare.

XI. Remediile chimioterapice antimicrobiene

1. Remediile antiseptice şi dezinfectante.
2. Antibioticele.
3. Sulfamidele şi remediile antibacteriene sintetetice cu structură chimică diversă.
4. Remediile antituberculoase. Antileproase, antivirotice. Antimicotice şi antispirochetoase.
5. Remediile antiprotozoice şi antihelmintice.

XII. Remediile antitumorale radioprotectoarele.

XIII. Interacţiunea medicamentelor. complicaţiile farmacoterapiei.

XIV. Principiile generale ale tratamentului intoxicaţiilor acute medicamentoase.

Farmacologia clinică

1. Farmacologia clinica şi sarcinile ei. Aplicarea principiilor farmacocinetice şi farmacogenetice şi farmacodinamice la individualizarea şi optimizarea administrării raţionale a medicamentelor. Conceptul utilizării raţionale a Medicamentelor. Principiile de prescriere şi utilizare raţională a remediilor medicamentoase (P-medicamente şi P-tratament) Sistemul de formular. Formularul farmacoterapeutic. Standardul minim de medicamente în tratamentul celor mai răspândite boli şi stări patologice.

2. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor cu influenţa asupra miometralui, fătului şi nou-nascutului. Aplicarea principiilor farmacocinetice, farmacogenetice şi farmacodinamice la individualizarea şi optimizarea administrării raţionale a medicamentelor la copii.

3. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor chimioterapice (sulfamidelor şi preparatelor cu structură chimică diversă).

4. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a antibioticelor.

5. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a anestezicelor generale şi locale, analgezicelor opioide (euforizante) şi antipiretice.

6. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor hipnotice, anticonvulsivante şi psihotrope (psiholeptice şi psihoanaleptice).

7. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor vegetotrope.

8. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor antiinflamatorii, antialergice, medicamentelor cu influenţă asupra proceselor imune.

9. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a preparatelor hormonale şi antihormonale.

10. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor medicamentoase cu influentă asupra metabolismului.

11. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor medicamentoase utilizate în afecţiunile organelor sistemului respirator.

12. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor cardiotonice şi cardiostimulatoare.

13. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a antiaritmicelor. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a substanţelor antianginoase.

14. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a substanţelor medicamentoase folosite în stările patologice, insotite de schimbări ale tensiunii arteriale. Vasodilatatoarele cerebrale şi periferice.

15. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a substanţelor cu acţiune asupra echilibrului acido-bazic şi hidroelectrolitic, substanţelor de volum plasmatic şi diureticelor.

16. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor cu influenţă asupra hemostazei şi fîbrinolizei.

17. Principiile farmacocinetice şi farmacodinamice de utilizare raţională a remediilor în afecţiunile tubului digestiv.

18. Interacţiunile medicamentoase. Complicaţiile farmacoterapiei. Farmacologia intoxicaţiilor. Reacţiile adverse ale medicamentelor. Sistemul de supraveghere a medicamentelor

Literapura de specialitate (de bază)

1. Harkevici D.A. Farmacologie, Chişinău, "Lumina", 1991.
2. Matcovschii C.L., Ghicavăi V. şi al. Manual de receptură. Chişinău, 2000.
3. Marcova I., Saleaev V. Farmacologie, Chişinău,"Lumina", 1992.
4. Харкевич Д.А. Фармакология. М. «Медицина», 2002.
5. Маркова И.В. Калиничева В.И. Педиатрическая фармакология. М., Медицина», 1987.
6. Машковский М.Д. Лекарственные средства, в 2-х томах М., «Медицина», 2000.
7. Маркова И.В. Неженцев М.В. Фармакология. М., Санкт-Петербург, 1994.
8. Харкевич Д.А. Руководство к лабораторным занятиям по фармакологии. М., Медицина, 1988.
9. Ghicavîi V. şi al. Farmacologia. Chişinău. Ştiinţa,1993.
10. Muhin E., Ghicavîi V., Gonciar V., Bacinschi N. Medicaţia dereglărilor circulaţiei cerebrale şi periferice Chişinău 1998.
11. Bacinschi N., Gonciar V. Medicamentele utilizate în maladiile tubului digestiv Chişinău, 1997.
12. Guţu N. Farmacotoxicologie. Chişinău, 1998.
13. Unele aspecte de utilizare raţională a medicamentelor. Chişinău, 2002.
14. Ghicavîi V. Sîrbu S., Bacinschi N., Şcerbatiuc D. Farmacoterapia afecţiunilor stomatologice. Chişinău, 2002.
15. Ghicavîi V. Medicamentele şi utilizarea lor raţională. Chişinău, 2004.
16. Клиническая фармакология. Под редакцией проф. В.Г.Кукеса, Москва, 2000.
17. Михайлов И.Б. Клиническая фармакология. 1998.
18. Бертрам Г. Катцунг. Базисная и клиническая Фармакология. Москва. 1998.
19. Charles R. Croig et al. Modern Pharmacology with Clinical Applications, 1997.
20. Метелица В.И. Справочник кардиолога по клинической фармакологии. М., "Медицина", 1987, 1997.
21. Stroescu V. Bazele farmacologice ale practicii medicale (vol. I, II) "Editura medicala", Bucureşti, 1999.
22. Dobrescu D. Farmacoterapie practica (vol. I, II)."Editura medicală", Bucureşti, 1989.

Bibliografia suplimentară

1. Гусель В.А., Маркова И.В. Справочник педиатра по клинической фармакологии. Л., Медицина.
2. Бочкарев М.В. и др. Справочник участкового терапевта по фармакотерапии, Кишинев, 1986.
3. Гикавый В.И., Бачинский Н.Г. Справочник симптоматических лекарственных средств. Кишинев 1995.
4. Гикавый В.И. Синонимы, аналоги и взаимодействия лекарств Кишинев «Штиинца» 1993.
5. Парийская Т. Гикавый В.И. Справочник по фармакотерапии соматических заболеваний у детей. Справочник. Изд-во «Картя Молдовеняскэ», Кишинев, 1988.
6. Ковалев Г., Гикавый В., Балан Н., Мухин Е., Сырбу С. Справочник по фармакотерапии основных стоматологических заболеваний. Справочник. Кишинев, «Картя Молдовеняскэ», 1990.
7. Орлова Н., Парийская Т. Гикавый В., Нарушения ритма сердца у детей и их фармакотерапия. Кишинев, «Штиинца» 1993.
8. Орлова Н., Парийская Т. Гикавый В., Справочник по неспецифическим заболеваниям органов дыхания у детей и их фармакотерапия. ИПФ «Центральная типография» Кишинэу, 1997.
9. Гикавый В., Guşuilă G. Compendiu privind selectarea raţională a medicamentelor. Chişinău, 1999.
10. Гикавый В., Bacinschi N., Gonciar V. Antibioticoterapia în otorinolaringologie. Chişinău, 2001.
11. Парийская Т., Орлова Н. Справочник врача общего профиля по педиатрии. Chişinău, 2001.
12. Мухин Е.А. Парий Б.И. Гикавый В., Фармакология гипертензивных средств. Кишинев «Штиинца», 1974.
13. Мухин Е.А. Гикавый В., Парий Б.И. Гипертензивные средства. Кишинев. «Штиинца», 1983.
14. Парийская Т.В. Гикавый В. Врожденные пороки сердца у детей и их фармакотерапия. Кишинев «Штиинца», 1989.
15. Matcovschii C. şi al. Compendium medicamentorum, Chişinău, 2001.
16. Lupuşor C. Farmacologie, 1994, vol. I, II, III.
17. Каркищенко Н.Н. Фармакологические основы терапии, 1996.

Specialitatea

14.00.25 – Farmacologie, farmacologie clinică