14.00.36 – Programa examenului de doctorat
Recomandări metodice generale
La baza actualei programe stau cursurile de imunologie şi alergologie pentru universităţile de medicină. Un şir de compartimente includ materialul real al disciplinelor adiacente: biochimia, genetica, microbiologia, fiziologia patologică şi altele. Scopul programei este studiul caracteristicilor teoretice generale ale alergologiei şi imunologiei. Sarcinile programei sunt studierea:- particularităţilor imunologiei ca disciplină;
- particularităţilor imunologiei clinice;
- particularităţilor alergologiei ca disciplină;
- particularităţilor alergologiei clinice;
- metodelor de investigaţii imunologice şi alergologice.
- Etapa I – însuşirrea noţiunilor teoretice ale alergologiei şi imunologiei ca disciplină, activitatea în clinica şi laborator, studiul informaţional de bibliografie, colectarea materialului factologic pe o direcţie apreciată, prezentarea referatului cu rezultatele obţinute în cercetarea temei;
- Etapa II – cunoaşterea substratului de laborator şi morfofiziopatologic al alergologiei şi imunologiei, activitatea în laborator şi informaţională de bibliografie, colectarea materialului factologic pe o direcţie concretă, pregătirea articolelor de revistă informaţionale şi ştiinţifice, prezentarea rapoartelor la foruri ştiinţifice, prezentarea referatului cu rezultatele obţinute în cercetarea temei;
- Etapa III – analiza materialului factologic colectat, susţinerea examenelor de doctorat, descrierea lucrării de cercetare ca teză de doctorat şi susţinerea ei.
Conţinutul cursului
Imunologia. Noţiuni generale. Definiţia contemporană a imunologiei. Noţiunea de imunitate ca funcţie fiziologică a organismului în asigurarea homeostaziei antigenice. Concepţia supravegherei imunologice. Definirea imunităţii ca proprietate de apărare a organismului corpurile vii şi substanţele, care sunt purtători ale semnelor de informaţie genetică non-proprie. Specialităţile imunologice. Etapele istorice de dezvoltare a imunologiei infecţioase şi neinfecţioase. Apariţia imunologiei ca ştiinţă. Lui Pasteur – fondatorul imunologiei. Importanţa cercetărilor lui I. Meci-nicov, L. Borde, N. Cistovici, K. Landşteiner în imunologia neinfecţioasă. Descoperirea toleranţei imunologice (P. Medavar, M. Gaşec, 1953). Descifrarea structurii imunoglobulinei (R. Porter, G. Edelman, 1972). Etapa contemporană de dezvoltare a imunologiei.
Antigenii.Condiţii şi factori care influenţează antigenitatea unei substanţe. Organizarea structurală a moleculei de antigen. Factorii care influenţează specificitatea antigenică. Tipuri de antigene şi criterii de clasificarea a lor. Antigenele organismelor vii: bacteriilor, celulelor şi ţesuturilor. Competenţia antigenica. Vaccinuri.
Mijloace specifice de apărare. Sistemul imun, consideraţii generale. Sistemul imun - unitate integră de organe, ţesuturi şi celule în realizarea funcţiei supraveghere imunologice. Organele limfoide centrale şi periferice ale sistemului imun. Date contemporane despre imunopoeză. Noţiune de celulă stem, caracteristica ei, metode de identificare. Recoltarea stem, metoda coloniilor în splină. Cultura celulară „in vivo” - ca metoda de bază a studiului capacităţilor funcţionale a celulelor stem şi imunocompetente.
Imunitatea celulară. Date contemporane despre histogeneza limfocitelor. Rolul timusului în geneza limfocitelor T. Ontogeneza şi filogeneza timusului. Importanţa diferitor structuri ale timusului în diferencierea limfocitelor T. Factorii umorali al timusului, rolul lor în diferencierea limfocitelor T. Obţinerea factorului timic umoral şi testarea lui. Caracteristica antigenelor limfocitelor T la animale şi om. Capacităţile funcţionale de bază (helper, kiler, supresoare) ale limfocitelor T. Obţinerea populaţiilor pure de limfocite T. Prepararea serurilor imune anti-limfocite T. Migrarea şi colonizarea limfocitelor T în organism. Zonele timodependente ale organelor periferice a sistemului imun. Consecinţele timectomiei la animale în diferite perioade ale viaţă. Sindromul raut – ca rezultat al timectomiei neonatale la animale. Timusul şi sinteza proteinelor embrionare.
Calea timoindependentă de dezvoltare a limfocitelor (sistemul B). Rolul bursei Fabricius avicole în geneza limfocitelor B. Analogul Bursei Fabricius la mamifere. Dovada rolului măduvei osoase a mamiferelor în geneza limfocitelor B. Consecutivitatea diferencierii celule matcă în limfocitele B, importanţa receptorilor imunoglobulinici superficiali. Caracteristicile antigenice şi funcţionale ale limfocitelor B. Obţinerea serurilor imune anti-limfocitele B. Obţinerea populaţiilor pure de limfocite B. Migrarea şi colonizarea limfocitelor B a organelor periferice. Ontogeneză limfocitelor B. Rolul macrofagelor în realizarea răspunsul imun. Caracteristica şi geneza macrofagelor la diferite stadii de formare a răspunsului imun. Rolul monocitelor în răspunsul imun. Receptorii limfocitelor T şi B, natura lor.
Fenomenul de rozetare a limfocitelor, rolul receptorilor de mem-brană limfocitelor. Particularităţile metodice de evidenţiere a celulelor formatoare de rozete T şi B în experiment şi la om. Interacţiunea lim-focitelor T, B şi a macrofagilor în răspunsului imun, mecanismele posi-bile, date reale, care confirmă acest proces. Interacţiunea celulei suşă cu limfocitele singene şi alogene. Interacţiunea celulelor în răspunsul imun primar şi secundar. Rolul limfocitelor T şi B în concurenţa antigenică.
Imunitatea umorală(anticorpogeneza). Bazele celulare ale anticorpo-genezei. Limfocitul B - predecesorul celulei plasmatice. Factorii, care influenţează diferencierea limfocitelor B în celulele plasmatice. Noţiuinea de antigene timodependente şi timoindependente şi rolul lor în inducerea sintezei şi secreţiei anticorpilor. Caracteristica generale a anticorpilor. Specificitatea şi heterogenitatea anticorpilor. Natura imunoglobulinică a anticorpilor. Structura chimică a anticorpilor. Schema structurii moleculei imunoglobulinei, lanţurile uşoare şi grele, regiunile variabile şi constante. Noţiunea de centru activ al moleculei anticorpului. Acţiunea fermenţilor asupra moleculei imunoglobulinei. Capacităţile funcţionale ale diferitor fragmente ale imunoglobulinei. Izotipuri, alotipurile, idiotipuri imunoglobulinice. Importanţa diferitor clase imunoglobulinice în răspunsul imun. Biosinteza anticorpilor, rolul diferitor structuri intracelulare ale celulelor şirului plasmatic. Particularităţile asamblării imunoglobulinelor diferitor clase. Comutarile sintezei imunoglobulinelor diferitor clase în celula secreatoare de anticorpi. Metodele de depistare şi indentificare a celulelor secretoare de anticorpi. Interacţiunea antigenului şi anticorpului: aglutinarea, precipitarea, liza şi altele. Interacţiunea anticorpului cu complementul.
Sistemul complementului. Acţiunea citotoxică a anticorpilor. Anticorpii citofili. Eliminarea din organism a complexului antigen-anticorp. Mecanismele efectoare ale imunităţii umorale. Analiza imunodifuziei radiale in gel în testarea IgM, IgG, IgA. Imunoelectroforeza, principiul, domeniile de aplicare. Imunofluorescenţa. Metodele radioimunologice de examinare. Aprecierea concentraţiei imunoglo-bulinelor în serul sanguin şi secretele biologice prin metoda nefelometrie şi metoda imunoenzimatică. Imunosorbţia, tipurile şi caracteristica imunosorbenţilor, domeniile de aplicare.
Imunitatea celulară(reacţia alergică de tip întârziat). Bazele celulare ale reacţiilor alergice de tip întârziat. Deosebirea principială a reacţiei alergice de tip întârziat de reacţia alergică de tip imediat. Limfocitul T - predecesorul limfocitului sensibilizat. Factorii, care influenţează diferencierea limfocitului T. Fenomenele de bază ale imunităţii celulare. Transformarea blastică a limfocitelor „in vitro”. Particularităţile metodice de efectuare a testului. Rolul stimulatorilor, modalităţile aprecierii reacţiei de blasttransformare. Cinetica şi bazele moleculare ale transf-ormării blastice a limfocitelor. Cultura mixtă limfocitară, principiul efectuării şi aprecierii testului. Dovezile genezei imune a reacţiei, domeniile de aplicare. Acţiunea citotoxică a limfocitelor, geneza celulară a reacţiei, posibilele mecanismele ale interacţiunii celulei-kiler şi celulei-ţintă. Fenomenul inactivării celulelor stem nesingene, particularităţile metodice de efectuare a testului. Geneza celulelor, care realizează acţiunea de inactivare. Factorii, care influenţează capacitaţea de inactivare a limfocitelor. Inactivarea altor predecesori nesingeni. Manifestările morfologice ale fenomenului inactivării celulelor suşă nesingene. Transferul imunităţii celulare.
Toleranţa imunologică. Definiţia, istoria descoperirii fenomenu-lui. Factorii care influenţează toleranţa imunologică. Inducţia toleranţei în perioadele neonatal şi adultă vieţii. Perioada adaptivă şi importanţa ei în inducerea toleranţei. Mecanismul principale în instalarea şi persistenţa toleranşei imunologice Inducerea toleranţei după iradiere. Toleranţa medicamentoasă indusă. Bazele celulare de dezvoltare a toleranţei, importanţa limfocitelor T şi B. Rolul genotipului în inducerea toleranţei. Importanţa practică a toleranţei imunologice.
Imunogenetica. Determinismul genetic al funcţiilor imune. Definiţia. Istoria problemei. Animalele inbrede în imunologie, efectele inbridingului. Complexul major de histocompatibilitate. Baza genetică a diversităţii unităţilor de recunoaştere a antigenelor. Noţiune despre gene şi antigene ale histocompatibilităţii. Sistemul genelor puternice şi slabe ale histocompatibilităţii animalelor şi omului. Sistemul HLA al histocompatibilităţii umane. Istoria descoperirii. Nomenclatura. Structura schematică a complexului HLA. Caracterul moştenirii. Metodele de studiere a sistemului HLA (genetice, serologice şi altele). Obţinerea serurilor imune mono-specifice anti-antigene sistemului HLA. Tiparea practică, principiile creării panelelor de seruri pentru tipare. Importanţa biologică a sistemului HLA, asociaşie maladiilor umane. Genetica imunoglobulinelor. Imunogenetica grupelor sangvine umane.
Controlul genetic al răspunsului imun. Aspectele genetice ale anticor-pogenezei. Importanţa animalelor inbride pentru analiza deosebirilor interliniare în răspunsul imun. Genele răspunsului imun. Caracterul moştenirii intensităţii răs-punsului imun. Importanţa realizărilor imunogeneticii pentru imunologia infecţiilor şi lucrului de vaccinare. Teoriile imunităţii. Aspectele istorice. Teoriile instructive şi selective ale imunităţii, justificarea. Teoria „lanţurilor colaterale”. Teoria matriţei directe. Teoria selectivă a lui Erne. Teoria clonal – selectivă a lui Erne. Teoria clonal – selectivă a lui Bernet, importanţa ei pentru dezvoltarea imunologiei contemporane. Imunitatea transplantaţională. Definiţia. Fenomenul de bază şi descoperirea lui. Terminologia. Legile genetice ale transplantării. Geneza imună a regecţiei transp-lantului primar şi secundar, dovezile. Aspectele citomorfologice ale regetării trans-plantului. Transferul adoptiv al imunităţii transplantaţionale, rolul limfocitelor. Inter-relaţiile reacţiilor celulare şi umorale. Fenomenul intensificării creşterii trans-plantului, mecanismele probabile.
Fenomenul inhibării alogene, acţiunea citopatologenetică a limfocitelor şi alte fenomene ale imunităţii transplantaţionale. Obţinerea, evaluarea şi caracteristica an-tigenelor transplantaţionale. Probleme contemporane ale transplantării. Particu-larităţile dezvoltării reacţiilor imune în transplantarea organelor şi ţesuturilor sis-temului imun. Transplantarea rinichilor, cordului, timusului şi altor organe şi ţesuturi, cercetările imunologice la recipient. Principiul selectării donorului şi recipientului, măsurile organizaţionale. Diagnosticul imunologic al crizei regetării. Particularităţile oprimării imunităţii transplantaţionale.
Imunitatea antineoplasică.Importanţa realizărilor imunologiei pentru oncologie. Aspectele imunologice ale oncologiei. Noţiunea de antigeni neoplasici: antigenii neoplasiilor virale, antigenii tumorilor canceroase, izoantigenii de tip transplantaţional, antigenii enbrionari. Importanţa α-fetoproteinei în diagnosticul neoplasiilor. Limfocitele T şi B în protecţia antitumorală. Insuficienţa imunologică şi cancerul. Dereglările imunologice în leucoze şi neoplasiile ţesutului limfoid. Imunodiagnosticul şi imunoterapia tumorilor.
Imunitatea antiinfecţioasă. Noţiunea de factori nespecifici ai rezistenţei organismului: capacitatea bactericidă a pielii şi mucoaselor, structurile de barieră, reacţiile inflamatorii, acţiunea fermenţilor (lizocim şi altele) şi rolul lor în protecţia organismului de agenţii patogeni ai maladiilor contagioase. Reacţia fagocitară, legătura fagocitozei cu factorii specifici (imunologici) ai protecţiei. Rolul complementului. Rolul limfocitelor T şi B în dezvoltarea reacţiilor imune contra bacteriilor, viruşilor şi ciupercilor, protozoarelor şi altele. Aprecierea reacţiilor imunităţii celulare şi umorale în diferite forme de maladii contagioase.
Imunologia radiaţională. Acţiunea iradierii ionizante asupra sistemul imun. Anticorpogeneza şi reacţiile celulare în organismul iradiat. Imunitatea transplantaţională şi radiaţia. Aplicarea iradierii cu radiaţie ionizantă în imunologia experimentală. Transplantarea ţesuturilor hematopoetice în boala actinică şi complicaţiile ei; boala homologică, boala secundară ş.a. Himerele radiaţionale. Noţiunea de himerism celular. Testarea himerismului în experiment şi clinică.
Reacţia “transplant contra gazdă”. Definiţia. Condiţiile şi sim-tomele reacţiei “transplant contra gazdă”. Diverse variante ale reacţiei sistemice şi locale ale transplantului contra gazdei. Metodele cantitative de apreciere a reacţiei transplant contra gazdă. Originea celulelor, care induc reacţia transplant contra gazdă. Modelarea vectorului conflictului imunologic. Importanţa practică a reacţiei transplant contra gazdă.
Imunologia clinică
Aprecierea reactivităţii imunologice a omului. Aspectele actuale ale imunologiei clinice. Principiul de abordare aprecierii statusului imun uman. Testele pentru aprecierea sistemului T al imunităţii “in vitro”, formarea de rozete, testele cutanate ale hipersensibilităţii de tip întârziat şi altele. Testele pentru aprecierea sistemului B al imunităţii: aprecierea concentraţiei imunoglobulinelor, aprecierea titrelor hetero şi izoantigenilor, determinarea receptorilor limfocitelor B, imunizarea activă şi altele. Caracteristica testelor, principiile efectuării lor, evaluarea rezultatelor, valoarea informativă. Aprecierea numărului absolut al limfocitelor T şi B în sângele periferic şi în organele limfoide.
Maladiile sistemului imun uman. Maladiile condiţionate de insuficienţa imunologică. Maladiile imunodeficitare primare, clasificarea, diagnosticul. Maladiile cu deficitul imunităţii celulare şi umorale, insuficienţa imunologică combinată. Insuficienţa imunologică cu ataxie – teleangiectasie, particularitatea acestei forme de imunodeficit. Modelarea imunodeficitelor: modele cu deficitul sistemului T şi B ale imunităţii. Importanţa cunoştinţelor despre insuficienţa imunologică în teoria şi practica medicinei. Raportul imunologic mamă-făt şi posibilele meca-isme ale dereglării lui. Conflictul–rezus între mamă şi făt, diagnosticul. Maladiile sistemul imun cu apariţia imunoglobulinelor anomale (boala mielomatoasă), boala lanţurilor grele şi altele, diagnosticul. Cercetările imunologice în oncologie, dermatologie, nefrologie, în maladiile contagioase şi altele. Sistemul T şi B la vârsta a treia. Legătura între imunodeficite, autoimunitate şi vârsta. Concepţia imunologică a îmbătrânirii.
Imunodepresia. Tipurile de imunodepresie. Clasele de preparate imunodep-resive: steroizi, antimetaboliţi, preparate alchilizante, antibiotice, seruri anti-limfocitare. Caracteristica preparatelor şi mecanismul acţinii. Serul antilimfocitar, principiile obţinerii, posibilele mecanisme ale acţiunii şi aplicarea. Accesul con-temporan la administrarea preparatelor imunodepresante.
Imunoterapia.Definiţia. Accesele principale. Tipurile de imunoerapie: sti-mularea celulelor imunocompetente, influenţa migrării la terapia de substituţie (transplantarea măduvei osoase, timusului). Aplicarea imunoterapiei în diverse maladii ale sistemul imun.
Alergologia
Întrebări generale. Etapele istorice ale dezvoltării alergologiei. Apariţia alergologiei ca ştiinţă. Definiţia noţiunii “alergie”. Descoperirea fenomenului de anafilaxie de către Ş. Richet şi Portier. Lucrările lui K. Pirket, A. Bezredco, G. Zaharov, N. Sirotinin, A. Ado.
Epidemiologia maladiilor alergice. Structura nozologică a maladiilor alergice. Sarcinile şi organizarea serviciului alergologic.
Alergia. Legătura ei cu imunitatea. Importanţa pentru organism. Evoluţia reacţiilor alergice. Clasificarea reacţiilor alergice. Mecanismele alergice (imuno-logice) ale lezării ţesuturilor organismului. Stadiile procesului alergic. Reacţiile alergice nespecifice. Reacţiile anafilactoide. Paraalergia. Idiosincarasia.
Tipul 1 de lezare a ţesuturilor – reaginic. Imunoglobulinele clasei E, pro-prietăţile lor. Concentraţia în plasma sangvină. Mediatorii etapei patochimice. Etapa patofiziologică. Schimbările morfologice. Atopia, anafilaxia, şocul anafilactic.
Tipul II de lezare a ţesuturilor - citotoxic. Proprietăţile anticorpilor. Mediatorii. Importanţa în afectarea diferitor sisteme ale organismului. Metodele examinării “in vivo” şi “in vitro”.
Tipul III al afectării ţesuturilor - cu complexul “antigen-anticorp”. Par-ticularităţile complexului, care condiţionează afecţiunile. Rolul complementului. Mecanismele celulare nespecifice ale intensificării leziunii. Fenomenul Arthus (activ, pasiv, invers). Boala serului la om şi boala serului experimentală. Rolul tipului III al lezării în dezvoltarea proceselor autoimune. Metodele cercetării “in vivo” şi “in vitro”.
Tipul IV al afectării – reacţia alergică de tip întârziat. Tipurile alergiei de tip întârziat: tuberculinică, de contact, reacţia de regetare a homotransplantului, fenomenul Johns-Mout. Caracteristica celulelor, care participă în afectare. Mediatorii reacţiei alergice de tip întârziat. Importanţa în lezare a diferitor sisteme ale organismului. Metodele cercetărilor “ in vivo” şi “ in vitro”.
Alergenii. Clasificarea lor. Exoalergenii neinfecţioşi. Tipurile lor şi rolul lor în etiologia reacţiilor alergice. Exoalergenii infecţioşi, tipul lor. Rolul alergenilor bacterieni şi fungici în etiologia reacţiilor şi maladiilor alergice. Alergenii ca preparate, prepararea, standardizarea. Doza cutanată, unitatea de azot proteic.
Autoalergia. Istoria ştiinţei despre autoalergie. Căile patogenetice ale dezvoltării. Teoria “clonei interzise” ale autoalergenilor sechestraţi, ale antigenilor comuni ale ţesuturilor şi microorganismelor. Modelele proceselor autoimune. Şoarecii liniei B ca model natural al dereglărilor autoimune sistemice. Rolul limfocitelor T în controlul proceselor autoimune, funcţia supresoare a limfocitelor T, dozele. Accesele principiale către relevarea reacţiilor autoimune celulare şi umorale. Maladiile autoimune şi procesele cu lezarea preponderentă a sistemului cardio-vascular, sistemului nervos, ţesutului conjunctiv, glandelor endocrine.
Alergia infecţioasă. Tipurile de hipersensibilitate în alergia infec-oasă. Rolul alergiei infecţioase în patogeneza maladiilor infecţioase. Grupul de maladii infecţios-alergice. Complicaţiile postvaccinale. Rolul glucocorticosteroizilor în dezvoltarea reacţiilor alergice. Insuficienţa glucocorticosteroidă, mecanismele ei, insuficienţa suprarenală şi extrasuprarenală (transcorticală, blocada receptorilor celulari, modificarea intensităţii şi caracterului metabolismului glucocorticosteroidzilor). Bazele patogenetice ale alergovaccinării specifice. Lucrările lui A. Bez-edco consacrate hiposensibilizării. Bazele patogenetice ale terapiei nespecifice (glucocorticosteroide) a maladiilor alergice.
Alergologia clinică.
Polinozele.Incidenţa polinozelor în Republica Moldova şi în diferite ţări ale lumii. Caracteristica plantelor, care condiţionează polinozele. Cei mai importanţi reprezentanţi de copaci, plante graminee şi ruderale, care condiţionează apariţia polinozelor pe teritoriul Republicii Moldova şi în alte ţări. Caracteristica imunologică a alergenilor polenici. Proprietăţile antigenice comune ale polenului plantelor înrudite şi importanţa clinică a acestor proprietăţi. Caracteristica biochimică a alergenilor polenici. Cercetările aeropolinice. Metodele gravimetric şi volumetic ale calculării polenului în aerul atmosferic. Clinică polinozelor. Alergovaccinarea specifică.
Astmul bronşic. Clasificarea. Starea de preastm. Formele astmului bronşic, etiologia lor, diagnosticul specific. Alergovaccinarea specifică. Metodele aprecierii funcţiei aparatului bronhopulmonar.
Alveolitele alergice exogene. Etiologia, patogeneza. Alergia medicamentoasă. Deosebirea de idiosincrazie. Mecanismele afectării ţesuturilor. Rolul preparatului medicamentos, metaboliţilor şi căile de inactivare. Metodele specifice de cercetare “ in vivo” şi “ in vitro”.
Urticaria. Etiologia. Patogeneza. Patomorfologia. Tabloul clinic. Diagnosticul specific.
Edemul Quincke. Etiologia, patogeneza, simptomele clinice. Semnele clinice precoce în cazurile localizărilor grave pentru viaţa pacientului a edemului Quincke: laringe, creier şi foiţele lui, mucoasa intestinală.
Terapia de urgenţă în urticarie, edemul Quincke. Indicaţii pentru traheotomie în edemul Quincke.
Alergia alimentară. Caracteristica alergenilor alimentari. Importanţa maladiilor cronice ale tractului digestiv, disbacteriozei în apariţia şi dezvoltarea alergiei alimentare. Manifestările clinice ale alergiei alimentare. Diagnosticul specific.
Şocul anafilactic. Etiologia şi patogeneza. Principalele manifestări clinice ale şocului anafilactic la om. Ajutorul de urgenţă. Metodele profilaxiei.
Literatura recomandată
- Andrieş Lucia, Olinescu A.. Compendium de imunologie fundamentală. Chişinău, Ştiinţa, 1992.
- Clinical immunology. J. Brostoff, D. Male, I. Roit. Mosby. 1996.
- Dejica D. “Tratat de imunologie clinică”, vol. I-II, editura “Dacia”.
- Filip V. “Îndreptar de alergologie”, Editura medicală, Bucureşti, 1988.
- Glunovschii G. Actualităţii în immunologia clinică. Timişoara “Helicon”, 1994.
- Goliţa D. “Introducere în imunopatologie”, Bucureşti, 1993.
- Iarovoi A. “Introducere în imunopatologie”, Chişinău, 1995.
- ”Imunologie.Concepte fundamentale şi aplicative”, Editura “Helicon”, Timişoara, 1998.
- Imunoprofilaxia şi imunoterapia. Ghid practic. D. M. Caplan-Tacu, V.Florea, C. Ciufecu. Editura Ex-Ponti. Constanţa, 2001.
- Immunology: A synthesis. Edward S. Golub. Sinauer Associates, Ing. Publishers, Sunderland, Massachusetts, 1987.
- Lother I. “Imunologie şi alergologie clinică”, Bucureşti, 1998.
- Olinescu A. Imunologie. Bucureşti. 1995.
- Olinescu A., Andrieş Lucia. “Tehnici imunologice”. Chişinău, “Ştiinţa” 1994.
- Pereţanu D., Saragea M. şi coordinatori. “Imunologie în teoria şi practica medicinei”, Bucureşti.
- Адо А. Д. “Частная аллергология”, Москва, "Медицина", 1976.Дейл М. М., Формена Дж. К. “Руководство по иммунофармакологии”. Москва, “Медицина”, 1998.
