CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Metodologia cercetării istoria educaţiei

Preliminarii

Procesul de renovare a învăţământului la începutul secolului XXI în Republica Moldova solicită o schimbare fundamentală la nivelul finalităţilor, menite să conducă la un nou model de formare pedagogică şi ştiinţifică a doctoranzilor. Acest model trebuie să conducă la formarea la doctoranzi a competenţelor metodologice şi investigaţionale din perspectivă pedagogică şi psihologică.

Cercetarea ştiinţifică în domeniul învăţământului este dictată de cerinţele şi nevoile sociale, economice şi educaţionale din perspectiva implimentării inovaţiilor metodologice şi investigaţionale. Scopul acestei programe este de a stabili cadrul general al disciplinei “Metodologia cercetării şi istoria educaţiei”: teorii, concepte, principii, criterii, condiţii, forme, metode, tehnologii investigaţionale, evoluţii, valori, tendinţe etc.

Această abordare conturează direcţii, achiziţii valoroase, evoluţii posibile şi reflecţii temeinice ale disciplinei. În cele din urmă doctorandul se va alege cu competenţe de cercetare în domeniul ştiinţelor educaţiei având ca suport cunoştinţele din istoria educaţiei.

Partea I. Metodologia cercetării în cadrul educaţional.

1.1. Cadrul conceptual.
Formarea cercetătorilor ştiinţifici şi a cadrelor didactice pentru învăţământul superior nu poate fi eficientă în care schimbările socio-economice contextuale nu solicită un nou profil de competenţă, un nou tip de cadru didactic din perspectiva formării şi dezvoltării competenţelor de cercetare ştiinţifică în acest domeniu. Ca tip special de cercetare ştiinţifică, cercetarea pedagogică tinde spre o explicaţie şi o înţelegere normativă a activităţii de educaţie. Ea urmăreşte definirea şi argumentarea legilor şi principiilor care orientează acţiunea de proiectare şi de realizare a educaţiei la nivel de sistem şi de proces.

Din perspectiva postmodernă, cercetarea pedagogică reprezintă o activitatea de conducere managerială a sistemului şi a procesului de învăţământ proiectat şi realizat în mod special pentru reglarea – autoreglarea acţiunii educaţionale în contextul unor abordări intra – inter şi trandisciplinare, deschise în direcţia perfecţionării şi autoperfecţionării permanente a subiectului şi a obiectului educaţiei.

Promovarea cercetării ştiinţifice din perspectiva evoluţiei pedagogiei la nivel de comunitate şi la nivelul cadrelor didactice asigură reglarea – autoreglarea permanentă a sistemului şi a procesului de învăţământ prin inovaţiile proiectate şi realizate în jurul unui nucleu informaţional – decizional, bazat pe cunoştinţe ştiinţifice aplicate sau aplicabile.

Din perspectiva acestor prevederi conceptuale programa dată se bazează pe următoarele principii:

A. Nivel metodologic:

• principiul schimbării şi dezvoltării;
• principiul unităţii domeniului logic şi istoric;
• principiul obiectivităţii;
• principiul sistematic;
• principiul unităţii teoriei şi practicii;
• principiul unităţii conceptuale a cercetării.

B. Nivelul curricular:

• abordarea taxonomică a obiectivelor de învăţare;
• integrarea elementelor paradigmei curriculare;
• orientarea la învăţarea activă, productivă şi creativă;
• adecvarea curriculum-ului dat la contextul investigaţional naţional şi internaţional.

Acest document reglator este elaborat în baza teoriei curriculumului , aplicată la nivel normativ şi prescriptiv. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţională, structurală şi operaţională a procesului de învăţământ, care marchează cadrul epistemologic specific cercetării pedagogice. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii investigaţionale şi educaţionale realizabilă în cadrul comunităţilor. Pornind de la esenţa teoriei curriculumului, a “Metodologia cercetării” şi istoria educaţiei programa dată:

• este orientată spre formarea cunoştinţelor şi competenţelor investigaţionale, valorice (etice) necesare pentru a realiza activitatea de cercetare din perspectiva pedagogiei;
• este orientată spre aplicarea metodelor şi formelor moderne de cercetare;
• propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare pentru activităţi investigaţionale;
• propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grupuri;
• oferă doctoranzilor posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera, de a face observaţii critice, de a proiecta etc.

Programa este astfel concepută încât permite doctoranzilor libertate de a alege ordinea şi modul de învăţare în raport cu viziunea proprie.

1.2. Obiectivele generale.

Obiectivele generale ale disciplinei derivă din orientările pedagogice, psihologice, sociologice şi esenţa metodologiei de cercetare, care include principalele categorii de cunoştinţe, competenţe investigaţionale şi atitudini care vor conduce doctorandulla:

• valorificarea potenţialului existent al sistemului de educaţie;
• capacitatea de a parcurge un demers de cercetare complex, concretizat în elaborarea unei teze de doctorat;
• rafinamentul şi rigoarea expunerii clare, simple şi comprehensive a rezultatului unui demers de cercetare într-o lucrare individuală;
• asumarea prezentării rezultatelor într-o confruntare directă sau indirectă cu lumea specialiştilor din domeniu prin studierea disciplinei “Metodologia cercetării şi istoria educaţiei”.

Doctoranzii vor fi capabili:

• să cunoască importanţa socială şi ştiinţifică a investigaţiilor în domeniul ştiinţelor educaţiei;
• să cunoască şi să înţeleagă teoriile, conceptele investigaţiilor ştiinţifice în domeniul educaţional;
• să dezvolte, să aplice şi să integreze cunoştinţele şi competenţele investigaţionale în cadrul realizării unei cercetări în domeniul ştiinţelor educaţiei;
• să însuşească logica cercetării psihopedagogice;
• să poată utiliza eficient metodele de cercetare adecvate la intersecţia cercetărilor pedagogice;
• să elaboreze şi să aplice proiecte de cercetare ştiinţifică în pedagogie şi psihologie;
• să identifice şi să analizeze problemele care apar în cadrul cercetării pedagogice.

1.3. Obiectivele de referinţă se elaborează în baza obiectivelor generale, transdisciplinare şi exprimă în termeni de acţiune concretă, vizând integritatea cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor de cercetare.

Obiectivele de referinţă	Unităţile de conţinut
I.Doctorandul va fi capabil: să identifice şi să axplice esenţa bazelor metodologice ale cercetărilor ştiinţifice; să caracterizeze teorii actuale privind cercetările ştiinţifice; să determine principiile cercetării ştiinţifice; să fundamenteze nivelurile cercetării ştiinţifice; să deosebească noţiunile „metodologie”, „metodă”, „metodică”; să deducă şi să argumenteze problemele metodologice ale cercetărilor ştiinţifice.	I. Bazele metodologice / conceptuale ale investigatiilor in domeniul invatamantului. Cercetarea ştiinţifică: delimitări conceptuale; Teorii actuale în domeniul cercetării ştiinţifice; Principiile cercetării ştiinţifice; Nivelurile cercetării ştiinţifice; Problemele metodologice ale cercetării ştiinţifice: metodologie, metodă, metodică.
II. să fundamenteze factorii construirii logicii cercetării ştiinţifice; să analizeze etapele şi structura logică a cercetării ştiinţifice; să structureze şi să explice procedurile unei cercetări ştiinţifice; să reconstruiască logica cercetării în dependenţă de modificarea obiectului şi ipotezelor cercetării; să aprecieze aplicarea unor proceduri în cadrul cercetării ştiinţifice.	II. Logica cercetării ştiinţifice în domeniul învăţământului Temeiurile construirii logicii cercetării; Etapele construirii logicii cercetării; Structura logică a cercetării: problema-ipoteza-sistemul; Categoriile constituiente în cadrul cercetării ştiinţifice; Procedurile investigaţionale.
III. să definească noţiunea de „metodă”; să deosebească metodele de cercetare şi metodele de instruire; să clasifice metodele empirice şi teoretice de cercetare ştiinţifică; să interpreteze şi să explice esenţa şi particularităţile metodelor de cercetare; să argumenteze temeiurile alegerii metodelor adecvate pentru o cercetare concretă; să fundamenteze şi să construiască o tehnologie investigaţională în cadrul învăţământului universitar.	III. Metodele şi tehnologia cercetării ştiinţifice Metodele de cercetare – metodele de instruire: definiţia, analiza comparativă; Formele gândirii logice în cadrul cercetării ştiinţifice; Metodele empirice: analiza / studierea literaturii, documentelor, rezultatelor; observarea, chestionarea, studierea experienţei, interviul, testul, experimentul; Metodele teoretice: analiza şi sinteza; modelizare teoretică, abstractizare-concretizare, deducţie-inducţie; Tehnologia realizării unei cercetări ştiinţifice în cadrul învăţământului universitar.
IV. să definească şi să explice noţiunea de „experiment pedagogic”; să fundamenteze diferite tipuri de experiment pedagogic în învăţământul preuniversitar şi universitar; să argumenteze etapele experimentului pedagogic; să elaboreze obiectivele şi ipotezele experimentului pedagogic; să proiecteze şi să realizeze un microexperiment pedagogic în cadrul învăţământului; aă aprecieze şi să generalizeze datele experimentului pedagogic.	IV.Experimentul pedagogic în cadrul învăţământului preuniversitar şi universitar Experimentul pedagogic: definirea conceptului; Tipurile experimentului pedagogic; Etapele experimentului pedagogic; Obiectivele şi ipotezele experimentului; Baza experimentală, subiecţii experimentului; Metodele suplimentare în cadrul experimentului; Organizarea şi desfăşurarea experimentului pedagogic; Analiza şi generalizarea datelor experimentului.
V. să descrie metodele de prelucrare a datelor; să stabilească interelaţii dintre obiectivele cercetării şi datele obţinute; să aplice în practica investigaţională diferite metode de prelucrare a datelor obţinute.	V.Metodele de prelucrare şi interpretare a datelor ştiinţifice Modalităţile de interpretare a datelor obţinute (calcularea mediei); Metode matematice; Construirea scalelor; Metoda lui Stiudent etc. Metode statistice de studiere a legăturii dintre gen; Verificarea ipotezelor.
VI. să explice conceptul şi esenţa unui proiect de cercetare; să elaboreze un proiect de cercetare ştiinţifică la o temă concretă; să evaluieze proiecte investigaţionale din domeniul educaţional.	VI.Proiecte de cercetare ştiinţifică Conceptul unui proiect investigaţional; Structurarea instrumentariului şi categoriilor investigaţionale: actualitatea, contradicţia, problema, obiectul, scopul, ipoteza, obiectivele, baza conceptuală, metodele, inovaţia ştiinţifică, valoarea practică, ideile principale, etapele cercetării, validarea rezultatelor, cuvinte-cheie, structura lucrării ştiinţifice.
VII. să explice funcţiile şi stilurile ştiinţifice în cadrul cercetării; să apeleze cerinţele existente în cadrul realizării tehnice a lucrării ştiinţifice; să evalueze o lucrare ştiinţifică din punctul de vedere a realizării tehnice;	VII. Limbajul şi stilistica în domeniul cercetării Realizarea tehnică a lucrării ştiinţifice; Funcţiile limbii; stilul ştiinţific; Referinţe bibliografice; Plasarea textului în pagină; Perfectarea citatelor etc.
VIII. să caracterizeze funcţiile manageriale ale instituţiilor, abilitate privind coordonarea ştiinţifică; să înţeleagă rolul conducătorului ştiinţific şi să menţină relaţiile adecvate cu aceasta; să cunoască procedura susţinerii publice a tezei de doctorat, lucrării de licenţă.	VIII. Managementul investigaţiilor ştiinţifice în domeniul învăţământului Structuri instituţionale; Comisia superioară de Atestare; Docturantura; Conducerea ştiinţifică; Susţinerea publică a tezelor ştiinţifice.
IX. să definească noţiunea de deontologie”; să înţeleagă mormele etice şi cerinţele ştiinţifice privind realizarea unei investigaţii; să deosebească „plagiatul” de „compelare”; să deosebească critica constructivă de cea distructivă; să perceapă adecvat critica constructivă.	IX.Etica cercetării ştiinţifice Deontologia, doctrina privind urmele de conduită şi etica ale unei profesiuni. Etica în cadrul cercetării ştiinţifice: cerinţele şi esenţa; Plagiatul şi compelarea. Critica şi criticizmul. Perceperea criticii.

1.4.. Conţinutul disciplinei constituie sistemul teoriilor, conceptelor, principiilor, formelor, metodelor structurate în unităţi şi / sau module.

Conţinuturile au un caracter sistematic, pertinent, trandisciplinar, coerent.

Funcţia de bază a conţinuturilor – realizarea obiectivelor generale, de referinţă şi a celor operaţionale.

Bibliografie:

1. Cristea, S., (2000), Dicţionar de pedagogie, Grupul editorial Litera, Chişinău-Bucureşti.
2. Drăgan, I., Nicola, I., (1993), Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomureş, Târgu-Mureş.
3. François de Singly, Alian Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufman, (1998), Ancheta şi metodele ei: Chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprenesiv, Polirom, Iaşi.
4. Gujuman, A., Zeţu, E., Codreancă, L., (1993), Introducere în cercetarea pedagogică, Editura Tehnica Chişinău.
5. Guţu, V., (2000), Teoria şi metodologia proiectării curriculum-ului universitar în contextul reformei învăţămîntului în Republica Moldova, Chişinău.
6. Guţu, V., (2002), Curriculum universitar (programa). Metodologia cercetării în sistemul educaţional. Chişinău.
7. Joiţa, E., (1999), Pedagogia, Editura Polirom, Iaşi.
8. Manual de pedagogie, (coord. Ioan Jinga, Elena Istrate), (1998), editura ALL, Bucureşti.
9. Metodologie psihologică şi analiza datelor, (coord. Ioan Radu), (1993), Cluj-Napoca.
10. Muster, D., (1985), Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ, editura Litera, Bucureşti.
11. Papuc, L., (1996), Cercetarea pedagogică, Tipografia Centrală, Chişinău.
12. Pitarin, H., (1991), Introducere în statistica psihologică şi educaţională, Cluj-Napoca.
13. Porojan, D., (1993), Statistica şi teoria sondajului, Bucureşti.
14. Scalcova, I., (1989), Metodologhia i metodî pedagoghicescogo issledovania, Pedagoghica, Moscva.
15. Stanciu, I., (1988), Cercetarea şi inovaţia în învăţământ, în vol. Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti.
16. Stănilescu, E., (1997), Teorii sociologice ale educaţiei, editura Polirom, Iaşi.

Partea II. Istoria educaţiei

2.1.Cadrul conceptual.

Istoria educaţiei constituie una dintre disciplinele fundamentale (F) în pregătirea viitorilor pedagogi şi cercetători în domeniul educaţional..

Prin această disciplină doctoranzii vor cunoaşte caracteristicile procesului educaţional în retrospectivă istorică, determinînd corelaţia dintre contextul socio-cultural şi educaţie. Istoria educaţiei le va permite să localizeze în timp şi spaţiu conturarea bazei conceptuale a procesului educaţional.

Identificăm două părţi integrante ale disciplinei "Istoria educaţiei", analiza retrospectivă a procesului educaţional şi a concepţiilor despre educaţie apreciate drept sintetizare a experienţei educaţionale.

2.2.. Obiectivele generale:

Doctorandul va fi capabil:

La nivel de cunoaştere şi înţelegere

• Să definească conceptele de proces educaţional, particularităţi social- istorice ale procesului educaţional;
• Să relateze despre diverse idei , concepţii educaţionale din diferite etape ale evoluţiei societăţii umane;
• Să identifice particularităţile procesului educaţional în diferite etape social-istorice;
• Să determine apariţia diverselor concepte , noţiuni şi idei din domeniul educaţiei;
• Să interpreteze în retrospectivă istorică procesul educaţional şi concepţiile educaţiei.

La nivel de aplicare

• Să clasifice teoriile educaţionale în dependenţă de anumite criterii.
• Să compare teoriile educaţionale şi procesele educaţionale din diverse epoci istorice.
• Să stabilească legătura dintre ideile despre educaţie şi practica educaţională
• Să aplice algoritmul de analiză a procesului educaţional şi concepţiilor despre educaţie pentru diverse etape social-istorice.
• Să generalizeze teoria şi practica educaţională din diferite etape social-istorice

La nivel de integrare

• Să aprecieze procesul educaţional şi teoriile pedagogice în contextul perioadei concret istorice.
• Să prognozeze evoluţia procesului educaţional şi a sistemului ştiinţelor educaţiei.
• Să stabilească similitudidi dintre teoria şi practica educaţională din trecut şi fenomenul educaţional în perioada contemporană
• Să investigheze / cerceteze probleme din domeniul istoriei pedagogiei şi educaţiei.

2.3. Module:

Obiectivele de referinţă	Conţinuturi
Doctorandul va fi capabil: să determine obiectul de studiu al disciplinei; să identifice metodele de cercetare în domeniu; să stabilească locul istoriei educaţiei în contextul ştiinţelor educaţiei; să explice teoriile genezei procesului educaţional; să aprecieze importanţa istoriei pedagogiei şi educaţiei în evoluţia ştiinţelor educaţiei;	Obiectul de studiu al Istoriei pedagogiei şi educaţiei. metodele de studiu a istoriei pedagogiei şi educaţiei. Geneza procesului educaţional. apariţia procesului educaţional. Interdependenţa dezvoltării societăţii şi educaţiei. delimitarea rolurilor educaţionale. apariţia instituţiilor educaţionale.
să identifice particularităţile procesului educaţional în Orientul antic să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional în Orientul Antic să clasifice teoriile educaţionale conform unor criterii acceptate; să explice esenţa doctrinelor educaţionale; să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să compare experienţa şi concepţiile educaţionale din diverse regiuni/ state să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze rolul personalităţii în epoca antică în promovarea ideilor despre educaţie şi realizarea procesului educaţional;	Educaţia în Orientul Antic. Educaţia în Egipt. scripturile; casele vieţii; succesele obţinute în arhitectură, medicină, geometrie. Educaţia în Mesopotamia. scrisul; matematica; tehnica. Educaţia în China Antică. caracterul filosofic al educaţiei; învăţătura lui Conficius; Educaţia în India. caracterul filosofic al învăţămîntului; organizarea şcolilor;
să identifice particularităţile procesului educaţional în Grecia şi Roma antică să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional în Grecia şi Roma antică să clasifice teoriile educaţionale conform unor criterii acceptate; să explice esenţa doctrinelor educaţionale; să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să compare experienţa şi concepţiile educaţionale din diverse regiuni/ state să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze rolul personalităţii în epoca antică în promovarea ideilor despre educaţie şi realizarea procesului educaţional;	Particularităţile procesului educaţional şi concepţiile despre educaţie în Grecia şi Roma Antică. Sistemul spartan de educaţie, Sistemul atenian de educaţie, Concepţiile de educaţie a lui Pitagora şi a sofiştilor, Concepţia educaţională a lui Socrate. finalitatea educaţiei; metoda dicuţiei Socratice(maientica) Concepţia educaţională a lui Platon. finalitatea educaţiei; sistemul educaţional, particularităţile procesului educaţional. Concepţia educaţională a lui Aristotel. teoria sistemului; particularităţile procesului educaţional, problema educaţiei pentru timpul liber. Educaţia în Roma Antică. perioada Regalităţii; perioada Republicii, perioada Imperiului. Concepţia educaţională a lui Quintilianus. finalitatea educaţiei; factorii educaţionali,
să identifice particularităţile doctrinei educaţionale creştine să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional conform doctrinei educaţionale creştine să explice esenţa doctrinelor educaţionale; să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze rolul personalităţii/ modelului în doctrina educaţională creştină	Constituirea şi consolidarea doctrinei educaţionale creştine. esenţa concepţiei educaţionale creştine. Rolul exemplului în creştinism; principiile educaţiei creştine; concepţiile despre educaţie exprimate de doctrinarii critici (Sf.Vasile, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Ieronim, Sf. Augustin).
să identifice particularităţile procesului educaţional în evul mediu să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional în evul mediu să clasifice teoriile educaţionale conform unor criterii acceptate; să explice esenţa doctrinelor educaţionale; să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să compare experienţa şi concepţiile educaţionale din diverse regiuni/ state să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret social-istoric; să aprecieze rolul personalităţii în epoca medievală în promovarea ideilor despre educaţiei şi realizarea procesului educaţional;	Particularităţile procesului educaţional din Evul Mediu. Instituţiile de învăţămînt din Bizanţ; Evoluţia şcolii în Europa Occidentală; Scolastica; Constituirea Universităţilor. Primele instituţii de învăţămînt din Moldova. apariţia şcolii mănăstireşti; constituirea / conturarea caracteristicilor învăţămîntului mănăstiresc; conţinutul învăţămîntului
să identifice particularităţile procesului educaţional în epoca Renaşterii să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional în perioada Renaşterii să clasifice teoriile educaţionale conform unor criterii acceptate; să explice esenţa doctrinelor educaţionale; să compare experienţa şi concepţiile educaţionale din diverse regiuni/ state să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze rolul personalităţii în epoca Renaşterii în promovarea ideilor despre educaţiei şi realizarea procesului educaţional;	Educaţia şi ideile despre educaţie din perioada Renaşterii şi Reformei. Principiile educaţiei în perioada Renaşterii italiene, Reprezentanţii Renaşterii franceze, F.Rabelais; M.Montaingne. Influenţa Renaşterii asupra educaţiei în Ţările Europei Occidentale: E.Roterdam; J.L.Vives. Influenţa Reformei asupra constituirii sistemelor naţionale de învăţămînt Concepţii utopice despre organizarea ideală a procesului educaţional. T.Campanella, T.Morus. finalitatea educaţiei; organizarea procesului educaţional; Conţinutul educaţiei.
să identifice particularităţile procesului educaţional în elaborarea unor teorii moderne să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret social-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional în teorii moderne în educaţie; să explice esenţa doctrinei educaţionale a lui J.A. Comenius; să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în context concret social-istoric; să aprecieze rolul personalităţii lui Comenius în promovarea ideilor despre educaţie şi realizarea procesului educaţional	Concepţia modernă despre educaţie. Sistemul pedagogic a lui Comenius. Premisele apariţiei concepţiei lui Comenius, finalitatea educaţiei, constituirea bazei conceptuale, organizarea procesului de învăţămînt, elaborarea literaturii didactico-metodice
să identifice particularităţile procesului educaţional în perioada Luminilor să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret social-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional în epoca Luminilor să explice esenţa doctrinei educaţionale a lui J:J: Rousseau; să aprecieze rolul personalităţi în promovarea ideilor despre educaţiei şi realizarea procesului educaţional; să identifice particularităţile procesului educaţional în sec. XIX-lea să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional al sec. al XIX-lea să explice esenţa doctrinelor educaţionale a lui I.H. Pestalozzi şi I.Fr. Herbart; să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze rolul personalităţii în promovarea ideilor despre educaţie şi realizarea procesului educaţional;	Constituirea sistemelor naţionale de învăţămînt în perioada Luminilor. influenţa concepţiei iluministe asupra constituirii sistemelor de învăţămînt; specificul sistemelor de învăţămînt. J.J.Rousseau despre libera dezvoltare a personalităţii. principiile educaţiei rusoiste; punerea în valoare a personalităţii copilului; delimitarea etapelor de dezvoltare. Şcoala în Moldova (sec. XVII-XVIII). apariţia noilor tipuri de şcoli; organizarea procesului de învăţămînt
să identifice particularităţile procesului educaţional în sec. XIX-lea să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional al sec. al XIX-lea să explice esenţa doctrinelor educaţionale a lui I.H. Pestalozzi şi I.Fr. Herbart; să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze rolul personalităţii în promovarea ideilor despre educaţie şi realizarea procesului educaţional;	Încercări de sistematizare a ideilor despre educaţie. Concepţia pedagogică a lui I.F.Pestalozzi. caracterul social al concepţiei; teoria învăţămîntului elementar; organizarea instituţiilor de învăţămînt. Concepţia pedagogică a lui I.F.Herbart. sursele teoriei educaţionale: psihologia şi etica; elementul constitutiv al mecanismului educaţional; etapele procesului educaţional
să identifice particularităţile procesului educaţional în Moldova să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional în Moldova sec. al XIX-lea să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în Moldova sec. al XIX-lea să compare experienţa şi concepţiile educaţionale din Moldova cu concepţia şi sistemul educaţional din alte ţări europene să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să aprecieze rolul personalităţii în promovarea ideilor despre educaţiei şi realizarea procesului educaţional;	Realizări în domeniul învăţămîntului din Moldova (sec. XIX). amplificarea sistemului; organizarea şcolii naţionale; activitatea lui Gh.Asachi, O.Ghibu; ideile pedagogice ale lui I.Creangă.; Învăţămîntul în Basarabia. structura sistemului; specificul organizării procesului învăţămîntul pentru băeţi şi învăţămîntul pentru fete dezvoltarea învăţămîntului profesional
să identifice particularităţile procesului educaţional în a doua jumătate a sec. al XIX-lea să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional promovată de către opoziţie să explice esenţa doctrinelor educaţionale; să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric; să compare experienţa şi concepţiile educaţionale din diverse regiuni/ state să aprecieze rolul personalităţii în promovarea ideilor despre educaţiei şi realizarea procesului educaţional;	Reacţii la pedagogia clasică. premisele apariţiei noului curent; punerea în valoare a personalităţii copilului; activitatea educaţională a E.Key, L.Tolstoi, R.Tagore, K.D.Uşinski, H.H. Spencer;
să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să explice esenţa doctrinei educaţionale a pedagogilor experimentalişti să determine premisele constituirii pedagogiei ca ştiinţă a educaţiei să aprecieze importanţă utilizării metodei experimentului asupra evoluţiei teoriei educaţionale	Constituirea pedagogiei experimentale. premisele constituirii pedagogiei experimentale; concepţia educaţională a lui E.Meumann, W.Lay, A.Binet; tehnici moderne de cercetare în pedagogie; introducerea calculului matematic în cercetarea pedagogică.
să identifice particularităţile procesului educaţional în prima jumătate a sec. al XX-lea să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei social-economice a perioadei concret-istoric; să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional promovată de către partizanii educaţiei noi să explice esenţa doctrinelor educaţionale ale reprezentanţilor educaţiei noi; să stabilească corelaţia funcţională dintre particularităţile experienţei educaţionale şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric;	Educaţia nouă. esenţa concepţiei educaţiei noi; şcoala activă; impactul noului curent asupra şcolii din sec. XX.; valorificarea concepţiei rousseauste axarea procesului educaţional pe personalitatea elevului

Bibliografie:

1. Antonescu G. G., Istoria pedagogiei, Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne, Bucureşti, Editura Cultura românească, 1943.
2. Aristotel, Politica, Bucureşti, Editura Antet, 1999.
3. Bărsănescu Şt., Dimitrie Cantemir şi pedagogia Revista de pedagogie, 1973, Nr. 9.
4. Bărsănescu Şt., Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiinţă, Bucureşti, EDP, 1983.
5. Cantemir D., Divanul, Bucureşti, 1974.
6. Cousenet R., Educaţia nouă, Bucureşti, EDP, 1973.
7. Claparede Ed., Educaţia funcţională, Bucureşti, EDP, 1973.
8. Cibotaru T. T., Istoria învăţămîntului şi gîndirii pedagogice din Moldova, Chişinău, Lumina, 1991.
9. Comenius J.A., Didactica magna, Bucureşti, 1970.
10. Cucoş C., Istoria gîndirii pedagogice, Iaşi, Editura Universităţii „Al.Cuza”, 1997.
11. Dewey J., Democraţie şi educaţie, Bucureşti, EDP, 1977.
12. Джуринский А.Н. История зарубежной педагогики, Москва, Форум, 1998.
13. Drîmbă O., Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. 1-10, Bucureşti, Editura Seculum, 1989.
14. Landsheere G., Istoria universală a pedagogiei experimentale, Bucureşti, EDP, 1962.
15. Locke J., Texte pedagogice alese, Bucureşti, 1962.
16. Montaigne M., Eseuri, vol. 1, Bucureşti, Editura Minerva, 1984.
17. Montessori M., Descoperirea copilului, Bucureşti, EDP, 1977.
18. Narly C., Istoria pedagogiei, vol. 1, Cernăuţi, 1935.
19. Пискунов А.У., История педагогики, том. 2, Москва, Творческий центр, 1998.
20. Planchard E., Introducere în pedagogie, Bucureşti, 1976.
21. Stanciu I. Gh., Curs de istoria pedagogiei universale, vol. 1,2, Bucureşti, EDP, 1975.

Specialitatea

13.00.02 – Teoria şi metodologia instruirii (pe discipline)

Programa Examenului

• Metodologia cercetarii istoria educatiei

• Teoria şi metodica instruirii (matematică)

• Teoria si metodica predarii artelor plastice

• Teoria si metodica instruirii (bilogia)

• Teoria si metodica instruirii (chimia)

• Teoria si metodica instruirii (fizica)

• Teoria si metodica instruirii (geografia)

• Teoria si metodica instruirii (limba germana)

• Teoria si metodica instruirii (limba italiana)

• Teoria si metodica instruirii (limba si literatura rusa)

• Teoria si metodica instruirii (informatica)