Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

10.01.10 – Programa examenului de doctorat


Recomandări metodice generale

Examenul are drept scop identificarea cunoştinţelor teoretice-metodologice ale aspirantului la doctorat în materie de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării (curente, doctrine, şcoli, abordări, metodologii şi metode de cercetare etc.). El este axat de asemenea pe relevarea viziunii doctorandului asupra fenomenelor produse în câmpul mediatic-comunicaţional, pe evaluarea capacităţii lui de a le interpreta şi de a trage concluziile de rigoare. Examenul urmează astfel să probeze nivelul de pregătire teoretico-metodologică a pretendentului la titlul de doctor.

Conţinutul cursului

1. Doctrine şi concepte fundamentale ale jurnalismului şi ştiinţelor comunicării.

Fenomenologia comunicării: abordări clasice şi contemporane. Interpretări teoretice ale tipologiei comunicării. Teritorii şi câmpuri de aplicare a comunicării. Etapele de dezvoltare ale comunicării umane. Epoca semnelor si a semnalelor. Epoca vorbirii şi a limbajului. Epoca scrisului. Epoca tiparului. Epoca mijloacelor comunicării de masă.

Jurnalismul (comunicarea de masă, comunicarea mediatică) ca sector al comunicării. Apariţia presei de masă. Dezvoltarea cinematografiei. Apariţia audiovizualului. Mijloacele de comunicare ca sisteme sociale.

Conceptualizarea primară a schimburilor şi fluxurilor de informaţie. Şcoala de la Chicago ca abordare microsociologică a modurilor de comunicare în organizarea comunităţii (Robert Ezra Park, Charles Horton Cooley, Charles S.Peirce). Mass Communication Research şi analiza funcţional-cantitativă a mijloacelor de comunicare de masă (Harold Lasswell, Paul F.Lazarsfeld Robert K.Merton etc.). Teoria informaţiei (modelul formal al lui Shannon, abordarile sistemice, cibernetice). Şcoala de Palo Alto şi modelul circular retroactiv al comunicării. Şcoala de la Frankfurt şi problematica industriei culturale, a ideologiei şi puterii.

Comunicarea globală în tratarea lui Herbert Schiller, Marshall MacLuhan etc.

2. Teorii ale jurnalismului (comunicării mediatice)

Doctrine şi interpretări despre jurnalism ca produs al activităţii spirituale a omului şi parte componentă a civilizaţiei umane. Comunicarea mediatică din perspectivele paradigmei evoluţioniste şi a societăţii de masă (concepţia lui Comte despre organismul colectiv, analogia organică a lui Spenser, teoria lui Tonnies asupra legăturilor sociale, diviziuna muncii a lui Durkheim, teoria societăţii de masă).

Conceptualizarea jurnalismului în diferite contexte sociale (autoritar, comunist, liberal şi de „responsabilitate socială”). Funcţii şi disfuncţii mediatice. Principii şi valori ale mass media.

Tipologia mass media: abordări teoretice. Presa scrisă. Tipurile principale de publicaţii periodice: ziarele, revistele, săptămînalele, calendarele anuale, buletinele informative.Radiodifuziunea. Televiziunea. Noile tehnologii ale comunicării şi noile mijloace de comunicare mediatică. Tendinţe contemporane în tipologizarea mass media.

Efectele comunicării mediatice. Teoria influenţei selective. Teoriile diferenţelor individuale şi sociale. Socializarea şi teoriile influenţei indirecte. Teoria dependenţei de sistemul mass media. Paradigma cognitivă. Paradigma simbolic-interacţionistă. Paradigma conflictuală şi structural-funcţională.

3. Mass-media şi societatea

Mass media în societate: concepte de bază (teoria încadrării, teoria influenţelor minimale etc.). Mass media – mijloc de comunicare şi transparenţă socială. Efecte sociale, politice, economice, culturale ale comunicării mediatice. Rolul democratic al mass media. Mass media şi procesele decizionale.Mass media şi agenţii şi actorii sociali, politici şi economici. Mass media şi cetăţeanul. Mass media şi opinia publică: influenţe reciproce.

Mass media ca instituţie socială, politică, economică. Interpretări teoretice ale funcţionalităţii lor. Marketingul şi managementul mediatic. Auditul mediatic.

Libertatea de exprimare şi accesul la informaţie. Puterea mediatică vs control guvernamental şi social. Mass media – puterea a patra (?!). Mediacraţia. Norme legislative şi deontologice de funcţionare a mass media.

Statutul social şi profesional al jurnalistului: abordări teoretico-pragmatice. Critica mass media.

4. Jurnalistica – domeniu de activitate de creaţie

Jurnalismul – sferă de activitate creativ-intelectuală: legităţi şi particularităţi. Unitatea factorilor social-istorici şi individual-psihologici în procesul de creaţie. Interacţiunea formelor colective cu cele individuale în activitatea jurnalistică.

Individualitatea de creaţie a jurnalistului. Condiţiile obiective care determină creaţia jurnalistului: relaţiile social-economice, structura politică, interesele partidelor şi formaţiunilor politice, necesităţile informaţionale ale cititorilor. Mediul şi individualitatea de creaţie a jurnalistului. Premisele formării individualităţii de creaţie.

Psihologia creaţiei publicistice. Interacţiunea elementelor logice şi psihologice în creaţia jurnalistului. Interesele şi necesităţile – sursă a activităţii de creaţie a jurnalistului. Dinamica scopurilor şi motivelor creaţiei jurnalistului. Intuiţia jurnalistică. Obiectivul psihologic al jurnalistului.

5. Mesajul mediatic

Conţinutul mesajului mediatic. Conceptul de informaţie din perspectiva jurnalisticii profesionale. Informaţia jurnalistică şi tipologia ei. Noţiunea de informaţie de calitate. Tratarea informaţiei de calitate. Interpretarea informaţiei din perspectiva raportului informativ-formativ. Definiţia noţiunii de conţinut al mesajului mediatic.Tipologia mesajului mediatic.

Abordări teoretice ale problematicii de genuri şi specii jurnalistice. Tendinţele contemporane de conceptualizare şi de aplicare a lor.

Argumentarea în creaţia jurnalistică. Interacţiunea organică a argumentării ştiinţifice şi a celei valorice în mesajul mediatic.

Eficienţa activităţii jurnalistice. Forme şi metode de cercetare ştiinţifică a efectului mediatic.

6. Fenomenul mediatic contemporan

Doctrine contemporane despre tendinţele principale de dezvoltare a fenomenului mediatic. Perspectivele lui sociale, economice, politice, culturale. Globalizarea şi comunicarea mediatică. Multiculturalismul în câmpul mediatic. Diversitatea mediatică. Noua ordine mondială a schimbului de informaţie.

7. Jurnalismul în Republica Moldova

Experienţa istorică a mediilor de informare autohtone. Jurnalistica democratică din sec. al XIX-lea şi dezvoltarea gândirii critice în Moldova. Mass media naţională din sec. al XX-lea: evoluţii şi involuţii. Istoriografia jurnalisticii naţionale.

Sistemul mijloacelor de informare în masă în Republica Moldova: tipologie şi tendinţe de dezvoltare în sec. al XXI-lea. Practici mediatice curente: evaluări cantitative şi calitative.

8. Mediologia

Metodologia cercetării mediatice. Metodele cantitative şi calitative mediologice. Argumentarea în cercetarea câmpului mediatic-comunicaţional. Instrumentarul investigativ sociologic, politologic, istoric, filologic.

9. Comunicarea publică

Concepte şi doctrine ale comunicării publice. Tipologia comunicării publice. Teorii ale comunicării politice, comunicării instituţionale, comunicării societale, comunicării comerciale. Resursele comunicaţionale ale societăţii politice. Resursele comunicaţionale ale societăţii civile. Economia de piaţă şi comunicarea publică. Forme de instituţionalizare a comunicării publice. Teorii ale persuasiunii. Teoria relaţiilor publice. Teoria publicităţii. Marketingul şi managementul comunicării publice. Teoria imaginii instituţionale. Imaginea politică. Campania de imagine. Paradime ale comunicării publice. Metode de cercetare a activităţii de comunicare publică.

10. Limbajul mass media şi al comunicării publice

Limbajul mass media şi al comunicării publice. Sociolingvistica şi mass media. Semiotica mesajului publicitar. Semiotica mesajului de imagine.

Literatura de specialitate (de bază)

  1. Agnes Yves. Manuel de journalisme.Ecrire pour la journal. – Paris: La Decouverte, 2002.
  2. Bercu Vlad, Botnaru Vasile, Calac Dumitru ş.a. Jurnalism economic: teorie, practică, studii de caz. – Chişinău: Epigraf, 2003.
  3. Bertrand Claude – Jean (coordonator). O introducere în presa scrisă şi vorbită. – Iaşi: Polirom, 2001.
  4. Bondrea Aurelian. Sociologia opiniei publice şi a mass-media.- Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 1997.
  5. Cernat Mihai. Conceperea şi elaborarea ziarului. – Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2002.
  6. Coman Cristina. Relaţiile publice. Principii şi strategii. Iaşi: Polirom, 2001
  7. Coman Mihai. Introducere în sistemul mass-media.- Iaşi: Polirom, 1999.
  8. Coval Dumitru. Din istoria jurnalisticii româneşti: Manual. – Chişinău: Ştiinţa, 1992.
  9. Coval Dumitru. Jurnalism de investigaţie. - Chişinău: FJŞC, 1998.
  10. Coval Dumitru. Problematica presei scrise. – Chişinău: FJŞC, 1997.
  11. De Fleur Melvin L, Ball-Rokeach Sandra. Teorii ale comunicării de masă. – Iaşi: Polirom, 1999.
  12. Drăgan Ioan. Paradigme ale comunicării de masă. – Bucureşti: Casa de Editură şi presă „Şansa” S.R.L., 1996.
  13. Fiske John. Introducere în ştiinţele comunicării. Iaşi:Polirom,2003
  14. Gorincioi Gheorghe. Sistemul mass media în Republica Moldova. – Chişinău: FJŞC, 1997.
  15. Gross Peter. Mass media şi democraţia în ţările Europei de Est. Iaşi: Polirom, 2004
  16. Jeanneney Jean-Noel. O istorie a mijloacelor de comunicare.- Iaşi: Institutul European, 1997.
  17. Malcoci Ludmila. Mass media şi opinia publică în societatea de tranziţie: Interferenţe: monografie. – Chişinău: AŞM, 2000.
  18. Mallette Malcolm F. (editor). Manual pentru ziariştii din Europa Centrală şi de Est. – World Press Freedom Committee, 1992.
  19. Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare (coordonator Mihai Coman). Vol. I (1997); Vol. II. (1999). – Iaşi: Polirom.
  20. Marin Constantin. Comunicarea instituţională. – Chişinău: FJŞC, 1998.
  21. Marin Constantin. Societatea civilă: între mit politic şi pledoarie socială. – Chişinău: Epigraf, 2002.
  22. Mattelart Armand, Mattelart Michele. Istoria teoriilor comunicării. Iaşi: Polirom, 2001
  23. McLuhan Marshall. Mass- media sau mediul invizibil. – Bucureşti: Nemira, 1997.
  24. Moraru Victor. Mass media vs politica.. – Chişinău: USM, 2001.
  25. O’Sullivan Tim ş.a. Concepte fundamentale din ştiinţele comunicării şi studiile culturale. Iaşi: Polirom, 2001
  26. Paretti, Andre de, Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
  27. Pânzaru Petru. Mass-media în tranziţie. – Bucureşti: Fundaţia Rompres, 1996.
  28. Peel, M., Introducere în management, Bucureşti, 1994
  29. Pop Doru. Mass media şi democraţia. – Iaşi: Polirom, 2001.
  30. Randall David. Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă. – Iaşi: Polirom, 1998.
  31. Ramonet Ignasio, Tirania comunicării, Bucureşti, Doina, 2000
  32. Runcan Miruna. Introducere în etica şi legislaţia presei.- B., All, 1998
  33. Severin Werner J., Tankard James., jr. Perspectiive asupra teoriilor comunicării de masă. Iaşi: Politrom,2004
  34. Spinei Vasile (coordonator). Dreptul tău: accesul la informaţie. – Chişinău: Universul, 2002.
  35. Spinei Vasile (coordonator). Mass-media şi legislaţia. Analiză. Opinii. Propuneri. – Chişinău: Universul, 2003.
  36. Stepanov Georgeta. Cadrul legislativ al presei din Republica Moldova.. – Chişinău: FJŞC, 2000.
  37. Stoicu, Andrei, Comunicarea politică: cum se vînd idei şi oameni, Buc., Humanitas, 2000
  38. Teodorescu Bogdan, Marketing politic şi electoral, Bucureşti, SNSPA, 2001
  39. Thoveron Gabriel, Comunicarea politică, Bucureşti, ANTET, 1996
  40. Tofler Alvin, Puterea în mişcare, Bucureşti, ANTET, 1999
  41. Vlad Tudor. Interviul de la Platon la Playboy. – Cluj-Napoca: Dacia, 1997.
  42. Богданов B., Засурский Я.. Власть, зеркало или служанка? Энциклопедия жизни современной российской журналистики.Т.1,2. – Москва: Издание Союза Журналистов России, 1998.
  43. Копперуд Рой, Нельсон Рой Пол. Как преподносить новости. – Москва: „Виоланта”, 1998.
  44. Оформление периодических изданий/ Под ред. А.П. Кисилева.- Москва: МГУ, 1998.
  45. Шостак М.И. Репортер: профессионалисм и этика. – Москва: „РИП – холдинг”, 2001.

Bibliografia suplimentară

  1. Ballandier George, Scena puterii, AION, Oradea, 2000
  2. Berger, Rene, Mutaţia semnelor, Bucureşti, Meridiane, 1986
  3. Carprinschi A., Deschidere şi sens în gândirea politică, Institutul European, Iaşi, 1995
  4. Cercelescu Carmen Monica. Regimul juridic al Presei. Drepturile şi obligaţiile jurnaliştilor.- Bucureşti: Teora, 2002.
  5. Dafinoiu I., Mecanisme şi strategii ale persuasiunii, Iaşi, Polirom, 1996
  6. Dobrescu Paul, Bărgăoan Alina, Mass media şi societatea, Bucureşti, SNSRA, 2001
  7. Drăgan, Ioan; Beciu, Camelia; Dragomirescu, Ioana, Construcţia simbolică a cîmpului electoral, Ed. Institutul European, 1998
  8. Du Moulin de Laborthere, Arnold, Manipularea în relaţiile publice, Bucureşti, Antet f.a.
  9. Ficeac Bogdan. Tehnici de manipulare. – Bucureşti: Nemira, 1998.
  10. Guzun Mihail. Presa pentru tineret. Modalităţi de abordare a problematicii tineretului. – Chişinău: USM, 1993.
  11. Larson Charles U.. Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate. – Iaşi: Polirom, 2003.
  12. Libertăţile mass-media în Republica Moldova, elab sub direcţia Uniunii Jurnaliştilor din R.M. (ONG), Chişinău, Princeps, 2000
  13. Marga Andrei. Introducere în metodologia şi argumentarea filozofică.Cluj-Napoca: Dacia, 1992
  14. Mass-media în Republica Moldova: constatări, evaluări, tendinţe: raport anual. – Chişinău: Uniunea Jurnaliştilor din Moldova, 2002.
  15. Moraru Victor (coordonator). Mesajul şi impactul informaţiei. – Chişinău: FJŞC, 1998.
  16. Nicola Mihaela, Petre Dan. Publicitatea. Bucureşti, 2001
  17. Odagiu V., Ostaf S. Legislaţia cu privire la mass-media în Republica Moldova.- Chişinău: Universitas, 1999
  18. Pavel Doru, Turianu Corneliu. Calomnia prin presă. – Bucureşti: Casa de editură şi presă „Şansa” S.R.L., 1996.
  19. Popa Vasile, Tommy R.Fishoff. Arta de a vinde. Timişoara, 1995
  20. Poincare Henri. Ştiinţa şi metodă. Bucureşti: Ed.Ştiinţifică, 1998
  21. Sălăvăstru Constantin. Teoria şi practica argumentării. – Iaşi: Polirom, 2003.
  22. Şerbănescu Andra. Întrebarea. Teorie şi practică. – Iaşi: Polirom, 2002.
  23. Silverman David. Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii. Iaşi: Polirom, 2004.
  24. Souno, Hassan, Manipularea în negocieri, Bucureşti., Antet 1998
  25. Teodorescu G., Putere, autoritate şi comunicare politică, Nemira, Bucureşti, 2000
  26. Tudor, Dana, Manipularea opiniei publice în conflictele armate, Ed. Cluj-Napoca, Dacia, 2001