Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


10.01.10 – Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării


Paşaportul specialităţii:

Domeniul ştiinţific în care se conferă gradele ştiinţifice Filologie, sociologie, istorie, politologie.

Formula specialităţii
Jurnalismul şi Ştiinţele Comunicării ca domeniu investigativ pune în valoare ştiinţifică fenomenul omniprezent, multiform şi polivalent al comunicării (mediatică, politică, instituţională, comercială etc.), cercetează esenţele, evoluţiile şi retroacţiunile ei din diverse perspective: politologice, sociologice, istorice, filologice, elaborează concepte, paradigme şi mecanisme în vederea optimizării organizării şi desfăşurării ei.

Jurnalistica şi Comunicarea publică ca domenii distincte ale activităţii umane, instituţionale şi societale cuprind o diversitate remarcabilă de sfere de aplicare: mass media, relaţiile publice, publicitatea politică, socială şi comercială, advocacy, lobby, sponsoring etc. Potenţialul lor informativ-comunicativ constituie o condiţie indispensabilă a funcţionării eficiente a societăţii, a formării opiniei publice, a mişcării gândirii şi acţiunii umane în lumea valorilor conceptuale şi materiale.

Sferele de cercetare:

  1. Mass-media şi societatea
    • Mass media ca sistem social şi instrument de socializare umană;
    • Mass media în societatea contemporană;
    • Paradigme ale comunicării mediatice;
    • Mass media şi societatea politică; mass media şi societatea civilă;
    • Audienţa mass media;
    • Efectele comunicării mediatice, mass media şi opinia publică.
  2. Mass media ca instituţie socială
    • Dimensiuni instituţional-funcţionale ale mass media;
    • Gestionarea mass media;
    • Marketingul şi managementul instituţiei media;
    • Dimensiuni profesionale, deontologice, legislative ale mass media.
    • Tendinţe în evoluţiile tipologice şi funcţionale ale mass media.
    • Analiza funcţională a mass media.
  3. Teoria şi istoria jurnalismului
    • Paradigme noi de comunicare mediatică;
    • Tipologia mediatică;
    • Libertatea de exprimare;
    • Conceptulizarea practicii jurnalistice;
    • Genurile jurnalistice;
    • Limbajul mesajului jurnalistic;
    • Individualitatea de creaţie a jurnalistului;
    • Psihologia creaţiei publicistice;
    • Design-ul publicaţiilor periodice, compoziţia şi structura ziarului.
    • Jurnalistica – domeniu de activitate creativă
    • Istoria mass media
    • Comunicarea mediatică internaţională
  4. Tehnologii digitale (informaţionale noi) în jurnalistică
    • Jurnalismul on-line;
    • Sisteme de comuniare multimedia;
    • Tehnologii de prelucrare a informaţiei textuale şi grafice în new media;
    • Tehnologii interactive în comunicarea mediatică.
  5. Comunicarea publică
    • Tipologii ale comunicării publice;
    • Comunicarea publică în contexte politice, instituţionale, sociale, economice.
    • Marketingul şi managementul comunicării publice;
    • Comunicarea instituţională;
    • Comunicarea politică;
    • Comunicarea societală;
    • Resurse comunicaţionale ale societăţii politice şi societăţii civile;
    • Teoria şi practica relaţiilor publice;
    • Teoria şi practica publicităţii;
    • Publicitatea economică;
    • Teoria imaginii;
    • Comunicarea de imagine.
    • Interferenţe comunicarea publică/mediatică
  6. Limbajul mass media şi al comunicării publice
    • Limbajul mass media şi al comunicării publice;
    • Sociolingvistica şi mass media;
    • Semiotica mesajului publicitar;
    • Semiotica mesajului de imagine.

Specialităţi adiacente:
Specialităţi complementare:

Delimitările de specialităţile adiacente:
Reieşind din abordările funcţionaliste (funcţie informaţională; funcţie instructivă; funcţie educativă – de culturalizare şi integrare în societatea contemporană; de „control social” pentru promovarea comportamentelor civic şi moral dezirabile; de loisir şi divertisment; funcţie economică prin publicitate etc.), jurnalistica şi comunicarea publică utilizează instrumente şi modalităţi de documentare, de studiere şi analiză a fenomenelor ce se produc în cîmpul mediatico-comunicaţional, „împrumutate” de la specialităţile ştiinţifice adiacente şi complementare nominalizate.

În cercetările efectuate la specialitatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării se impune necesitatea utilizării metodelor şi instrumentelor specifice pentru ştiinţele filologice, istorice, sociologice şi politologice, filosofice, juridice, psihologice, economice, pentru studiul artelor şi culturologie.

Deosebirile esenţiale dintre specialitatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi cele adiacente şi complementare sînt marcate de prezenţa sau lipsa paradigmei mediatico-comunicaţionale.


Autorii:

Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice, a programei examenului de doctorat şi date despre recenzenţi

Autorii:
  1. Dumitru Coval,Dr. hab., profesor universitar, catedra „Jurnalism”, Universitatea de Stat din Moldova;
  2. Constantin Marin,Dr. hab., conferenţiar universitar, decan al Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM;
  3. Victor Moraru,Dr. hab., profesor universitar, catedra Jurnalism, USM;
  4. Mihail Guzun,Dr., conferenţiar universitar, şef-catedră Jurnalism, USM;
  5. Valentin Dorogan,Dr, conferenţiar universitar, şef-catedră Comunicare, USM.