09.00.05 – Programa examenului de doctorat
Bioetica (etica viului), apărînd în spaţiul cunoştinţelor ştiinţifice la începutul anilor '70 ai sec. al XX-lea în SUA, constituie un nou reper ce sporeşte în mod impetuos cunoştinţele filosofiei practice. Ea reprezintă nu pur şi simplu o denumire neobişnuită a problemelor vechi, dar, dimpotrivă, denotă conexiuni inevitabile cu repercusiunile informatizării şi computerizării medicinei (şi biologiei), implementării ingineriei genetice şi tehnologiilor scientofage medicale, transplantologiei şi clonării, mecanismelor reproducerii umane (înseminarea artificială, fecundarea în vitro etc.) şi eutanasiei etc., care la rîndul său au iniţiat noi interpretări ale problemelor etice din trecut, cum ar fi cele ale definiţiei morţii şi limitei vieţii, avortului, sănătăţii, ale embrionului, homosexualismului, suicidului, atitudinii faţă de experiment pe animale şi om etc.
Un alt motiv ce a provocat la etapa actuală a contemporaneităţii apariţia şi devenirea bioeticii ţine de necesitatea extinderii principiilor eticii tradiţionale (clasice) asupra fenomenului “viaţă”, asupra atitudinii omului faţă de tot ce-i viu, faţă de sistem “om-biosferă”, adică faţă de plante şi animale, faţă de biosferă. E vorba deci de o trecere cu vehemenţă în ştiinţă, în practica cotidiană umană de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. Un astfel de mod de abordare al problemei în cauză (bioetica în sens larg) canalizează etica biologică spre valorile culturii care sunt exprimate în diverse modalităţi ale popoarelor, în mituri, religii mondiale şi în filosofie. Bioetica a devenit o nouă direcţie ştiinţifică interdisciplinară ce contribuie nemijlocit la supravieţuirea omenirii, aşa cum o vedea fondatorul ei biologul american Wan Potter.
Viitorii specialişti-savanţi în domeniul bioeticii trebuie să posede problemele etice ale vieţii, să cunoască modalităţile lor de soluţionare, să aibă deprinderi de cercetare în ceea ce priveşte utilizarea principiilor bioeticii în practica cotidiană. În dependenţă de acest fapt apare o multitudine de direcţii de investigaţii în domeniul eticii biologice cum ar fi locul bioeticii în strategia şi asigurarea supravieţuirii omenirii, originea şi obiectul ei de studiu, modelele, principiile şi imperativele morale ale eticii viului. Un loc deosebit îi revine bioeticii în practica medicală: problema reproducerii umane, bioetica şi bolile infecţioase, bătrîneţea, genomul uman, transplantologie, eutanasia etc.
În fine cercetările în domeniul cunoştinţelor bioetice trebuie să includă domeniul bioeticii ca institut social, activitatea comitetelor de bioetică, interconexiunea şi interacţiunea ei cu noosferologia, informatica socială, cu sociocognitologia şi ecologia.
T e m a 1.Conceptul de bioetică, premisele, geneza, obiectul de studiu şi rolul ei în practica cotidiană. Tabloul medical al lumii şi evaluarea lui bioetico-filosofică
Cuvinte cheie: concept de bioetică, biosferă, supravieţuire, tablou medical, traseu în bioetică.
Conceptul şi obiectul de studiu al bioeticii. Bioetica - o nouă direcţie ştiinţifică interdisciplinară. Necesitatea extinderii cunoştinţelor etice tradiţionale asupra sistemului “om-vietate”. Bioetica şi ecologia: tendinţe şi atitudini. Bioetica - ştiinţă a supravieţuirii. Geneza, rolul şi obiectivele bioeticii în practica umană. Premisele apariţiei bioeticii (din istoria apariţiei bioeticii). Două traseuri în dezvoltarea eticii vieţii. Bioetica potteriană şi hellegeriană. Devenirea şi crearea gîndirii bioetice. Metodologia cercetării în bioetică.
T e m a 2.Etica evlaviei pentru viaţă şi etica pămîntului – premise fundamentale ale apariţiei bioeticii contemporane.Explicarea gnoseologică a bioeticii. Legea lui Hume în bioetică
Cuvinte cheie: evlavie, etica Pămîntului, biosferocentrism, legea lui Hume, etica biosferocentristă, antropocentrism
Etica evlaviei pentru viaţă a lui Albert Schweitzer şi etica Pămîntului a lui Oldo Leopolid - premise fundamentale ale bioeticii biosferocentriste. Explicarea (interpretarea) gnoseologică a bioeticii. Legea lui Hume: coraportul faptelor naturale şi valorilor morale. Legea morală şi legea civilă. Revirimentul biosferocentrist în etica şi ştiinţa contemporană. Cognitiviştii şi noncognitiviştii în bioetică. Etica biosferocentristă în raport cu etica antropocentristă.
T e m a 3..Aspectele medical, juridic, sociofilosofic şi axiologic ale bioeticii. Bioetica, cultura şi religia. Modelele socioculturale ale bioeticii
Cuvinte cheie: tradiţie, aspect, model european, model american, religie, epistemologie
Justificarea epistemologică a bioeticii. Aspectele medical, juridic, sociofilosofic şi axiologic ale bioeticii. Bioetica, cultura şi religia. Bioetica şi tradiţiile conceptuale. Influenţa tehnicii, religiei, culturii, medicinei asupra apariţiei bioeticii. Modelul american şi cel european al eticii biomedicale. Modelele morale ale medicinei. Modelele socioculturale ale bioeticii.
T e m a 4.Bioetica, filosofia, antropologia şi etica. Bioetica ca institut social. Principiile bioeticii: probleme şi tendinţe
Cuvinte cheie: antropologie, institut social, comitet de bioetică, principiu, institut social
Bioetica, filosofia, antropologia şi etica. Bioetica ca institut social. Schimbările ce au loc în lume în domeniul organizaţional-metodic al bioeticii. Comitetele de bioetică. Activitatea Comitetului Internaţional UNESCO pentru Bioetică (CIB). Bioetica în Republica Moldova. Principiile bioeticii: probleme şi tendinţe.
T e m a 5.Umanismul şi bioetica. Bioetica, puterea şi adevărul. Bioetica şi supravieţuirea omenirii. Dezvoltarea durabilă şi etica vieţii.Problema dreptului la moarte şi eutanasia
Cuvinte cheie: umanism, puterea, adevărul, dezvoltarea durabilă, moarte, viaţă, eutanasie
Umanismul şi bioetica. Bioetica şi puterea. Bioetica şi politica. Adevărul şi bioetica. Criza în medicină şi bioetica. Bioetica şi progresul tehnico-ştiinţific. Bioetica şi tradiţiile culturii naţionale. Bioetica şi restructurarea sistemului de sănătate publică. Bioetica, existenţa omului şi supravieţuirea civilizaţiei. Dezvoltarea durabilă şi etica vieţii. Aspectul medical, sociofilosofic, psihologic şi etico-juridic al eutanasiei. Problema vieţii, morţii şi suferinţei. Eutanasia şi sinuciderea: dreptul omului la viaţă şi moarte. Formele eutanasiei: eutanasia pasivă şi activă. Eutanasia voluntară, nonvoluntară şi involuntară.
T e m a 6..Bioetica, existenţa şi reproducerea umană. Conceptul de moarte. Limitele vieţii şi sănătatea. Embrionul uman, avortul şi fecundarea in-vitro
Cuvinte cheie: reproducere umană, însemînţarea artificială, fecundarea in-vitro, avort, mamă-surogat, fertil, embrion, steril, embrion uman
Bioetica, medicina, existenţa şi reproducerea umană. Limitele vieţii şi sănătatea: începutul şi dezvoltarea vieţii umane în viziunea bioeticii. Conceptul de moarte. Omul - obiect al biotehnologiilor. Embrionul uman, avortul şi fecundarea in-vitro: aspecte medicale, juridice şi bioetico-filosofice. Bioetica şi personalitatea.
T e m a 7.Bioetica şi tehnologiile performante în medicină. Bioetica şi problema transplantului. Bioetica şi etica ecologică:atitudini şi tendinţe. Clonarea
Cuvinte cheie: PTŞ, transplantarea organelor şi ţesuturilor, genom uman, clonarea, etica ecologică, experiment
Bioetica şi medicina în condiţiile revoluţiei tehnico-informaţionale. Bioetica şi transplantarea organelor şi ţesuturilor conjunctive. Clonarea şi problema genomului uman în viziunea medicinei şi bioeticii. Experimentul în medicină şi în ştiinţele biologice. Problemele globale, bioetica şi etica biologică. Procesele demografice şi bioetica: ideologia ecogeică şi revoluţia axigenică în politica demografică. Problema bătrîneţii şi bioetica.
T e m a 8.Etica profesională şi particularităţile ei în medicină. Etica medicală drept compartiment al bioeticii
Cuvinte cheie: etică profesională, etică medicală, nivelurile eticii medicale, deontologie, autoritatea medicului, încrederea, greşelile medicale, taina medicală, imperative morale
Etica profesională şi particularităţile ei în medicină. Etica medicală drept compartiment al bioeticii. Nivelurile eticii medicale. Etica medicinei, etica medicului şi deontologia medicală. Categoriile de bază ale bioeticii medicale: autoritatea medicului, încrederea pacientului, greşelile (erorile) medicale şi taina medicală. Clasificarea erorilor în practica medicală. Principiile fundamentale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării sociumului. Imperativele morale ale medicinei în viziunea bioeticii.
T e m a 9.Paternalismul şi antipaternalismul în medicină şi bioetică. Acordul informat şi modul de abordare hermeneutic în practica medicală
Cuvinte cheie: paternalism, antipaternalism, acord informat, etică paternalistă, etică a dialogului, interpretare, metodă hermeneutică
Noţiune de patermalism. Paternalismul în medicină: istorie şi tendinţe. Fenomenul de paternalism şi metodele de realizare ale acestuia în practica medicală. Acordul (consimţămîntul) informat. Dreptul la informaţie. Obţinerea consimţămîntului. Tipurile acordul informat. Etica paternalistă (a monologului). De la etica monologului spre etica dialogului (interpretării). Modul de abordare hermeneutic (a interpretării) în medicină şi bioetică. Etica antipaternalistă (interpretativă) şi rolul ei în medicină. . Metodele de obţinere a interpretării în practica cotidiană. Rolul acordului informat şi a interpretării în diverse forme de activitate umană.
T e m a 10.Conceptul de medicină morală. Modelele medicinii morale în epoca contemporană. Manifestarea bioeticii în diverse domenii ale medicinii practice
Cuvinte cheie: medicină morală, modele, oncologie, psihiatrie, reanimatologie, boli infecţioase etc.
Conceptul de medicină morală. Modelele medicinii morale în epoca contemporană: modelul de tip tehnic, de tip sacral, de tip colegial şi de tip contract. Manifestarea bioeticii în diverse domenii ale medicinii şi altor domenii practice. Bioetica şi ginecologia. Bioetica şi psihiatria. Bioetica şi pedagogia. Bioetica şi oncologia. Bioetica în chirurgie şi reanimatologie. Bioetica şi bolile infecţioase.
T e m a 11.Bioetica teoretică şi practică. Probleme bioetice ale experimentului asupra omului şi animalelor
Cuvinte cheie: experiment, homosexualism, travestism, transsexualism, genetica
Clasificarea bioeticii după conţinut. Experimentul asupra omului şi animalelor ca problema a bioeticii. Bioetica şi genetica. Bioetica şi homosexualismul. Bioetica transsexualismului şi a travestismului. Bioetica în lumina sociologiei. Documentele de bază ale comunităţii mondiale ce ţin de drepturile bioetice şi juridice ale pacientului.
Lista persoanelor ce au drept de a fi conducători de doctorat la specialitatea Etica – 09.00.05