Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

09.00.05 – Programa examenului de doctorat


Recomandări metodice generale

Bioetica (etica viului), apărînd în spaţiul cunoştinţelor ştiinţifice la începutul anilor '70 ai sec. al XX-lea în SUA, constituie un nou reper ce sporeşte în mod impetuos cunoştinţele filosofiei practice. Ea reprezintă nu pur şi simplu o denumire neobişnuită a problemelor vechi, dar, dimpotrivă, denotă conexiuni inevitabile cu repercusiunile informatizării şi computerizării medicinei (şi biologiei), implementării ingineriei genetice şi tehnologiilor scientofage medicale, transplantologiei şi clonării, mecanismelor reproducerii umane (înseminarea artificială, fecundarea în vitro etc.) şi eutanasiei etc., care la rîndul său au iniţiat noi interpretări ale problemelor etice din trecut, cum ar fi cele ale definiţiei morţii şi limitei vieţii, avortului, sănătăţii, ale embrionului, homosexualismului, suicidului, atitudinii faţă de experiment pe animale şi om etc.

Un alt motiv ce a provocat la etapa actuală a contemporaneităţii apariţia şi devenirea bioeticii ţine de necesitatea extinderii principiilor eticii tradiţionale (clasice) asupra fenomenului “viaţă”, asupra atitudinii omului faţă de tot ce-i viu, faţă de sistem “om-biosferă”, adică faţă de plante şi animale, faţă de biosferă. E vorba deci de o trecere cu vehemenţă în ştiinţă, în practica cotidiană umană de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. Un astfel de mod de abordare al problemei în cauză (bioetica în sens larg) canalizează etica biologică spre valorile culturii care sunt exprimate în diverse modalităţi ale popoarelor, în mituri, religii mondiale şi în filosofie. Bioetica a devenit o nouă direcţie ştiinţifică interdisciplinară ce contribuie nemijlocit la supravieţuirea omenirii, aşa cum o vedea fondatorul ei biologul american Wan Potter.

Viitorii specialişti-savanţi în domeniul bioeticii trebuie să posede problemele etice ale vieţii, să cunoască modalităţile lor de soluţionare, să aibă deprinderi de cercetare în ceea ce priveşte utilizarea principiilor bioeticii în practica cotidiană. În dependenţă de acest fapt apare o multitudine de direcţii de investigaţii în domeniul eticii biologice cum ar fi locul bioeticii în strategia şi asigurarea supravieţuirii omenirii, originea şi obiectul ei de studiu, modelele, principiile şi imperativele morale ale eticii viului. Un loc deosebit îi revine bioeticii în practica medicală: problema reproducerii umane, bioetica şi bolile infecţioase, bătrîneţea, genomul uman, transplantologie, eutanasia etc.

În fine cercetările în domeniul cunoştinţelor bioetice trebuie să includă domeniul bioeticii ca institut social, activitatea comitetelor de bioetică, interconexiunea şi interacţiunea ei cu noosferologia, informatica socială, cu sociocognitologia şi ecologia.

Conţinutul cursului

T e m a 1.Conceptul de bioetică, premisele, geneza, obiectul de studiu şi rolul ei în practica cotidiană. Tabloul medical al lumii şi evaluarea lui bioetico-filosofică

Cuvinte cheie: concept de bioetică, biosferă, supravieţuire, tablou medical, traseu în bioetică.

Conceptul şi obiectul de studiu al bioeticii. Bioetica - o nouă direcţie ştiinţifică interdisciplinară. Necesitatea extinderii cunoştinţelor etice tradiţionale asupra sistemului “om-vietate”. Bioetica şi ecologia: tendinţe şi atitudini. Bioetica - ştiinţă a supravieţuirii. Geneza, rolul şi obiectivele bioeticii în practica umană. Premisele apariţiei bioeticii (din istoria apariţiei bioeticii). Două traseuri în dezvoltarea eticii vieţii. Bioetica potteriană şi hellegeriană. Devenirea şi crearea gîndirii bioetice. Metodologia cercetării în bioetică.

T e m a 2.Etica evlaviei pentru viaţă şi etica pămîntului – premise fundamentale ale apariţiei bioeticii contemporane.Explicarea gnoseologică a bioeticii. Legea lui Hume în bioetică

Cuvinte cheie: evlavie, etica Pămîntului, biosferocentrism, legea lui Hume, etica biosferocentristă, antropocentrism

Etica evlaviei pentru viaţă a lui Albert Schweitzer şi etica Pămîntului a lui Oldo Leopolid - premise fundamentale ale bioeticii biosferocentriste. Explicarea (interpretarea) gnoseologică a bioeticii. Legea lui Hume: coraportul faptelor naturale şi valorilor morale. Legea morală şi legea civilă. Revirimentul biosferocentrist în etica şi ştiinţa contemporană. Cognitiviştii şi noncognitiviştii în bioetică. Etica biosferocentristă în raport cu etica antropocentristă.

T e m a 3..Aspectele medical, juridic, sociofilosofic şi axiologic ale bioeticii. Bioetica, cultura şi religia. Modelele socioculturale ale bioeticii

Cuvinte cheie: tradiţie, aspect, model european, model american, religie, epistemologie

Justificarea epistemologică a bioeticii. Aspectele medical, juridic, sociofilosofic şi axiologic ale bioeticii. Bioetica, cultura şi religia. Bioetica şi tradiţiile conceptuale. Influenţa tehnicii, religiei, culturii, medicinei asupra apariţiei bioeticii. Modelul american şi cel european al eticii biomedicale. Modelele morale ale medicinei. Modelele socioculturale ale bioeticii.

T e m a 4.Bioetica, filosofia, antropologia şi etica. Bioetica ca institut social. Principiile bioeticii: probleme şi tendinţe

Cuvinte cheie: antropologie, institut social, comitet de bioetică, principiu, institut social

Bioetica, filosofia, antropologia şi etica. Bioetica ca institut social. Schimbările ce au loc în lume în domeniul organizaţional-metodic al bioeticii. Comitetele de bioetică. Activitatea Comitetului Internaţional UNESCO pentru Bioetică (CIB). Bioetica în Republica Moldova. Principiile bioeticii: probleme şi tendinţe.

T e m a 5.Umanismul şi bioetica. Bioetica, puterea şi adevărul. Bioetica şi supravieţuirea omenirii. Dezvoltarea durabilă şi etica vieţii.Problema dreptului la moarte şi eutanasia

Cuvinte cheie: umanism, puterea, adevărul, dezvoltarea durabilă, moarte, viaţă, eutanasie

Umanismul şi bioetica. Bioetica şi puterea. Bioetica şi politica. Adevărul şi bioetica. Criza în medicină şi bioetica. Bioetica şi progresul tehnico-ştiinţific. Bioetica şi tradiţiile culturii naţionale. Bioetica şi restructurarea sistemului de sănătate publică. Bioetica, existenţa omului şi supravieţuirea civilizaţiei. Dezvoltarea durabilă şi etica vieţii. Aspectul medical, sociofilosofic, psihologic şi etico-juridic al eutanasiei. Problema vieţii, morţii şi suferinţei. Eutanasia şi sinuciderea: dreptul omului la viaţă şi moarte. Formele eutanasiei: eutanasia pasivă şi activă. Eutanasia voluntară, nonvoluntară şi involuntară.

T e m a 6..Bioetica, existenţa şi reproducerea umană. Conceptul de moarte. Limitele vieţii şi sănătatea. Embrionul uman, avortul şi fecundarea in-vitro

Cuvinte cheie: reproducere umană, însemînţarea artificială, fecundarea in-vitro, avort, mamă-surogat, fertil, embrion, steril, embrion uman

Bioetica, medicina, existenţa şi reproducerea umană. Limitele vieţii şi sănătatea: începutul şi dezvoltarea vieţii umane în viziunea bioeticii. Conceptul de moarte. Omul - obiect al biotehnologiilor. Embrionul uman, avortul şi fecundarea in-vitro: aspecte medicale, juridice şi bioetico-filosofice. Bioetica şi personalitatea.

T e m a 7.Bioetica şi tehnologiile performante în medicină. Bioetica şi problema transplantului. Bioetica şi etica ecologică:atitudini şi tendinţe. Clonarea

Cuvinte cheie: PTŞ, transplantarea organelor şi ţesuturilor, genom uman, clonarea, etica ecologică, experiment

Bioetica şi medicina în condiţiile revoluţiei tehnico-informaţionale. Bioetica şi transplantarea organelor şi ţesuturilor conjunctive. Clonarea şi problema genomului uman în viziunea medicinei şi bioeticii. Experimentul în medicină şi în ştiinţele biologice. Problemele globale, bioetica şi etica biologică. Procesele demografice şi bioetica: ideologia ecogeică şi revoluţia axigenică în politica demografică. Problema bătrîneţii şi bioetica.

T e m a 8.Etica profesională şi particularităţile ei în medicină. Etica medicală drept compartiment al bioeticii

Cuvinte cheie: etică profesională, etică medicală, nivelurile eticii medicale, deontologie, autoritatea medicului, încrederea, greşelile medicale, taina medicală, imperative morale

Etica profesională şi particularităţile ei în medicină. Etica medicală drept compartiment al bioeticii. Nivelurile eticii medicale. Etica medicinei, etica medicului şi deontologia medicală. Categoriile de bază ale bioeticii medicale: autoritatea medicului, încrederea pacientului, greşelile (erorile) medicale şi taina medicală. Clasificarea erorilor în practica medicală. Principiile fundamentale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării sociumului. Imperativele morale ale medicinei în viziunea bioeticii.

T e m a 9.Paternalismul şi antipaternalismul în medicină şi bioetică. Acordul informat şi modul de abordare hermeneutic în practica medicală

Cuvinte cheie: paternalism, antipaternalism, acord informat, etică paternalistă, etică a dialogului, interpretare, metodă hermeneutică

Noţiune de patermalism. Paternalismul în medicină: istorie şi tendinţe. Fenomenul de paternalism şi metodele de realizare ale acestuia în practica medicală. Acordul (consimţămîntul) informat. Dreptul la informaţie. Obţinerea consimţămîntului. Tipurile acordul informat. Etica paternalistă (a monologului). De la etica monologului spre etica dialogului (interpretării). Modul de abordare hermeneutic (a interpretării) în medicină şi bioetică. Etica antipaternalistă (interpretativă) şi rolul ei în medicină. . Metodele de obţinere a interpretării în practica cotidiană. Rolul acordului informat şi a interpretării în diverse forme de activitate umană.

T e m a 10.Conceptul de medicină morală. Modelele medicinii morale în epoca contemporană. Manifestarea bioeticii în diverse domenii ale medicinii practice

Cuvinte cheie: medicină morală, modele, oncologie, psihiatrie, reanimatologie, boli infecţioase etc.

Conceptul de medicină morală. Modelele medicinii morale în epoca contemporană: modelul de tip tehnic, de tip sacral, de tip colegial şi de tip contract. Manifestarea bioeticii în diverse domenii ale medicinii şi altor domenii practice. Bioetica şi ginecologia. Bioetica şi psihiatria. Bioetica şi pedagogia. Bioetica şi oncologia. Bioetica în chirurgie şi reanimatologie. Bioetica şi bolile infecţioase.

T e m a 11.Bioetica teoretică şi practică. Probleme bioetice ale experimentului asupra omului şi animalelor

Cuvinte cheie: experiment, homosexualism, travestism, transsexualism, genetica

Clasificarea bioeticii după conţinut. Experimentul asupra omului şi animalelor ca problema a bioeticii. Bioetica şi genetica. Bioetica şi homosexualismul. Bioetica transsexualismului şi a travestismului. Bioetica în lumina sociologiei. Documentele de bază ale comunităţii mondiale ce ţin de drepturile bioetice şi juridice ale pacientului.

Literatura de specialitate

  1. Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. 19-20 aprilie 2000. Red. şt. acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2000, p. 5-50
  2. Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune. // Materialele conferinţei a VIII-a ştiinţifice internaţionale. 23-24 aprilie 2003. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2003, p. 19-59
  3. Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană. // Materialele conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale. 10-11 martie 2004. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2004, p. 12-56
  4. Nicolau Sebastian. Bioetica. Buc., 1998
  5. Dan Oprescu. Filosofia avortului şi alte încercări. Buc., 1997
  6. Ch. Scripcaru, V. Astărăstoae, C. Scripcaru. Principii de bioetică, deontologie şi drept medical. Iaşi, 1994
  7. Teodor N.Ţîrdea. Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. Chişinău, 2000
  8. Teodor N.Ţîrdea, Petru V.Berlinschi, Eugen P. Popuşoi. Filosofie - Etică - Medicină. Chişinău, 1997
  9. Teodor N.Ţîrdea, Petru V.Berlinschi. Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sociumului // Omul, informatizarea, sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. / Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. 27-28 martie 1997. Redactor ştiinţific acad. T.N. Ţîrdea. Chişinău, 1997
  10. Teodor N.Ţîrdea, Petru V.Berlinschi. Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Problema supravieţuirii omenirii. / Materialele Conferinţei a III-a ştiinţifice Internaţionale, 15-16 aprilie 1998. Red. ştiinţific acad. T.N.Ţîrdea. Chişinău, 1998
  11. Teodor N.Ţîrdea. Bioetica ca domeniu al ştiinţei şi ca institut social în strategia de supravieţuire a omenirii // Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. 19-20 aprilie 2000. Red. şt. acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2000, p. 5-10
  12. Teodor N.Ţîrdea. Modul de abordare paternalist şi cel hermeneutic în bioetică // Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. 19-20 aprilie 2000. Red. şt. acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2000, p. 13-17
  13. Teodor N.Ţîrdea, Gramma Rodica C. Suferinţa, moartea şi eutanasia: analiză istorico-filosofică şi bioetică // Revistă de Filosofie şi Drept, 2002, nr. 1-3, p. 43-52
  14. Teodor N.Ţîrdea, Gramma Rodica C. Comitetele de Bioetică - un nou institut social // Curier medical, 2003, nr. 1, p. 34-38
  15. Teodor N.Ţîrdea. Principiile de bază ale bioeticii: tendinţe şi probleme. // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană. / Materialele conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale. 10-11 martie 2004. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2004, p. 12-18
  16. Ioan Zanz, Iustin Lupu. Bioetica medicală - principii, dileme, soluţii. Cluj-Napoca, 2001
  17. Биоэтика: проблемы, трудности, перспективы // Вопросы философии. 1992, №10.С. 3-29
  18. Биоэтика: принципы, правила, проблемы. Под ред. д.ф.н. Б.Г. Юдина М., 1998.
  19. Вич Р. Модели моральной медицины в эпоху революционных изменений // Вопросы философии, 1994, №3. С. 67-72
  20. Биомедицинская этика. Под ред. акад. РАМН В.И. Покровского М., 1997.
  21. Иванюшкин А.Я. Профессиональная этика в медицине. М., 1990
  22. Иванюшкин А.Я. Биоэтика и психиатрия // Вопросы философии, 1994, № 3. С. 77-90
  23. Огурцов А.П. Этика жизни или биоэтика: аксиологические альтернативы // Вопросы философии, 1994, № 3. С. 49-60
  24. Покуленко Т.А. Принцип информационного согласия // Вопросы философии, 1994, №3. С. 73-76
  25. Свод этических правил проведения клинических испытаний и медико-биологических экспериментов на человеке // Вопросы философии, 1994, №3. С. 91-93
  26. Сэв Люсьен. Личность и биоэтика // Общественные науки и современность 1993, № 5. С. 113-121
  27. Тищенко П.Д. Феномен биоэтики // Вопросы философии 1992, №3. С. 104-113
  28. Тищенко П.Д. К началам биоэтики // Вопросы философии, 1994, № 3. С. 61-66
  29. Цырдя Т.Н., Берлинский П.В. Философия (С курсом биоэтики) Кишинев, 2002

Literatura suplimentară

  1. Aristotel. Etica Nicomahică, Buc., 1988
  2. Baudry P. La Corps Extreme. Aproche sociologique des conduites a risque. Paris, 1991
  3. Bernard S. La bioetique. Paris, 1994
  4. Blaga Lucia. Trilogia cunoaşterii ; Trilogia culturii, în Opere, vol. 8. Buc., 1983
  5. Ciudin E., Marinescu D. Patologia animalelor de laborator şi tehnica experimentală. Iaşi, 1997.
  6. Comite Sutergouvernemental de bioethique (CIGB), Paris, 2003
  7. D'Onofrio F., Giunta. La bioetica nel futuro dell'Uomo. Napoli, 1999
  8. Hottois G. Nouvelle encyclopedie de bioethique. Bruxelles, 2001
  9. Le Breton D. Antropologia corpului şi modernitatea. Timişoara, 2002
  10. Mateescu M. Concepţii actuale în standartizarea biologică privind experimentarea animală şi implicarea considerentelor etice în această problemă. // Rev. Bacteriol. Virusol. Parazitol., 1992, nr. 2
  11. Maximilian C. Fascinaţia imposibilului: Bioetica. Buc., 1994
  12. Memmi D. les gardiens du corps. Dix ans de magistere bioethique. Paris, 2003
  13. Nastas Ion, Gudumac Valentin. Probleme de standartizare în cercetările biomedicale pe animale de laborator. // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană. / Materialele conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale. 10-11 martie 2004. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2004, p. 34-38
  14. Ojovanu V.I., Gramma R.C., Berlinschi P.V. Evoluarea bioeticii în Republica Moldova: tendinţe şi realizări. // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană. / Materialele conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale. 10-11 martie 2004. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2004, p. 18-25
  15. Platon. Republica, în Opere, vol. V. Buc., 1986
  16. Potteer Van Rensselaer. Bioethics: bridge to the future. Ptretice Hall, Endlewood Cliffs (N 1), 1971
  17. Radkovski, de G-H. Antropologie generală. Timişoara, 2000
  18. Romon Lucas Lucas. Antropologia e problemi bioeticii. San Paolo, 2001
  19. Sîrbu Ion. Ecosofia sau filosofia ecologică. Iaşi, 2000
  20. Stere E. Din istoria doctrinelor morale. Iaşi, 1993
  21. Ţîrdea T.N. Scientizarea, informatizarea şi intelectualizarea activităţii umane: aspecte axiologice // Revista de Filosofie şi Drept, 1997, nr. 2-3, p. 3-10
  22. Ţîrdea Teodor N. Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie. Chişinău, 2001
  23. Ţîrdea Teodor N. Filosofie socială şi sociocognitologie. Chişinău, 2001
  24. Ţîrdea Teodor Nicolae. Introducere în sinergetică. Chişinău, 2003
  25. Ващекин Н.П., Пасхин Н.П., Урсул А.Д. Информатизация общества и устойчивое развитие. М., 2000
  26. Вернадский В.И. Размышления натуралиста. Кн.2. Научная мысль как планетарное явление. М., 1977
  27. Олдо Леопольд. Календарь песчаного графства. М., 1983.
  28. Степин В.С., Горохов В.Г., Розов М.А. Философия науки и техники. М., 1996
  29. Урсул А.Д. Информатизация общества. Введение в социальную информатику. М., 1990
  30. Урсул А.Д. Путь в ноосферу (Концепция выживания и устойчивого развития цивилизации). М., 1993
  31. Фролов И.Т. Философия и история генетики. М., 1988
  32. Швейцер Альберт. Благоговение перед жизнью. М., 1992
  33. Яровинский М.Я. Лекции по курсу «Медицинская этика» М., 1999

Lista persoanelor ce au drept de a fi conducători de doctorat la specialitatea Etica – 09.00.05

  1. Ţîrdea Teodor – doctor habilitat în ştiinţe filosofice, profesor universitar, şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din RM
  2. Ojovanu Vitalie - doctor în ştiinţe filosofice, conferenţiar catedrei Filosofie şi Bioetică a Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din RM