25.00.01 – Programa examenului de doctorat
Administraţia publică va deveni cu adevărat forţa motrice de dezvoltare a societăţii, cînd în societate se vor acumula în de ajuns cunoştinţe ştiinţifice în acest domeniu şi aceste cunoştinţe vor fi aplicate în practică. În această ordine de idei menţionăm, că relaţiile dintre teoria şi practica administraţiei va fi productivă atunci când societatea va conştientiza că dreptul de a conduce îl au în exclusivitate oamenii competenţi, pregătiţi pentru aceasta din punct de vedere profesional şi moral.
Nu s-au trecut cu vederea aspectele privind administraţia publică ca ştiinţă de aceea in prezent prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr.692 din 20.06 2006 au intervenit modificări şi completări in Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice, care a fost adoptat prin Hotărîrea Guvernului nr.2004 din 14.09.2004 .
S-a introdus specialitatea „Administrare publică” (cifrul 25.00.00 ) cu direcţiile de cercetare:
- teoria, metodologia şi istoria administraţiei publice ( cifrul 25.00.01 ),
- organizarea şi dirijarea în instituţiile administraţiei publice, servicii publice ( cifrul 25.00.02).
Luind in cosiderare cele menţionate, doctorandul, competitorul, la specialitatea „Administrare publică”( cifrul 25.00.01 ),va susţine examenul de specialitate la disciplina „Teoria, metodologia şi istoria administraţiei publice”.
În conţinutul programului s-au inclus aspecte privind examinarea problemelor ce ţin teoria administraţiei ca fundament teoretic necesar înţelegerii adecvate a fenomenului administrativ, mai ales în ceea ce priveşte raportarea acesteia la fenomenul politic sau la cel economic. De asemenea, cunoaşterea Teoriei Administraţiei Publice, serveşte la înţelegerea relaţiilor administrative, a permanentei dinamici din structurile administraţiei publice, a mecanismelor şi instituţiile administrative existente în ţările înalt dezvoltate, ce servesc ca surse permanente de inspiraţie în perioada tranziţiei de la un sistem administrativ la altul.
Într-o corelare strînsă cu materia menţionată este şi aspectul bazelor metodologice in administraţia publică, de aceea in conţinutul programului ne-am referit şi la acest comportament.
De moştenirea istorică în ceea ce priveşte evoluţia instituţională a sistemului politic, social, economic şi cultural nu reprezintă altceva decât realizarea unor sarcini concrete, determinate de necesitatea socială, în condiţii istorice concrete, fapt ce a şi determinat modul de organizare socială şi al sistemului tradiţional de administrare prin structurile, instituţiile şi mecanismele de guvernare.
Nu sa trecut cu vederea principiile şi funcţiile organelor administraţiei publice centrale, condiţiile organizatorice şi funcţionale ale activităţii lor, atribuţiile acestor organe, activităţii personalului încadrat în ele, precum şi cu sistemul de control al activităţii administraţiei publice centrale.
Compartimentul APL constă în a distinge noţiunile generale privind administraţia publică locală, locul şi rolul ei în dezvoltarea colectivităţilor locale şi ocrotirii fiecărui membru al comunităţii.
În această ordine de idei menţionăm, că scopul programului analitic constă în a verifica cunoştinţele teoretico-practice şi profunzimea abilităţilor de cercetare a doctoranzilor şi competitori în domeniul acestei specialităţi.
Tema 2. Rolul şi funcţiile administraţiei publice în sistemul social.
Scopul administraţiei publice. Funcţiile administraţiei publice (curente şi de perspectivă). Mecanismul social de organizare şi funcţionare a administraţiei publice. Relaţiile administraţiei publice cu elementele sistemului social (mediul legislativ, juridic, executiv, societatea civilă). Descrierea şi caracteristica tipurilor de relaţii.
TEMA 3. Evoluţia ştiinţei administraţiei
Ştiinţa administraţiei scurt istoric. Tendinţele istorice ale dezvoltării mondiale şi ştiinţa administraţiei. Aspectele administrării şi caracteristica comparativă a formelor de civilizaţie. Suportul istoric şi filosofic al teoriei administraţiei. Filozofia formalistă cu privire la organizarea administraţiei. Fondatorii ştiinţei administraţiei şi aportul lor ştiinţific la dezvoltarea ştiinţei administraţiei.
TEMA 4. Principiile de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice.
Noţiune de principiu al administraţiei publice . Clasificarea principiilor de organizare şi funcţionare a administraţiei publice. Principii generale (principiul suveranităţii naţionale, separării puterilor, supremaţiei legii, egalităţii în drepturi, unităţii poporului, etc.) Principii speciale (autonomie de organizare, unitatea de comandă etc).
Specificul organizării administraţiei publice. Noţiune de structură a administraţiei publice. Structură liniară, structură funcţională, structură mixtă). Criteriile de organizare a administraţiei publice (teritorial, funcţional). Sistemul de relaţii în cadrul autorităţilor administraţiei publice.
TEMA 5. Concepţii şi teorii privind organizarea administraţiei publice.
Teoria birocraţiei a lui M.Weber (1864-1920). Metoda managementului ştiinţific a lui F.Taylor (1856-1915). Contribuţia lui H.Fayol (1841-1925) în dezvoltarea concepţiilor şi teoriilor administrative. Conceptul de administrare eficientă a lui L.Gulick şi L. Urwick. Modele de administraţie publică. Modelul liberal. Concepţiile liberale referitor la relaţiile administraţiei publice cu economia şi politica. Modelul weberian. Modelul neoliberal. Servicii publice. Noţiuni generale. Servicii publice descentralizate. Servicii publice desconcentrate. Modalităţi de organizare şi prestare a serviciilor publice.
TEMA 6. Potenţialul uman în administraţia publică.
Personalul administraţiei publice. Noţiunea de funcţie publică şi funcţionar public. Formarea personalului în administraţia publică. Recrutarea şi promovarea personalului din administraţia publică. Legea Serviciului Public. Statutul juridic al funcţionarului public.
Tema 7. Esenţa bazelor metodologice. Metodologia analizei şi sintezei în sistemul organizaţional de conducere.
Esenţa metodologică în administraţia publică. Rolul ştiinţei administraţiei publice in soluţionarea problemelor. Metodele analizei şi sintezei utilizate în sistemul organizaţional de conducere. Metodologia şi organizarea procesului de întocmire a deciziilor. Etapele procesului decizional (de întocmire a proiectului, de planificare şi organizare a procesului de adoptare, de concretizare a sarcinilor şi trasării măsurilor de realizare a obiectivelor, de evidenţiere a factorilor interni şi externi ce influenţează atingerea scopurilor de prognozare, de coordonare cu factorii de decizie şi de confirmare).
Tema 8. Metodologia şi organizarea procesului de planificare şi de activitate
Esenţa şi conţinutul planificării. Conţinutul activităţii la etapa procesului de planificare. Noţiunea de organizare. Esenţa şi conţinutul organizării. Conţinutul activităţii la etapa proceselor de organizare. Clasificarea structurilor organizaţionale. Procesul creării structurii organizaţionale. Structurile organizaţionale. Structurile de adaptare.
Tema 9. Comunicarea în procesul conducerii şi motivarea activităţii
Noţiunea de comunicare. Tipurile de comunicare. Interdependenţa între comunicare şi informaţia. Cercetările sistemice şi metodologia sistemică. Analiza sistemică a esenţei şi conţinutului comunicării în procesul conducerii. Esenţa motivării. Conţinutul teoriilor motivării. Esenţa teoriei ierarhiei necesităţilor. Esenţa teoriei necesităţilor de nivel superior. Teoriile procesuale ale motivării. Analiza factorului uman în conducerea organizaţiilor.
TEMA 10. Evoluţia istorică a sistemelor de administrare şi a suporturilor juridice ale administraţiei publice.
Analiza sistemelor de administrare publică şi a sistemelor de drept contemporan. Modele contemporane de drept şi influenţa lor în determinarea tipurilor de sisteme administrative, sistemul de drept romano-germanic, sistemul de comon-low, sistemul de drept tradiţional sau religios.
Suporturile juridice privind administraţia publică din antichitate şi până în zilele noastre.
TEMA 11. Organizarea primelor formaţiuni prestaţie. Formarea statelor româneşti şi procesul de constituire al sistemului tradiţional de administrare.
Formaţiunile prestatale din arealul Carpato-Dunăreano-Pontic, statele colonii greceşti, modul de administrare la daci. Organizarea administrativă a provinciei romane Dacia, evoluţia formelor de organizare administrativă după retragerea romană, obştea teritorială în perioada secolului III-VIII, formarea uniunilor de obşte. Premisele formării statelor feudale, procesul de formare a statelor feudale româneşti.
TEMA 12. Sistemul tradiţional de administrare şi instituţiile de bază. Sistemul tradiţional de administrare în evul mediu tardiv.
Constituirea statelor feudale româneşti şi al instituţiilor statale în evul mediu. Rolul instituţiei domniei în constituirea sistemului tradiţional de administrare.
Constituirea sistemului tradiţional de administrare structurile ţi instituţiile administrative centrale şi locale.
Evoluţia sistemului dregătoriilor şi caracterul lor în Moldova istorică.
Trăsăturile sistemului tradiţional de administrare în perioada regimului fanariot. Rolul reformelor administrative desfăşurate în perioada domniei lui Constantin Mavrocordat şi Alexandru Ipsilanti în a doua jumătate a sec. XVIII. Reforma aparatului administrativ central, instituţia vorniciei şi stabilirea noilor structuri centrale, lichidarea iobăjiei, reforma fiscală, reforma dregătoriilor introducerea sistemului de salarizare pentru funcţionari publici.
Adoptarea regulamentelor organice, schimbările în plan administrativ.
TEMA 13. Sistemele străine de administrare în Moldova istorică. Sistemul rusesc de administrare în Basarabia 1812-1917.
Problematica evoluţiei sistemului tradiţional de administrare şi al elementelor netradiţionale în Moldova istorică, sistemul raialelor turceşti, sistemul de administrare austriac în Bucovina în perioada anului 1775 - 1918, sistemul rus ţarist de administrare, anexarea Transnistriei în urma păcii de la Iaşi din 1791, anexarea Basarabiei în 1812.
Instituirea sistemului ţarist de administrare în Basarabia în perioada 1812-1917.
TEMA 14. Controversele sistemului de administrare în perioada 1917-1990
Democratizarea sistemului de administrare în Basarabia în 1917-1918, Lichidarea administraţiei ţariste ruseşti, crearea Sfatului Ţării, principalele jaloane de activitate, crearea Republicii Democrate Moldoveneşti, Consiliul Directorilor Generali şi transformarea în Consiliul de Miniştri, sistemul directoratelor, unirea condiţionată la România.
Marea Unire şi retrocedarea teritoriilor româneşti, problematica unificării administrative, Constituţia din 1923 şi legea din 1925 privind unificarea administrativă. Constituirea sistemului local de administrare conform legii din 1929. Constituţia din 1938 şi instaurarea regimului dictatorial al generalului Antonescu.
Crearea Republicii RSSM şi evoluţia sistemului de administrare de tip sovietic pînă în 1990.
TEMA 15. Constituirea sistemului actual al administraţiei publice centrale
Premisele constituirii sistemului actual al administraţiei publice centrale. Interdependenţa factorilor politici, economici, sociali, interni şi externi în edificarea unui sistem democratic de administrare. Etapele principale de constituire a sistemului actual de administraţie publică centrală. Criteriile de periodizare. Conţinutul principal şi particularităţile fiecărei etape, factorii care au influenţat procesele de modernizare a administraţiei publice centrale.
Caracteristica generală a sistemului actual al administraţiei publice centrale. Modificarea structurii şi funcţiilor autorităţilor administraţiei publice centrale. Instituţionalizarea noilor raporturi între autorităţile administraţiei publice. Particularităţile administraţiei publice în tranziţie, impactul ei asupra desfăşurării proceselor social-economice şi politice din societate.
TEMA 16. Principiile şi funcţiile administraţiei publice centrale
Noţiunile de principiu şi funcţie. Evoluţia principiilor şi funcţiilor administraţiei publice .centrale în dependenţă de formele de organizare ale administraţiei publice. Caracterul lor metodologic. Suportul principiilor de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale. Valorile generale ale democraţiei, tradiţia naţională a administraţiei publice, experienţa ţărilor avansate.
Principiile generale ale administraţiei publice centrale. Principiile speciale ale administraţiei publice centrale vizînd organizarea, conducerea, metodele de activitate.
Funcţiile administraţiei publice centrale în cadrul sistemului social. Clasificarea funcţiilor. Funcţii de pregătire a deciziilor politice, de organizare şi asigurare a executării deciziilor politice. Realizarea funcţiilor de către autorităţile administraţiei publice centrale.
TEMA 17. Sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale. Atribuţiile generale ale lor
Preşedintele Republicii Moldova. Instituţionalizarea autorităţii prezidenţiale şi locul ei în sistemul autorităţilor publice. Funcţiile şi atribuţiile instituţiei prezidenţiale. Evoluţia modalităţilor de alegere a şefului statului.
Guvernul ca organ executiv central care exercită conducerea generală a administraţiei publice. Rolul şi locul Guvernului în sistemul organelor administraţiei publice centrale. Funcţiile şi atribuţiile Guvernului. Componenţa Guvernului. Procedura de investitură.
Caracteristica generală a sistemului organelor administraţiei publice centrale de specialitate. Organizarea administraţiei ministeriale. Funcţiile ministerelor. Organizarea administraţiei departamentale. Particularităţile activităţii departamentelor ca organe interramurale ale puterii executive centrale. Organizarea administraţiei extraministeriale şi extradepartamentale. Particularităţile formării şi funcţionării instituţiilor administraţiei publice de specialitate de acest tip.
Caracteristica generală a atribuţiilor organelor administraţiei publice centrale. Direcţiile principale de activitate ale organelor administraţiei publice centrale, particularităţile funcţionării lor în condiţiile democratizării societăţii şi perioadei de tranziţie. Metodele de activitate ale organelor administraţiei publice centrale.
TEMA 18. Sistemul de control în organele administraţiei publice centrale
Esenţa şi misiunile controlului în organele administraţiei publice centrale. Forme şi metode de control în sfera administraţiei publice centrale. Controlul politic, administrativ, judecătoresc. Controlul preventiv, curent, ulterior, inopinant.
Concepţia controlului de stat. Controlul extern al autorităţilor administraţiei publice centrale. Controlul intern al autorităţilor administraţiei publice centrale.
Activitatea organelor speciale de control, modalităţile de efectuare a controlului intern.
TEMA 19. Noţiuni generale privind administraţia publică locală
Noţiuni generale privind administraţia publică locală Cadrul legislativ privind organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Principiile de bază ale administraţiei publice locale. Autorităţi ale administraţiei publice locale Mijloacele de acţiune ale administraţiei publice locale. Controlul asupra activităţii autorităţii administraţiei publice locale. Controlul asupra activităţii autorităţii administraţiei publice locale