Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană


Autor: Stepaniuc Victor
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 25.00.01 - Teoria, metodologia şi istoria administraţiei publice
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Alexandru Roman
doctor habilitat, profesor universitar, Academia de Administrare Publică
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 30 noiembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 februarie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document2.03 Mb / în română

Teza

CZU C.Z.U.:94(478)(043.2)

Adobe PDF document 0.98 Mb / în română
182 pagini

Cuvinte Cheie

stat, naţiune, administraţie de stat, statalitate, conştiinţă naţională, geneza, constituirea şi evoluţia statalităţii moldoveneşti, Ţara Moldovei, premisele renaşterii naţionale, mişcare naţională, Republica Democratică (Populară) Moldovenească, dreptul la autodeterminare naţională, procesul naţional-statal, RSS Moldovenească, suveranitate limitată, Republica Moldova, stat suveran şi independent, Constituţia – Legea Fundamentală, consolidarea statalităţii moldoveneşti contemporane

Adnotare

Obiectul de cercetare în prezenta investigaţie este geneza şi evoluţia statalităţii moldoveneşti contemporane, temă reflectată insuficient şi contradictoriu în ştiinţa istorică din Republica Moldova.

Studierea literaturii ştiinţifice din domeniul istoriei statului şi dreptului, analiza documentelor istorico-juridice şi a materialelor de arhivă despre istoria statului în Moldova, au permis autorului să facă următoarele concluzii:

- Statul moldovenesc medieval, format în anul 1359 în teritoriul istoric al Daciei nord-estice, numit de D. Cantemir Molis-dava, a avut toate caracteristicile unui stat suveran: domnie (administraţie), populaţie, teritoriu, hotare, sistem fiscal-vamal, suveranitate. (Denumirile etnice „moldoveni”, „Moldova” apar încă înainte de secolul XIV).

- Moldova istorică în perioada 1775-1862 s-a aflat în declin, în dezmembrare şi dizolvare a fiinţei sale statale. În anul 1812 Statul Moldova este dezmembrat de Turcia şi Rusia. Statalitatea Moldovei (istorice) în anul 1862 este anihilată definitive.

- La 2 decembrie 1917, în partea de Est a Moldovei istorice, în Basarabia este proclamată Republica Democratică Moldovenească, care semnifică renaşterea statalităţii moldoveneşti sub formă de Republică. Acest stat moldovenesc, fondat la 02.12.1917, avînd toate atributele unui stat suveran, este Prima Republică Moldovenească din epoca contemporană.

- Parlamentul temporar Sfatul Ţării, aflîndu-se sub ocupaţie militară românească, depăşindu-şi prerogativele, la 27 martie 1918, hotărăşte unirea Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România.

- La 2 august 1940 URSS formează pe teritoriul Basarabiei reanexate şi a autonomiei moldoveneşti din Ucraina statul Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Edificarea şi evoluţia RSSM în componenţa URSS confirmă existenţa fenomenului statal – cea de-a Doua Republică Moldovenească.

- În perioada anilor 1940-1991 RSSM, ca parte componentă a URSS, a fost stat cu suveranitate limitată.

- Proclamarea independenţei, adoptarea Constituţiei şi evoluţia Republicii Moldova suverane şi independente demonstrează continuitatea poporului moldovenesc şi statalităţii moldoveneşti, începînd cu anul 1359 şi confirmă edificarea celei de-a Treia Republică Moldovenească în epoca contemporană.

- Republica Moldova, deşi este membru ONU, stat recunoscut de circa 180 de ţări, are încă o identitate disputată de anumite forţe politice, separatiste şi iredentiste. Reintegrarea teritorialpolitică şi social-psihologică a statului moldovenesc contemporan, a poporului moldovenesc de pe ambele maluri ale Nistrului, este o sarcină fundamentală a clasei politice şi societăţii civile din Republica Moldova.

Cuprins


CAPITOLUL I. Geneza şi evoluţia statalităţii moldoveneşti
  • 1.1. Constituirea şi consolidarea statului Moldova
  • 1.2. Dezmembrarea teritorială şi anihilarea statalităţii Moldovei (1775-1862)

CAPITOLUL II. Renaşterea statului naţional al moldovenilor: Republica Democratică Moldovenească
  • 2.1. Lupta pentru renaşterea statalităţii moldoveneşti în Basarabia (Moldova de Est)
  • 2.2. Revoluţiile din Rusia şi crearea Republicii Democratice Moldoveneşti
  • 2.3. Republica Democratică Moldovenească: evoluţii social – politice
  • 2.4. Ocupaţia militară străină şi “independenţa” Republicii Democratice Moldoveneşti
  • 2.5. Basarabia în componenţa României: aspecte de politică internă şi externă
  • 2.6. Autonomia moldovenească în teritoriul Ucrainei Sovietice

CAPITOLUL III. Statul Sovietic Moldovenesc: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
  • 3.1. Crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti
  • 3.2. Moldova în componenţa Uniunii Sovietice: suveranitate limitată
  • 3.3. Moldova suverană: criza politică şi identitară

CAPITOLUL IV. Statul suveran şi independent Republica Moldova
  • 4.1. Independenţa Republicii Moldova: aspecte istorice şi juridice
  • 4.2. Statul Moldovenesc contemporan şi Pactul Molotov – Ribbentrop
  • 4.3. Constituţia Republicii Moldova: realizări şi perspective