11.00.01 – Programa examenului de doctorat
Recomandări metodice generale
Programa este elaborată în contextul, că potenţialii doctoranzi posedă o profundă cunoaştere şi îngelegere a conţinuturilor sistemului geoştiinţelor (Geografie, landşaftologie, geologie, geochimia landşaftelor etc.), predate în cadrul facultăţilor respective universitare.
Conţinutul cursului
Geografia fizică
Despre Geografia fizică ca ştiinţă, obiectul de studiu şi sarcinile acesteia
Definirea Geografiei fizice.
Învelişul geografic – sistem global ca obiect de studiu al Geografiei fizice. Structura învelişului geografic; multitudinea relaţiilor dintre componentele şi elementele acestuia.
Sarcinele cercetărilor geografice la etapa actuală:
- studierea complexă, analitică, cantitativă şi calitativă a învelişului geografic şi ale componentelor acestuia pe un anumit spaţiu pentru realizarea regionării teritoriale a elementului (componentului) respectiv;
- analizarea factorilor şi legităţilor deferenţierii şi integrării geosistemelor;
- efectuarea sintezei elementelor pe baza interrelaţiilor şi a concepţiei sistemice;
- studierea schimbului de materie, energie şi informaţie în cadrul geosistemelor naturale şi natural-tehnogene de diferite tipuri şi ranguri taxonomice;
- studierea dinamicii geosistemelor;
- participarea în proiectarea sistemelor natural-tehnogene;
- rezolvarea problemelor ce ţin de protecţia mediului ambiant şi utilizării raţionale ale resurselor naturale;
- eleborarea metodelor şi tehnologiilor de studiere fizico-geografică a geosistemelor;
- efectuarea regionării geografice cu delimitarea taxonomică de unităţi geografice.
Istoricul dezvoltării Geografiei fizice:
Evoluţia concepţiilor asupra conţinutului, obiectului de studiu al Geografiei fizice. Procesele de diferenţiere şi integrare a ştiinţelor în cadrul Geografiei fizice.
Poziţia geografilor în diferite timpuri faţă de obiectul de studiu, sarcinile şi locul Geografiei fizice în cadrul sistemului Geoştiinţelor.
Contribuţia activităţilor şi importanţa lucrărilor lui Al. von Humboldt, K. Ritter, F. Ratzel, A. Ghettner, F. Richthgofen, A. Crasnov, P. Brounov, A. Kruber, B. Polânov, V. Docuciaev, L. Berg, A.Grigoriev, S. Kalesnik în progresarea Geografiei fizice. Şcolile ştiinţifice geografice
din Rusia, România şi altor state. Dezvoltarea şi evoluţia Geografiei fizice în Moldova.
Bazele teoretice ale Geografiei fizice
Teoria (învăţătura) despre învelişul geografic – obiect de studiu al Geografiei fizice. Abordarea sistemitică asupra studiului învelişului geografic. Caracteristicele generale ale învelişului geografic ca sistem material integru şi unitar: heterogenitatea, structura, comportamentul dinamic, echilibrul dinamic, autoreglerea, integralitatea.
Funcţionalitatea legităţilor fizico-geografice în învelişului geografic:
- circuitul materiei, energiei şi informaţiei în cadrul învelişului geografic;
- desfăşurarea ritmică, periodică şi ciclică a proceselor şi fenomenelor în învelişului geografic;
Ordonarea ierarhică a învelişului geografic. Teoria (învăţătura) despre geosisteme. Clasificarea şi tipologia geosistemelor. Modele ale geosistemelor . Dinamica şi evoluţia geosistemelor.
Noţiuni de landşaft. Morfologia, structura şi dinamica landşafturilor. Tipuri de landşafturi contemporane. Funcţiile socio-economice ale landşafturilor. Impactul antropic asupra landşafturilor naturale.
Monitoringul landşafturilor. Principiile geoecologice ale proiectării landşafturilor culturale.
Bazele metodologice ale Geografiei fizice
Metode specifice de cercetare, utilizare în Geografia fizică:
- Metode de laborator: morfografice, morfometrice; metoda diagramelor, bloc-diagrame, metoda profilului geografic complex.
- Metode utilizate în teren: staţionare, expediţionale.
- Modelarea sistemelor naturale şi natural- antropice.
- Metode matematice, utilizate în Geografia fizică.
- Metode asupra regionării fizico-geografice.
- Metode utilizate în studierea dinamicii geosistemelor naturale.
- Metode geochimice utilizate în studierea landşafturilor naturale şi antropice.
- Metode utilizate în studierea complexă a geosistemelor: cosmice, informaţionale.
- Proiectarea şi desfăşurarea cercetărilor interdisciplinare.
Probleme actuale cu aspect Geografic
- Evidenţierea şi explicarea mecanismelor şi legităţilor funcţionalităţii şi evoluţiei geosistemelor de diferit rang taxonomic;
- Identificarea rolului relaţiilor duble (pe orizontală şi verticală) în apariţia, dezvoltarea şi evoluţia geosistemelor.
- Elaborarea metodelor eficiente şi principiilor asupra pronosticului intervenţiei unor schimburi spontane în geosisteme.
- Elaborarea metodelor şi principiilor asupra aprecierii impactului antropic asupra geosistemului.
- Evaluarea impactului hazardelor naturale şi tehnogene asupra societăţii şi mediului natural.
Geologie
Generalităţi asupra structurii şi compoziţiei crustei:
Structura internă a Pământului. Metodele de studiu. Caracterizarea crustei. Tipurile de crustă şi subcrustale.
Geosferele externe ale Pământului. Interacţiunea dintre geosferele interne şi externe.
Compoziţia geochimică a Pământului. Evoluţia compoziţiei chimice.
Compoziţia mineralogică a crustei. Procesele de formare a mineralelor şi legităţile repartizării lor în scoarţa terestră.
Compoziţia petrografică a crustei. Rocile magmatice intruzive şi efuzive şi zăcămintele minerale legate cu ele. Rocile metamorfice şi zăcămintele minerale de geneză matamorfică. Rocile sedimentare şi zăcămintele minerale de geneză sedimentară. Litogeneza şi stadiile ei. Scoarţa de alterare şi zăcămintele minerale legate cu ea.
Impactul antropic asupra compoziţiei, structurii, dinamicii şi morfologiei crustei.
Dinamica litosferei:
Procese geologice endogene şi exogene şi interacţiunea dintre ele. Rolul lor în formarea structurii şi morfologiei crustei.
Mişcările tectonice şi modificările în structura scoarţei terestre în urma manifestării acestora. Influenţa mişcărilor tectonice asupra proceselor de formare şi repartizare a substanţilor minerale. Procesele seismice şi efectul lor asupra structurii crustei.
Tectonica globală. Dinamica plăcilor litosferice. Procesele şi fenomenele geologice asociate de deriva plăcilor litosferice. Formarea şi repartizarea zăcămintelor de minereuri în legătură cu deriva plăcilor litosferice.
Elementele geostructurale ale scoarţei terestre şi exprimarea lor în relieful actual. Regionarea geotectonică a scoarţei terestre.
Faciesuri. Analiza facială. Formaţiunile geologice şi tipurile ei. Periodizarea timpului geologic. Metodele determinării vărstei relative şi absolute a rocilor.
Etapele evoluţiei geologice a Pământului:
Etapa pregeologică, precambiană, eopaleozoică, neopaleozoică, mezozoică şi cainozoică.
Metodele de reconsiuire a mişcărilor tectonice şi reliefului. Legităţile în evoluţia acestora.
Metodele reconstituirii climatelor din trecutul geologic. Evoluţia climatelor pe parcursul istoriei geologice.
Reconstituirea bionomiei bazinelor marine din trecutul geologic.
Ipotezele despre formarea depresiunelor oceanice. Reconstituirea lumei organice. Particularităţile evoluţiei lumei organice. Caracterul inversibil în dezvoltării biosferei.
Geochimia landşafturilor
Geochimia landşaftului, morfologia şi structura lui. Tipurile elementare de landşafturi. Sisteme landşafto-geochimice. Interconexiunea geochimică în cadrul landşafturilor.
Distribuţia elementelor chimice în landşafturi.
Factorii interni şi externi care determină migraţia, concentraţia şi difuzia elementelor chimice, manifestarea lor asupra landşafturilor Republicii Moldova.
Procesele geochimice în landşafturi. Fazele proceselor: mobilizarea, translocarea, acumularea şi corelaţia lor în spaţiu. Orientarea proceselor geochimice în landşafturi.
Rolul proceselor geochimice în migraţia elementelor chimice: hidroliza, hidratarea, absorbţia, izomorfia, denudaţia, fotoliza, radioliza etc.
Migrarea elementelor chimice prin intermediul apei. Activitatea geochimică a apelor în landşafturi şi rezultatele ei. Formele de migrare a elementelor prin intermediul apei. Scurgerea hidrochimică.
Migraţia biogenă a elementelor chimice. Circuitul biogeochimic şi evaluarea cantitativă a lui. Diferenţierea zonală a circuitului biogeochimic. Rolul geochimic al materiei vii în distribuţia geografică a elementelor chimice în landşafturi. Distribuţia diferenţiată a elementelor chimice în sistemele de organe şi ale organismelor şi după vărstă. Evaluarea tipului de chimizm în plante prin cenuşă. Însemnătatea cenuşii în formarea componenţei chimice a landşafturilor. Influenţa organismelor vii şi moarte la componenţa chimică a landşafturilor. Rolul organismelor în formarea chimizmului landşafturilor în decursul istoriei geologice a Pănâmtului.
Migraţia atmosferică a elementelor chimice. Sursele şi componenţa chimică a impurităţilor în atmosferă. Rolul migraţiei prin atmosferă în repartiţia elementelor chimice în landşafturi. Transportul sărurilor prin atmosferă. Pătrunderea fitogenă a sărurilor în atmosferă. Transportul elementelor chimice prin precipitaţiile atmosferice. Geografia transportării şi a acumulării elementelor.
Legităţile repartiţiei elementelor chimice în landşafturi în dependenţă de condiţiile naturale şi procesele din substrat, soluri, ape, plante. Zonalitatea chimizmului în substrat, soluri, ape, plante.
Particularităţile circulaţiei elementelor chimice în zonele naturale şi landşafturile Republicii Moldova.
Migraţia tehnogenă a elementelor. Legităţile principale a tehnogenezei.
Particularităţile migraţiei tehnogene a elementelor chimice la nivel planetar şi regional. Factorii de formare a landşafturilor tehnogene. Endemiile mixte biochimice, naturale şi tehnogene.
Problemele transformării compuşilor toxici naturali şi xenobioţilor. Metodele de neutralizare a compuşilor toxici. Autopurificarea landşafturilor.
Barierele geochimice naturale şi tehnogene, rolul acestora în concentraţia elementelor chimice.
Metode şi mijloace geochimice posibile de optimizare a landşafturilor prin utilizarea factorilor naturali şi antropogeni.
Criteriile geochimice de evaluare a situaţiei ecologico – geochimice în landşafturi.
Structura migraţională în landşafturi. Sistema circuitului elementelor migratoare cu variate extinderi în spaţiu şi timp, capacităţi şi componente Structura laterală şi radială a geochimiei landşafturilor naturale şi antropice şi folosirea ei pentru evaluarea ecologico – geochimică a landşafturilor.
Geochimia landşafturilor urbane. Specializaţia geochimică tehnogenă urbană. Metodele evaluării ecologico – geochimice şi cartografierii, căi de optimizare.
Geochimia agrolandşafturilor. Sistematica geochimică a agrolandşafturilor. Geochimia agrolandşafturilor Republicii Moldova, căi de optimizare.
Geochimia landşafturilor rutiere. Specificul geochimic al poluanţilor, distribuţia lor spaţială. Metodele de reducere spaţială a substanţelor toxice.
Geochimia radionucleizelor tehnogeni a endemii biogeochimice. Sursele de pătrundere a radionucleizelor tehnodeni în landşaft: staţiile atomice, poligoanele de depozitare a deşeurilor radioactive etc. Poluarea teritoriului Republicii Moldova cu radionuclizi tehnogeni şi căile posibile de optimizare a landşafturilor. Geografia consecinţelor catastrofei de la Cernobâl.
Geochimia elementelor principale poluante în landşafturi: plumb, cadmii, mercur, talii, vismut, benzonepen, diocsină, pesticide etc.
Geochimia landşafturilor Republicii Moldova. Migraţia prin intermediul apei, biogenă, atmosferică şi tehnogenă. Analiza geochimică şi evaluarea landşafturilor naturale ale Republicii Moldova. Geochimia landşafturilor urbane şi agrolanşafturilor Republicii Moldova. Zonalitatea geochimică a landşafturilor Republicii Moldova.
Aspectul problemelor ecologico - geochimice în ţările de peste hotare. Căi de depăşire a crizei geochimice tehnogene.
Literatura de bază
- Агаханянц О.Е. - Биогеография– Мн.: Вышэйшая школа, 1992
- Аношко В.С., Трофимов А.М., Широков В.М. - Основы географического прогнозирования. - Мн.: Вышэйшая школа, 1987
- Беручашвили Н.Л., Жучкова В.К. - Методы комплексных физико- географических исследований.- М.: МГУ, 1997
- Воронов А.Г., Дроздов Н.Н., Криволуцкий Д.А. и др. Биогеография с основами экологии. - М.: МГУ, 1999
- Дьяконов К.Н. - Геофизика ландшафта: биоэнергетика, модели, проблемы. - М.: МГУ, 1991
- Киселев В.Н. - Биогеография с основами экологии. - Мн.: Университетское, 1995
- Киселев В.Н. - Основы экологии. 2-е изд. - Мн.: Университетское, 2000
- Зубов С.М. - Основы геофизики ландшафта. - Мн.: Университетское, 1985
- Перельман А., Касимов Н.С. - Геокимия ландшафта. – М.:Астрея-2000,1999
- Чертко Н.К. - Геокимия ландшафта. – Мн., Изд-во БГУ, 1981
- Арманд Д. Л.- Наука о ландшафте. М. «Мысль» 1975
- Гвоздецкий Н.А. – Проблемы физической географии. М. МГУ, 1973
- Григорьев А.А – Закономерности строения и развития географической среды. М. «Мысль» 1966
- Исаченко А. Т. - Развитие физико-географических наук. М. «Мысль» 1971
- Калесник С.В.- Общие географические закономерности земли. М. «Мысль» 1970
- Глазовская М. А. – Геохимические основы типологии и методика исследования природных ландшафтов. М. МГУ, 1964
- Харвей Д. - Научное объяснение в географии. «Прогресс» М. 1974
- Белоусова О. Н., Михина В.В - Общий курс петрографии. Москва, 1972
- Войлошников В. Д.- Геология. Москва, 1979
- Добровольский В.В – Минералогия с элементами петрографии. Москва, 1971
- Добровольский В.В, Якушова А.Ф. - Геология. Москва, 1979
- Дашкевич З.В. – Палеография. Ленинград, 1969
- Короновский Н. В. Якушова А.Ф. – Основы геологии. Москва, 1991
- Лазаренко Е.К.- Курс Минералогии. Москва, 1971
- Монин А. С. – История Земли. Ленинград, 1977
- Мильничук В. С., Арабаджи М. С. – Общия геология. Москва, 1989
- Немков Г. М., Муратов М.В. и др. – Историческая геология. Москва, 1974
- Аллисон А., Паллер Д. - Геология. Москва, 1984
- Bleahu M. – Tectonica globală. Bucureşti, 1982
- Berbeleac I. – Zăcămintele minerale şi tectonica globală. Bucureşti, 1988
- Răileanu G. Pauliuc S. – Geologie generală. Bucureşti, 1969
Bibliografie suplimenatră
- Авессалов И.А. Геохимические показатели при изучении ландшафтов. - М.: МГУ, 1987
- Будыко М.И. Эволюция биосферы. – Л-д: Гидрометиздат, 1985
- Дьяконов К.Н. Аношко В.С. Мелиоративная география. - М.: МГУ, 1995
- Исаченко А.Г. Ландшафтоведение и физико- географическое районирование. –М.,1991
- Мамай И.И. Динамика ландшафтов. Методика изучения. -М., 1992
- Реймерс М.Ф. Экология (теория, законы, правила, принципы и гипотезы). – М.: Россия Молодая, 1994
- Сочава В.Б. Введение в учение о геосистемы. – Новосибирск: Наука, 1978
- Экогеохимия городских ландшафтов/ Под ред. Н.С. Касимова. – МГУ, 1995
