CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Recomandări metodice generale.

Medicina internă este una din disciplinele de bază în pregătirea universitară a medicilor indiferent de specialitatea pe care vor alege-o ulterior, este cel mai larg teren de integrare şi implimentare a cunoştinţelor fundamentale (anatomie, fiziologie umană, fiziopatologie, morfopatologie, farmacologie,biologie moleculară etc. ) în practica clinică. În cadrul acestei discipline, de rând cu studierea etiologiei, patogeniei, manifestărilor clinice, evoluţiei, trata-mentului şi profilaxiei bolilor interne , specialistul acumulează deprinderi practice de inves-tigare a bolnavului şi de apreciere a rezultatelor obţinute, se pune baza raţionamentului cli-nic, care asigură un diagnostic corect şi un tratament adecvat.

Scopul studierii disciplinei

• Studierea etiologiei, patogeniei, manifestărilor clinice tipice şi a variantelor atipice ale bolilor interne, principiilor de tratament şi profilaxie ale acestor afecţiuni;
• Îmbogăţirea şi aprofunadarea cunoştinţelor fundamentale şi implementarea lor în prac-tica clinică;
• Consolidarea şi completarea deprinderilor practice de examinare a bolnavului, dezvolta-rea raţionamentului clinic: aprecierea rezultatelor examenului clinic al bolnavului tera-peutic, argumentarea diagnosticului prezumtiv, întocmirea şi argumentarea programului de investigaţii paraclinice şi consultaţii ale altor medici –specialişti, efectuarea diagnos-ticului diferenţial, formularea diagnosticului pozitiv (clinic) concret şi argumentarea unui tratament individual adecvat, pronosticarea evoluţiei patologiei stabilite la pacientul în cauză.
• Consolidarea, îmbogăţirea şi implementarea în practica clinică a cunoştinţelor în dome-niul deontologiei şi eticii medicale;
• Însuşirea particularităţilor de examinare şi tratament al pacienţilor şi de perfectare a do-cumentelor medicale în condiţii de ambulatoriu.

Pentru fiecare entitate nozoligică se vor face următoarele detalizări:

1. Definiţia
2. Incidenţa şi epidemiologia
3. Etiologia
4. Factorii de risc
5. Patogenia
6. Manifestările clinice şi metodele de investigaţii:
   • simptome, semne clinice, sindroame (în ordinea prevăzută de schema de examinare a bolnavului), date ale examenului de laborator şi instrumental
   • particularităţile de examinare clinică şi paraclinică a pacientului cu patologia în cauză

7. Clasificarea propusă de experţii OMS, alte clasificări acceptate şi reuşite din punct de vedere al procesului didactic; criteriile clasificării, particularităţile manifestărilor cli-nice pentru fiecare formă/stadiu, grad/prevăzute de clasificare
8. Variantele clinice, formele atipice şi caracterizarea lor
9. Unele particularităţi ale patologiei în cauză la vârstnici, etilici, narcomani, în condiţii de imunitate compromisă
10. Evoluţia bolii
11. Complicaţiile şi manifestărilor lor, mecanismele şi circumstanţele de apariţie
12. Eventualele stări de urgenţă: clinica, cauzele şi mecanismul de instalare
13. Diagnosticul pozitiv: criteriile de diagnostic, algoritmul de diagnostic
14. Diagnosticul diferenţial: afecţiunile care trebuie să fie luate în discuţie, criteriile de diferenţiere
15. Cerinţele faţă de formularea diagnosticului
16. Tratamentul: indicaţiile pentru internare, regimul fizic, regimul alimentar, tratamen-tul etiologic şi tactica de tratament în caz de etilogie neidentificată, tratamentul pato-genetic, simptomatic (medicamentele, dozele, modul de administrare, mecanismul de acţiune, acţiunile adverse şi prevenirea lor, contraindicaţiile, durata tratamentului). Metodele tradiţionale de tratament (principii generale), metodele fizice (principii de acţiune, indicaţii, contraindicaţii). Algoritmul de tratament în stările de urgenţă. În afecţiuni cronice: tratamentul în faza de acutizare, tratamentul de întreţinere în peri-oada de remisiune. Tratamentul chirurgical (principii generale, indicaţii, containdi-caţii). Tratamentul balneo-sanatorial (staţiuni balneare, factori curativi naturali, indi-caţii, contraindicaţii).
17. Recuperarea medicală (etapele, metodele)
18. Prognosticul pentru viaţă, pentru activitatea profesională
19. Expertiza capacităţii de muncă: incapacitatea temporară de muncă (criteriile, durata), şi invaliditatea (criteriile pentru stabilirea invalidităţii, gradele, periodicitatea exper-tizei medicale)
20. Dispensarizarea (supravegherea medicală)
21. Profilaxia primară (a bolii) şi secundară (în boli cronice – a acutizărilor şi complica-ţiilor).

Detalizările pentru un sindrom clinic prevăd următoarele:

1. Definiţia
2. Componentele sindromului
3. Etiologia
4. Patogenia sindromului
5. Metodele de explorare (clinică, de laborator, instrumentală)
6. Manifestările clinice ale sindromului (criterii de diagnostic)
7. Clasificarea sindromului, criteriile de clasificare, caracterizarea formelor (gradele, stadiile)
8. Semnificaţia sindromului pentru diagnosticul nozologic
9. Stările patologice, care evoluează cu sindromul în cauză
10. Particularităţile manifestărilor sindromului în diverse afecţiuni, în funcţie de etiologie
11. Principiile şi criteriile de diagnostic diferenţial intrasindromal
12. Tratmentul sindromal
13. Particularităţile tratamentului afecţiunilor, care evoluează cu sindromul în cauză
14. Tratamentul stărilor de urgenţă.

Metode complementare de investigaţii în clinica medicală. Principiile generale (esenţa metodei),valoarea de diagnostic, indicaţiile şi eventualele contraindicaţii, pregătirea bolna-vului, regulile de recoltare a materialelor biologice, interpretarea rezultatelor. La studierea fiecărei patologii prevăzute de programă – demonstrarea metodei şi (sau) a rezultatelor obţi-nute la investigarea bolnavului pus în discuţie.

Conţinutul cursului

Pulmonologie.

Entităţi nozologice şi sindroame

1. Sindromul de condensare pulmonară
2. Sindromul bronhoobstructiv
3. Sindromul revărsatului pleural
4. Hipertensiunea pulmonară primitivă şi secundară
5. Sindromul mediastinal
6. Insuficienţa respiratorie
7. Sindromul de detresă respiratorie acută a adultului
8. Traheobronşita acută
9. Bronşita cronică
10. Bronhopneumopatia cronică obstructivă
11. Emfizemul pulmonar
12. Astmul bronşic
13. Bronşiectaziile
14. Abcesul pulmonar
15. Pneumoniile
16. Cancerul bronhopulmonar
17. Pleureziile netuberculoase
18. Pneumotoraxul
19. Pneumofibroza
20. Afectări pulmonare în boli de sistem
21. Sarcoidoza pulmonară
22. Alveolita fibrozantă idiopatică
23. Alveolitele alergice exogene

Metode complementare de diagnostic

Metode de laborator:

1. Analiza sputei (sumară,biochimică, microscopică pentru depistarea BAAR, bac-teriologică, citologică)
2. Analiza lichidului pleural (sumară, bacteriologică, citologică)
3. Analiza gazelor sanguine şi determinarea echilibrului acido-bazic
4. Probe imunologice
5. Antibioticograma

Metode instrumentale:

1. Metode radiologice: a) radioscopia pulmonară, radiografia pulmonară, tomografia pul-monară, tomografia computerizată, bronhografia, pleurografia)
2. Probe intradermale de diagnostic cu alergeni
3. Probe tuberculinice de diagnostic
4. Spirografia, teste funcţionale şi farmacofuncţionale
5. PEF-metria (peak expiratory flow), pneunotahometria
6. Scintigrafia pulmonară
7. Ultrasonografia cutiei toracice
8. Bronhoscopia (cu aspiraţia secretului, obţinerea bioptatului)
9. Toracoscopia
10. Mediastinoscopia
11. Puncţia pleurală de diagnostic
12. Biopsia pulmonară transtoracală
13. Biopsia pleurei
14. Angiografia pulmonară
15. Determinarea presiunii în artera pulmonară (directă sau indirectă)

Gastroenterologie

Entităţi nozologice şi sindroame

1. Sindroamele esofagiene
2. Esofagita
3. Acalazia cardiei
4. Cancerul esofagian
5. Dispepsiile gastrice
6. Abdomenul pseudoacut (abdomen acut medical)
7. Gastritele
8. Boala ulceroasă (ulcer gastric şi ulcer duodenal)
9. Bolile stomacului operat
10. Hemoragiile digestive (aspecte medicale)
11. Cancerul gastric
12. Sindromul de malabsorbţie
13. Dispepsiile intestinale (diareea, constipaţia)
14. Enteritele şi colitele cronice
15. Rectocolita ulcero-hemoragică
16. Intestinul iritabil
17. Boala Crohn
18. Boala Whipple
19. Cancerul colo-rectal
20. Pancreatitele
21. Tumorile pancreasului

Hepatologie

1. Hepatomegalia
2. Sindromul icteric
3. Sindromul de hipertensiune portală
4. Insuficienţa hepatică (acută şi cronică)
5. Sindromul de colestază
6. Hepatitele cronice
7. Cirozele hepatice
8. Steatoza hepatică (etilică şi nonetilică)
9. Tumorile ficatului, colecistului şi căilor biliare
10. Colelitiaza (aspecte medicale)
11. Colecestita cronică
12. Colangita
13. Sindromul postcolescistectomic
14. Dischinezia căilor biliare

Metodele complementare de diagnostic în gastrologie şi hepatologie

Metode de laborator:

1. Bilirubina serică
2. Determinarea α-amilazei serice
3. Proteinele serice şi fracţiile proteice
4. Dozarea fermenţilor: transaminazele, fosfataza alcalină, γ-glutamiltranspeptidaza, LDG
5. Metabolismul lipidic: beta-lipoproteidele, colesterolul
6. Coagulograma
7. Glicemia
8. Proba cu timol
9. Examenul imunologic: depistarea HBsAg, HBeAg, anticorpilor către HbsAg, HbeAg şi HBcAg; limfocitele B şi T, reacţia de blasttransformare a limfocitelor, nivelul imunoglo-bulinelor
10. Examenul conţinutului gastric
11. Examenul conţinutului duodenal (macro- şi microscopic, chimic, bacteriologic)
12. Examenul coprologic
13. Probe pentru depistarea hemoragiei digestive oculte
14. Examenul funcţiei de absorbţie intestinală
15. Examenul microflorei intestinale
16. Examenul funcţiei exocrine pancreatice
17. Determinarea pigmenţilor biliari, α-amilazei în urină

Metode instrumentale:

1. Sondajul gastric şi duodenal
2. PH-metria intragastrală
3. Radioscopia şi radiografia esofagului, stomacului şi intestinului
4. Esofagogastroduodenoscopia
5. Rectosigmoidoscopia
6. Tomografia computerizată
7. Fibrocolonoscopia
8. Colecistografia
9. Duodeno-coledoco-pancreatografia retrogradă
10. Rezonanţa magnetică nucleară
11. Ultrasonografia organelor abdominale
12. Ecografia endoscopică
13. Scintigrafia hepatică
14. Laparascopia
15. Biopsia hepatică dirijată

Nefrologie

Entităţi nozologice şi sindroame

1. Sindromul sedimentului urinar patologic
2. Sindromul nefritic
3. Sindromul nefrotic
4. Glomerulonefrita acută
5. Glomerulonefrita cronică
6. Pielonefrita acută şi cronică
7. Amiloidoza renală
8. Hefropatiile dismetabolice
9. Afectările renale în boli de sistem
10. Litiaza renală (aspecte medicale)
11. Insuficienţa renală acută şi cronică

Metode complementare de diagnostic

Metode de laborator:

1. Proteinuria cantitativă şi calitativă (selectivă , neselectivă)
2. Echilibrul hidric
3. Testul Zimniţki
4. Testul Neciporenco
5. Testul Reberg-Tareev (filtraţia glomerulară şi reabsorbţia canaliculară după creatinina endogenă)
6. Însămânţarea urinei şi examenul bacteriologic
7. Examinarea bacteriuriei cantitative
8. Examinarea sensibilităţii microflorei la antibiotice
9. Proba cu trei pahare
10. Ureea serică
11. Creatinina serică
12. Echilibrul acido-bazic
13. Ionagrama (K+, Ca++, Na+, Cl-)

Metode instrumentale:

1. Radiogrfia renală (simplă)
2. Urografia
3. Tomografia computerizată
4. Scintigrafia renală
5. Ultrasonografia renală
6. Rezonanţa magnetică nucleară
7. Biopsia gingivală, rectală, renală
8. Examenul fundului de ochi

Diagnostic funcţional

1. Metodele de diagnostic funcţional al patologiei sistemului respirator
2. Diagnosticul funcţional al bolilor cardiovasculare
3. Diagnosticul funcţional al bolilor gastrointestinale şi hepatobiliare
4. Diagnosticul funcţional al bolilor renale

Metodele complementare de diagnostic

1. Spirografia – standard
2. Spirografia – teste funcţionale şi farmacofuncţionale
3. PEF–metria standard, PEF-metria farmacofuncţională
4. Reovasografia pulmonară.
5. Body pletismografia pulmonară
6. ECG-standard, ECG-Holter, Eco-cardiografia, Doplerografia vaselor magistrale
7. Scintigrafia pulmonară
8. PH-metria stomacului
9. Testul ureazic de diagnosticare a Helycobacter pylori
10. Testul respirator şi serologic de depistare a Helycobacter pylori
11. Testul cu atropină de studiere a secreţiei gastrice
12. Scintigrafia pancreasului şi a ficatului
13. Duodenopancreatografia
14. Colecistografia
15. Venoportografia
16. Scintigrafia renală
17. Radiografia cu substanţe de contrast a rinichilor

Endoscopie

1. Metodele endoscopice de studiere a sistemului respirator
2. Diagnosticul endoscopic al bolilor gastrointestinale şi hepatobiliare
3. Diagnosticul endoscopic al bolilor renale

Metodele complementare de diagnostic

1. Bronhoscopia
2. Toracoscopia şi mediastinoscopia
3. Biopsia endoscopică a ţesuturilor pulmonare
4. Gastroduodenoscopia
5. Colonoscopia
6. Laparoscopia abdominală
7. Ţistoscopia şi ureteroscopia

Literatura de specialitate

1. Gherasim L. – Medicină internă, V.1,2,3,4, Bucureşti, 1996, 2002.
2. Georgescu D. – Boli interne, V.I, II, Bucureşti, 1998.
3. Ungureanu S., Covic M. – Terapeutica medicală, Bucureşti, 2000
4. Negoiţă C.I. – Clinica medicală, V.1-2, Bucureşti, 1997.
5. Sub red. Braun I. – Medicină internă- Ghid clinic, Bucureşti, 1977.
6. Păun R. – Tratat de medicină internă, în 2 vol., Bucureşti, 1999.
7. Botnaru V. – Bolile aparatului respirator, Chişinău, 2002.
8. Babiuc C. – Ulcerul gastroduodenal, Chişinău, 1999
9. Harisson – Principiile medicinei interne, V.1-2, traducere din l.engleză, Bucureşti, 2001.
10. Окороков А. Н. – Диагностика болезней внутренних органов ,în 4 volume, M.2001.

Bibliografia suplimentară

1. Carp C. Tratat de cardiologie. 2 vol. Bucureşti: Ed. Med. Naţională, 2003.
2. Medicina internă pentru rezidenţi/L.Buligescu ş.a. Bucureşti: Teora, 2002.
3. Heart disease. V.1-2. Ed.E.Brownwald. Bucureşti: Mast, 2000.
4. Restian A. Bazele medicinei de familie. Vol 1-3. Bucureşti: Ed. Med. 2001-2003.
5. Harisson. Principiile medicinei interne. V.1-2/ Fauci A. şi al. Ed.a 2-a. Bucureşti: Teora,2001.
6. Botnaru V.Elemente de nefrologie. Chişinău: Tip. Centrală, 2002.
7. Botnaru V. ş.a. Examenul clinic în afecţiunile aparatului respirator. Chişinău: FEP. Tipografia centrală, 1998.
8. Botnaru V. Hipertensiunea arterială: Aspecte clinice. Chişinău, 1996
9. Botnaru V. Bolile cardiovasculare: Aspecte de diagnostic. Chişinău, 1997.
10. Popescu E. Compendiu de electrocardiografie clinică. El.a 3-a. Bucureşti: Bic ALL, 2000.
11. Buligescu L. Tratat de hepato-gastroenterologie. V.1-2. Bucureşti: Ed.Medicală, 1997.
12. Grigorescu M., Pascu O. Tratat de gastroenterologie clinică. Vol.1-2. Bucureşti: Ed.Tehnică, 1996.
13. Oxford- Manual de medicină clinică/ R.A.Hope ş.a. Ed.3-a.-Bucureşti, 1995.
14. Harisson’s principles of internal medicine self-assessment and board review/ Ed.R.Stone. Boston, 2002.
15. Klatt E. Robbins review of pathology. Philadelphia, 2002.
16. Berk S., W. Davis Medicine pre Test self-assessment and review.- 9th .ed. Boston, 2001.
17. Essential pathology / Ed. E. Rubin. 3th.ed. Philadelphia, 2001.
18. A dictionary of medicines. New York: Oxford Univers. Press, 2001.
19. Cecil essentials of medicine / ed. T. Andreoli a.o.-5ft.ed. Philadelphia, 2001.
20. Cotran R. Robbins pathologic basis of diseases. – 6 th. Ed. Philadelphia, 1999.
21. The Merck Manual of diagnosis and therapy: essential edition / ed.M.Beers, R. Berkov. Berkov. New York, 1999.
22. Clinical medicine: a textbook for medical students and doctors. / ed.by P.Kumar, M.Clark. Edinburgh. 1998.
23. Hampton Y. The ECG made easy. 5th ed.Edinburgh, 1998.
24. Gherasim L., Apetri E. – Actualităţi în cardiologie, Bucureşti, 1998.

Specialitatea

14.00.05 – Boli interne (cu specificare: pulmonologie, gastroenterologie, hepatologie, nefrologie, diagnostic funcţional şi endoscopie)