09.00.01 – Programa examenului de doctorat
Tema 1.Concepte fundamentale ale ontologiei
Existenţa, tipuri de existenţă: naturală, socială, umană, spirituală. Existenţa şi realitatea fizică, biologică, socioumană. Mişcare, dezvoltare, spaţiu, timp. Finit şi infinit.
Tema 2. Organizarea sistemică a existenţei.
Element, structură, sistem. Structurarea ierarhică a realităţii fizice, biologice şi sociale. Structura şi nivelurile conştiinţei individuale şi sociale: inconştient, preconştient, conştient, conştiinţa de sine; ideologie şi psihologie socială. Structura şi sociodnamica culturii. Cultură şi civilizaţie.
Tema 3. Determinism şi indeterminism.
Conexiune şi determinare. Tipurile de conexiune. Cauzalitate şi legitate. Tipurile de legi. Posibilitate şi realitate. Întîmplare şi necesitate. Libertate şi necesitate în lumea fizică, organică, socială şi individuală. Libertate, independenţă, interdependenţă în dezvoltarea societăţii.
Tema 4. Epistemologia ca teorie generală a ştiinţei şi filosofie a cunoaşterii ştiinţifice.
Conceptele: cunoaştere, cunoaşterea cunoaşterii, întemeierea cunoaşterii. Forme ale cunoaşterii: ştiinţifică şi extraştiinţifică. Izvoarele cunoaşterii: senzoriale şi raţionale. Nivelurile cunoaşterii: teoretică şi empirică. Limitele cunoaşterii. Modelele cunoaşterii după K.Popper: modelul “găleata” şi cel “reflector”. Obiectul şi subiectul cunoaşterii. Adevărul şi tipurile lui. Criteriile veridicităţii.
Tema 5. Geneza ştiinţei.
Conceptele:problema ştiinţifică, ipoteza ştiinţifică, faptul ştiinţific, experimentul ştiinţific, experimentul crucial, teorie. Empiric şi raţional în structura teoriei. Critica “mitului datului” în epistemologia lui W.Sellars.
Tema 6. Epistemologia analitică.
Conceptul de filosofe analitică: “cotitura ligvistică” în filosofe. Importanţa lucrărilorlui G. Moore. Respingerea idealismului şi Apărarea bunului simţ pentru apariţia filosofiei analitice.Propoziţiile atomare şi moleculare – concepte de bază în filosofia analitică alui B.Russell. Aportul lui L.Wittgenstein în dezvoltatrea filosofiei analitice. Rolul “Cercului vienez” :R.Carnap, O.Neurath, H.Hahn, M.Schlick, Ph.Frank în dezvoltarea filosofiei analitice. Limitele ţi importanţa valorică a filosofiei analitice.
Tema 7.Epistemologia lui Th.Kuhn.
Conceptele: ştiinţă normală, paradigmă, ştiinţă extraordinară, anomalii şi crize ale ştiinţei, revoluţia ştiinţifică. Condiţiile înlocuirii unei paradigme prin alta în dezvoltarea ştiinţei.
Tema 8. Raţionalismul critic al lui K.Popper.
Rolul criticii raţionale în dezvoltarea ştiinţei. Criteriile de demarcare a ştiinţei de nonştiinţă. Conţinutul empiric şi falsificabilitatea teoriilor. Condiţiile de selectare şi trecere de la o teorie la alta în procesul dezvoltării ştiinţei.
Tema 9 Concepţia lui I. Lacatos asupra dezvoltării ştiinţei.
Înlocuirea unui program de cercetare prin altul şi concurenţa dintre programele de cercetare ştiinţifică. Importanţa”nucleului tare” în programele de cercetare ale lui I.Lacatos şi al „euristicii pozitive”. Funcţiile ipotezelor ad hoc în provocarea paradoxurilor ştiinţei şi al apariţiei programelor alternative.
Tema 10 Pluralismul teoretic şi metodologic al lui P.K.Feyerabend.
Limitele valabilităţii metodelor cercetării ştiinţifice. Normele şi libertatea în cercetarea ştiinţifică. „Anarhismul” epistemologic al lui Feyerabend şi complementaritateta ca principiu metodologic al dezvoltării ştiinţei.
Tema 11 Conceptul evoluţionist asupra dezvoltării ştiinţei al lui St.Toulmin.
Rolul standardelor raţionalităţii şi comprehensiunii (înţelegerii) în dezvoltarea ştiinţei. Teoria ca „populaţie” specifică de concepte. Tradiţia şi novaţia în dezvoltarea ştiinţei. Cauzele înlocuirii standartelor raţionalităţii şi matricilor fundamentale ale înţelegerii. Factori interni şi externi în evoluţia ştiinţei. Importanţa interpretării concepţiilor lui St.Toulmin pentru reconstrucţia adecvată istoriei dezvoltării ştiinţei.
Tema 12. Raţionalismul integral al lui Gaston Bachelard.
Dezvoltarea ştiinţei ca creştere a gradului de raţionalitate a acesteia: 3 etape ale evoluţiei spiritului ştiinţific. „Rupturile” epistemologice şi filosofiile ştiinţifice diferenţiale. Istoria recurentă şi metoda recurentă în dezvoltarea ştiinţei. „Obstacolele” epistemologice, sursele şi modalităţile de depăşire.
Tema 13. G.Holton despre analiza tematică a ştiinţei.
Geneza ştiinţei, raportul dintre ştiinţa „particulară” şi ştiinţa „publică”. Triada factorilor ce determină apariţia şi dezvoltarea ştiinţei. Importanţa tematicii (problematicii) în dezvoltarea ştiinţei: raportul dintre continuitate şi discontinuitate.
Tema 14. Epistemologia genetică a lui Jean Piaget
Despre particularităţile apariţiei şi dezvoltării ştiinţei. Rolul matematicii în înţelegerea apariţiei mediatorilor între subiectul şi obiectul epistemologic. Mecanismele trecerii de la analiza acţiunilor obiective la formarea conceptelor logice.
Tema 15. Epistemologia lui W.Heisenberg.
Conceptul de “teorie închisă”. Deosebirea dintre epistemologia lui J.Kepler şi cea a lui I.Newton în interpretatea lui W.Heisenberg. Importanţa teoriei fenomenelor electromagnetice a lui Maxwel în schimbarea concepţiei asupra realităţii fizice. Criteriile manifestării caracterului “închis” al teoriei la W.Heisenberg.
Tema 16. Epistemologia lui A. Koyre.
Continuitate şi discontinuitate în dezvoltarea ştiinţei. Importanţa lucrărilor lui A.Koyre Revoluţia astronomică, De la lumea închisă la universul infinit pentru dezvoltarea epistemologiei contemporane. Temeiurile filosofice şi teologice ale evoluţiei ştiinţei contemporane.