Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2008 / august /

Aspecte neuro-biologice şi sociale ale senescenţei şi rolul suprasolicitării alostatice în derularea şi menţinerea proceselor de îmbătrânire


Autor: Minciună Vitalie
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 03.00.13 - Fiziologia omului şi animalelor
Anul:2008
Consultanţi ştiinţifici: Aurel Saulea
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Boris (decedat) Melnic
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 26 august 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 septembrie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.50 Mb / în română

Teza

CZU [612.816+612.746]-053.9

Adobe PDF document 4.20 Mb / în română
219 pagini


Cuvinte Cheie

încărcătură alostatică, tremur fiziologic, transducţia semnalului biologic, β2-adrenoreceptori, adenilat ciclaza, efecte primare, secundare şi terţiale ale alostaziei, calitatea vieţii.

Adnotare

Odată cu înaintarea în vârstă, creşte incidenţa maladiilor interpretate ca efecte secundare şi terţiale ale alostaziei, ce reflectă o amplificare a încărcăturii alostatice pe intervalele superioare ale vieţii. Creşterea încărcăturii alostatice este concomitent şi consecinţă, şi cauză a diminuării componentelor fizice şi psihice ale sănătăţii.

Amplificarea încărcăturii alostatice contribuie la activarea, iar apoi şi la dereglarea schimbului transmembranar de informaţii, care se manifestă prin desensitizarea receptorilor membranei celulare. Diminuarea sensibilităţii receptorilor a fost înregistrată în cadrul mai multor afecţiuni ale sănătăţii, interpretate ca efecte terţiale ale alostaziei, care influenţează determinant indicatorii morbidităţii şi a mortalităţii (maladiile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip II, afecţiunile obstructive ale aparatului respirator, procesele patologice ca urmare a imunodepresiei etc.).

În cadrul studiului în cauză a fost estimată transducţia semnalului biologic la pacienţii cu manifestări eminente ale efectelor terţiale ale alostaziei – cu hipertensiune arterială, în condiţiile de refractaritate maximală faţă de tratamentul hipotensiv şi la restabilirea parţială a posibilităţilor de corecţie hipotensivă. La majoritatea pacienţilor cu hipertensiune arterială a fost înregistrată o desensitizare homologică a β2-adrenoreceptorilor limfocitari, care se manifestă prin diminuarea afinităţii receptorilor faţă de agonist şi prin creşterea densităţii lor. În acelaşi timp, în cadrul investigaţiilor întreprinse de noi a fost stabilit că aceasta nu este unica formă de manifestare a dereglării schimbului transmembranar de informaţii la amplificarea încărcăturii alostatice. La o parte din pacienţi caracteristicile receptorilor practic nu se deosebeau de cele înregistrate la persoanele normotensive. La pacienţii din urmă se manifestă aşa-numitul efect „uncoupling”, când are loc fosforilarea doar a unor componenţi implicaţi în transducţia semnalului biologic, ca urmare a stimulării proceselor intracelulare, AMPc-dependente, prin intermediul altor tipuri de receptori.

Modificarea încărcăturii alostatice în urma aplicării unei cure de PGE2 în scop de diminuare a tensiunii arteriale şi al creşterii sensibilităţii faţă de tratamentul hipotensiv a scos în evidenţă prezenţa, la persoanele cu hipertensiune arterială, a încă unei forme de afectare a schimbului transmembranar de informaţii – „down regulation”, când celula iniţial modifică numărul receptorilor (prin intermediul interpolării lor în membrana celulară), dar nu afinitatea acestora faţa de hormon. În acelaşi timp, îndepărtarea receptorilor de membrana externă a celulei se soldează cu o creştere a afinităţii lor faţă de agonist, ceea ce contribuie la restabilirea mecanismelor fiziologice de reglare a transducţiei semnalului biologic şi determină efectul terapeutic.

Dereglarea schimbului transmembranar de informaţii este, probabil, cauza dereglării transmisiei sinaptice la vârstnici, înregistrată în cadrul studiului prezentat, la încercările de amplificare a acesteia, activând reflexul mecanic şi efectuând proba ortostatică. Aceste modificări constituie o urmare a creşterii, odată cu înaintarea în vârstă, a nivelului de activizare bazală a centrelor motorii şi a stimulării de durată a unor procese biochimice la nivelul membranei postsinaptice, ce se soldează cu o dereglare a proceselor de fosforilare/defosforilare a componenţilor implicaţi în transducţia semnalului şi menţinerea receptorilor într-o stare de afinitate joasă faţă de neuromediator. La rândul său, afectarea transmisiei sinaptice contribuie la descreşterea reactivităţii sistemului nervos central, la afectarea proceselor de stimulare şi inhibare şi la diminuarea capacităţilor de adaptare a organismului la acţiunea factorilor mediului ambiant.

Astfel, creşterea, odată cu înaintarea în vârstă, a încărcăturii alostatice şi dereglarea în urma acestui fenomen a schimbului transmembranar de informaţii, pot fi clasate printre mecanismele de bază ce determină longevitatea şi procesul îmbătrânirii.

Cuprins


CAPITOLUL I. Revista literaturii
  • 1.1.Factorii şi mecanismele ce pot influenţa procesul de îmbătrânire
    • 1.1.1. Rolul factorului genetic în procesele de îmbătrânire şi de modificare longevităţii
    • 1.1.2.Modificarea proceselor de îmbătrânire la acumularea afecţiunilor aparatului genetic
    • 1.1.3. Derularea proceselor de îmbătrânire în condiţiile stresului oxidativ
    • 1.1.4.Modularea proceselor de îmbătrânire prin intermediul telomerilor
  • 1.2. Principiile generale de reglare a proceselor fiziologice
    • 1.2.1.Crearea sistemelor funcţionale
    • 1.2.2.Conceptul alostaziei
    • 1.2.3.Instrumentele de evaluare a intensităţii încărcăturii alostatice în cadrul investigaţiilor populaţionale
  • 1.3.Evaluarea capacităţilor funcţionale ale sistemului nervos ca structură determinantă în cadrul mecanismelor fiziologice de răspuns la acţiunea factorilor mediului ambiant
    • 1.3.1. Metode de apreciere a activităţii sistemului nervos
    • 1.3.2.Modificările morfo-funcţionale de vârstă în cadrul sistemului nervos
  • 1.4.Evaluarea segmentului periferic al sistemelor funcţionale în baza estimării transducţiei semnalului biologic prin intermediul adrenoreceptorilor
    • 1.4.1.Caracteristicile funcţionale ale adrenoreceptorilor
    • 1.4.2.Mecanismul transducţiei semnalului biologic prin intermediul β-adrenoreceptorilor
    • 1.4.3. Reglarea funcţiei β-adrenoreceptorilor
    • 1.4.4.Modificarea caracteristicilor β-adrenoreceptorilor sub acţiunea diferitor hormoni şi în dependenţă de vârstă şi de stări patologice
CAPITOLUL II. Materiale şi metode
  • 2.1. Aspectele de vârstă ale activităţii sistemului nervos
  • 2.2. Transducţia semnalului biologic
  • 2.3. Estimarea intensităţii încărcăturii alostatice
  • 2.4. Prelucrarea statistică a datelor

CAPITOLUL III. Rezultatele studiului
  • 3.1. Tremurul fiziologic
    • 3.1.1. Parametrii de bază ai tremurului fiziologic
    • 3.1.2. Caracteristicile fizice ale mişcărilor oscilatorii ale degetelor mâinii în condiţiile tremurului fiziologic „de repaus”
    • 3.1.3.Evaluarea rolului oscilatorului central în menţinerea tremurului fiziologic „de repaus”
    • 3.1.4.Modificările caracteristicilor fizice ale oscilaţiilor înregistrate sub acţiunea preparatelor cu efect sedativ
    • 3.1.5.Estimarea rolului componentei „mecanic-reflex” în menţinerea tremurului fiziologic pe diferite intervale de vârstă
    • 3.1.6.Modificarea spectrului de frecvenţe a oscilaţiilor la activizarea componentei „mecanic-reflex”
    • 3.1.7. Modificarea parametrilor tremurului fiziologic postural
    • la efectuarea probei ortostatice
    • 3.1.8.Modificarea caracteristicilor fizice ale oscilaţiilor înregistrate la efectuarea probei ortostatice
  • 3.2.Transducţia semnalului biologic în condiţiile încărcăturii/suprasolicitării alostatice
    • 3.2.1.Modificările caracteristicilor β2–adrenoreceptorilor limfocitari în condiţii de încărcătură/suprasolicitare alostatică
    • 3.2.2.Reactivitatea adenilat ciclazei în condiţii de suprasolicitare alostatică
  • 3.3.Modificarea concentraţiei mediatorilor alostaziei şi estimarea efectelor secundare la modificarea încărcăturii alostatice
  • 3.3.1.Modificările tensiunii arteriale şi a hemodinamicii centrale sub acţiunea PGE2
  • 3.3.2.Modificarea concentraţiei mediatorilor alostaziei în plasma sanguină, în dependenţă de intensitatea încărcăturii alostatice
  • 3.4. Evaluarea efectelor primare ale alostaziei la modificarea intensităţii încărcăturii alostatice.
    • 3.4.1.Modificarea afinităţii β2–adrenoreceptorilor limfocitari faţă de agonist, sub influenţa PGE2, în condiţiile prezenţei iniţiale a efectului „uncoupling”
    • 3.4.2.Modificarea afinităţii β2–adrenoreceptorilor limfocitari faţă de agonist, sub influenţa PGE2, în condiţiile desensitizării homologice iniţiale a receptorilor
    • 3.4.3.Modificarea indicatorilor de activizare a adenilat ciclazei, sub acţiunea infuziilor PGE2, în condiţiile prezenţei iniţiale a efectului „uncoupling”
    • 3.4.4.Modificarea reactivităţii adenilat ciclazei la creşterea afinităţii adrenoreceptorilor sub acţiunea infuziilor PGE2
    • 3.4.5.Modificarea reactivităţii adenilat ciclazei la acţiunea PGE2 asupra limfocitelor în cadrul experimentelor in vitro
  • 3.5.Evaluarea intensităţii încărcăturii alostatice în baza indicatorilor de sănătate
    • 3.5.1.Estimarea perceperii sănătăţii în baza aprecierii calităţii vieţii cu aportul Chestionarului internaţional SF-36
    • 3.5.2.Evaluarea incidenţei efectelor secundare şi terţiale ale alostaziei pe diferite intervale de vârstă
    • 3.5.3. Modificarea încărcăturii alostatice sub acţiunea factorului socio-economic