Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Eficacitatea hemostazei endoscopice primare şi repetate în hemoragiile digestive superioare non-variceale


Autor: Dolghii Andrei
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.27 - Chirurgie
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Gheorghe Ghidirim
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 septembrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 octombrie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.63 Mb / în română

Teza

CZU 616.34-005.1-072.1

Adobe PDF document 3.98 Mb / în română
158 pagini


Cuvinte Cheie

Hemoragie digestivă non-variceală, hemostaza endoscopică, recurenţa hemoragică, trombina umană, hemoclipse, microparticulele metalice, cheag aderat

Adnotare

Scopul cercetării a constat în ameliorarea rezultatelor tratamentului bolnavilor cu HDSNV în baza utilizării raţionale a metodelor de HE. Studiul este bazat pe datele cercetării îndelungate, ce analizează rezultatele tratamentului endoscopic a 955 bolnavi consecutivi cu HDSNV. Drept sursă de hemoragie au servit: ulcerele acute gastroduodenale – 60 (6,28%) observaţii, sindromul Mallory-Weiss – 106 (11,10%), leziunea Dieulafoy – 13 (1,36%), ulcerul cronic gastric – 169 (17,70%), ulcerul cronic duodenal – 568 (59,48%) şi ulcerul peptic al GEA – 39 (4,08%). În premieră a fost efectuată evaluarea rezultatelor utilizării de rutină a HE la un grup vast de bolnavi consecutivi cu HDSNV, nedelimitat de un anumit diagnostic, criterii stricte de includere în cercetare, metoda de HE sau agentul hemostatic utilizat. Indicaţiile optimale către efectuarea HE, scopul căreia constă în stoparea hemoragiei active şi prevenirea recurenţei acesteia, se stabilesc în baza evaluării vizuale minuţioase a stigmatelor hemoragiei în sursa de HDSNV. Factorii de bază al nereuşitei HE sunt particularităţile morfologice a sursei de HDSNV: hemoragia activă Forrest IA, calibrul mare şi fluxul sangvin semnificativ în artera responsabilă de hemoragie, precum şi diametrul şi adâncimea mare a defectului hemoragic şi localizarea acestuia pe peretele posterior duodenal sau înalt în corpul stomacului. S-a demonstrat, că eficacitatea diferitor metode de HE în mare măsură diferă, depinde de situaţia clinică şi poate fi limitată de forma nozologică a HDSNV şi caracteristica stigmatei hemoragiei, localizarea sursei acesteia, riscul dezvoltării complicaţiilor şi portativitatea redusă sau imperfecţiunea aparatajului. În condiţii clinice au fost determinate eficacitatea, inofensivitatea, precizate indicaţiile şi limitele utilizării metodei noi de HE, ce constă în incorporarea în ţesutul ulcerului gastroduodenal cu hemoragie stopată a microparticulelor metalice. S-a demonstrat, că terapia injecţională cu trombină umană reprezintă o metodă universală şi cu o eficacitate înaltă de HE primară şi repetată independent de forma nozologică şi caracteristica sursei de HDSNV, iar utilizarea acesteia nu este asociată cu un impact clinic semnificativ asupra sistemului de coagulare şi alte complicaţii. S-a demonstrat, că HE repetată în RH reprezintă o alternativă eficace a tratamentului chirurgical, preponderent, la pacienţii cu RH hemodinamic nesemnificativă, cu hemoragie din leziunile acute ale mucoasei şi risc operator elevat. Au fost argumentate indicaţiile către efectuarea endoscopiei repetate programate second-look, elaborate şi precizate particularităţile tehnice de efectuare a HE “dificile”.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Revista literaturii
  • 1.1. Etiologia şi particularităţile clinice ale HDSNV
  • 1.2. Posibilităţile contemporane şi rezultatele aplicării metodelor de hemostază endoscopică în HDSNV
    • 1.2.1. Metodele termice
    • 1.2.2. Terapia injecţională
    • 1.2.3. Metodele mecanice
    • 1.2.4. Metodele topice
    • 1.2.5. Utilizarea combinată a metodelor de hemostază endoscopică

CAPITOLUL 2. Material şi metode de cercetare
  • 2.1. Caracteristica clinică a pacienţilor
  • 2.2. Metode de examinare
  • 2.3. Metode de tratament

CAPITOLUL 3. Indicaţiile şi termenul de efectuare a hemostazei endoscopice primare în HDSNV
  • 3.1. Stabilirea indicaţiilor către hemostaza endoscopică primară
  • 3.2. Termenii optimali de efectuare a hemostazei endoscopice primare

CAPITOLUL 4. Eficacitatea hemostazei endoscopice primare şi influenţa ei asupra evoluţiei episodului de HDSNV
  • 4.1. Evaluarea eficacităţii hemostazei endoscopice primare pentru stoparea hemoragiei active
  • 4.2. Semnificaţia clinică şi rolul hemostazei endoscopice primare în cazul hemoragiei stopate
  • 4.3. Factorii de risc al ineficacităţii hemostazei endoscopice primare

CAPITOLUL 5. SElectarea metodei de hemostază endoscopică primară în HDSNV
  • 5.1. Eficacitatea comparativă a utilizării diverselor metode de hemostază endoscopică
  • 5.2. Caracteristica clinică a metodelor de hemostază endoscopică
    • 5.2.1. Diatermocoagularea monopolară
    • 5.2.2. Hemostaza endoscopică prin injectarea vasoconstrictoarelor şi a sclerozantelor
    • 5.2.3. Clipsarea endoscopică
    • 5.2.4. Incorporarea microparticulelor metalice în ţesutul sursei de hemoragie
    • 5.2.5. Hemostaza endoscopică prin injectare cu trombina umană

CAPITOLUL 6. Hemostaza endoscopică repetată în HDSNV
  • 6.1. Rolul şi eficacitatea endoscopiei second-look în obţinerea hemostazei endoscopice definitive
  • 6.2. Utilizarea raţională a hemostazei endoscopice repetate în hemoragia recurentă
  • 6.3. Unele particularităţi tehnice ale efectuării hemostazei endoscopice “dificile”