Autor: |
Croitor Gheorghe |
Gradul: | doctor habilitat în medicină | Specialitatea: | 14.00.22 - Ortopedie şi traumatologie |
Anul: | 2009 |
Consultanţi ştiinţifici: |
Vitalie (decedat) Beţişor doctor habilitat, profesor universitar Gavriuşenco Nicolai, membru doctor habilitat în ştiinţe tehnice, profesor universitar, Institutul „N.Priorov”, Moscova , Rusia |
Instituţia: |
|
CSS: |
|
|
|
Statut
Teza a fost susţinută pe 29 octombrie 2008 în CSS şi aprobată de CNAA pe 22 ianuarie 2009
Autoreferat
– 0.72 Mb / în română
Teza
CZU 616.718-007-053.1-053.3
16.00 Mb /
în română
301 pagini |
Cuvinte Cheie
Articulaţia şoldului, coxartroza, scorul funcţionalităţii şoldului, osteotomii femurale proximale, artrodeza şoldului, endoproteză de şold, artroplastie totalăe şold, destabilizarea şiecentarea componentelor protetice, artroplastia de reluare, recuperare postoperatorie
Adnotare
Scopul lucrării - optimizarea strategiei şi modalităţilor terapeutice ale coxartrozei prin examinarea particularităţilor epidemiologice, aprecierea metodelor de diagnosticare timpurie şi evaluarea metodelor de tratament chirurgical prin elaborarea programelor de reabilitare funcţională postoperatorie, analiza complicaţiilor perioperatorii şi elaborarea metodelor de profilaxie şi tratament al acestora.
Incidenţa coxartrozei conform adresabilităţii şi spitalizării pacienţilor în serviciul ortopedie - traumatologie, a fost estimată la 21,29 la 10000 populaţie adultă a municipiului Chişinău sau 0,62‰. A fost dovedit, că la nivel de ambulator cel mai frecvent se înregistrează coxartroza posttraumatică (1,11%oo), urmată de cea idiopatică (0,702%oo), pe locul trei plasîndu-se consecinţele necrozei avasculare ale capului femural (0,370 %oo) (p>0,05). Pe parcursul studiului a fost înregistrată o creştere permanentă, statistic concludentă (p<0,01) a numărului de pacienţi spitalizaţi anual pentru coxartroză. Coxartroza a fost depistată de 3 ori mai frecvent la locuitorii din spaţiul rural (1,49‰) al municipiului în comparţie cu locuitorii urbei – 0,52‰ (p < 0,05).
În perioada 1991- 2005 au fost supuşi tratamentului chirurgical 456 de pacienţi, care în mediu constituie 42,6% din numărul total al celor spitalizaţi pentru o coxartroză. La 103 pacienţi au fost efectuate 112 de osteotomii intertrohanteriene, la 64 s-a efectuat artrodeza şoldului, 289 de pacienţi au beneficiat de ATŞ, au fost efectuate 309 de artroplastii primare şi 64 artroplastii de reluare cu rezultate globale pozitive în 87,8±1,3% cazuri. Abordul postero-lateral cu ligaturarea pachetului vascular circumflex medial al femurului diminuiază hemoragia perioperatorie cu aproximativ 1/3, menajază musculatura periarticulară şi are indicaţii extinse la pacienţii tineri.
Pentru plastia defectelor periacetabulare tip Paprosky I şi II au fost folosite autogrefele spongioase morselate şi matricea osoasă. În defectele periacetabulare tip III au fost propuse metode originale de plastie osoasă combinată, în care cu ajutorul alogrefelor corticale prelevate din creasta tibiei se asigură stabilitate primară a implanturilor. Pentru instabilităţile femurale cu defecte tip Paprosky IV a fost elaborată o tijă femurală cu zăvorîre distală şi instrumentarul pentru aplicarea acesteia. A fost implementată în clinică o metodă originală de osteosinteză a fracturilor periprotetice de femur.
În baza studiilor efectuate au fost elaborate şi aplicate în practică 8 invenţii brevetate. Implementarea rezultatelor studiului a dus la ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor operaţi cu micşorarea duratei de spitalizare pentru tratamentul chirurgical de la 36,9 ± 1,1 zile în anul 2001 la 18,64 ± 0,7 zile în anul 2006 (p < 0,01).
Cuprins
CAPITOLUL 1. Concepte contemporane de etiopatogenie şi management al coxartrozelor (Revista literaturii)
- 1.1. Generalităţi despre cartilajul articular
- 1.2. Biomecanica articulaţiei şoldului
- 1.3. Epidemiologia coxartrozelor
- 1.4. Etiopatogenia coxartrozelor
- 1.5. Managementu curativ al pacientului cu coxartroză
- 1.5.1. Principiile de diagnostic şi stadializare
- 1.5.2 Principiile de tratament ale coxartrozelor
- 1.5.2.1. Osteotomiile intertrohanteriene în tratamentul coxartrozelor
- 1.5.2.2. Artrodeza şoldului în tratamentul coxartrozelor
- 1.5.2.3. Artroplastia protetică în tratamentul coxartrozelor
CAPITOLUL 2. Caracteristica meterialului clinic şi metodele de investigaţie
- 2.1. Metodologia studiului descriptiv
- 2.2. Metodologia studiului clinic
- 2.3. Metodele de investigaţie
- 2.4. Stadializarea coxartrozelor şi aprecierea funcţionalităţii şoldului
CAPITOLUL 3. Morbiditatea prin coxartroză în mun. chişinău
- 3.1. Incidenţa prin coxartroză în municipiul Chişinău conform adresabilităţii
- 3.2. Particularităţile morbidităţii prin coxartroză conform spitalizării
- 3.3. Particularităţile evolutive ale coxartrozei
CAPITOLUL 4. OSteotomiile intertrohanteriene în tratamentul coxartrozelor
- 4.1. Pacienţi şi metode
- 4.2. Planning-ul preoperator în osteotomiile intertrohanteriene
- 4.3. Tehnicile chirurgicale şi fixatoarele utilizate în osteotomiile femurale
- 4.4. Conduita postoperatorie în osteotomiile intertrohanteriene
- 4.5. Recuperarea funcţională a şoldului după osteotomiile intertrohanteriene
- 4.6. Complicaţiile intra- şi postoperatorii în osteotomiile intertrohanteriene
- 4.7. Rezultatele clinice la distanţă a osteotomiilor intertrohanteriene
CAPITOLUL 5. Artrodeza şoldului în tratamentul coxartrozelor
- 5.1. Pacienţi şi metode
- 5.2. Tehnicile chirurgicale şi fixatoarele folosite pentru artrodeza şoldului
- 5.3. Abordurile şi tehnicile chirurgicale
- 5.4. Conduita postoperatorie
- 5.5. Complicaţii
- 5.6. Rezultate
CAPITOLUL 6. Artroplastia protetică a şoldului în tratamentul coxartrozelor
- 6.1. Perioada de pionierat în ATŞ
- 6.1.1. Artroplastia cu proteze „Virabov”
- 6.1.2. Artroplastia cu proteze „Movşovici-Gavriuşenco”
- 6.1.3. Artroplastia cu proteze „Ectropal” 135 6.1.4. Artroplastia cu proteze „Compomed”
- 6.1.4.1. Testările de laborator a cuplului de frecare a protezelor „Compomed”
- 6.1.5. Artroplastia cu proteze „ESI de prima generaţie”
- 6.2. Perioada de consolidare a experienţei în ATŞ
- 6.2.1. Managementul curativ al pacientului cu ATŞ
- 6.2.2. Abordurile chirurgicale în artroplastia primară de şold
- 6.2.3. Caracteristicile tipurilor de proteze utilizate
- 6.2.4. Particularităţile ATŞ în dependenţă de tipul coxartrozei
- 6.2.5. Rezultatele obţinute la distanţă şi factorii care influenţează apariţia diferitor complicaţii în ATŞ
CAPITOLUL 7. Intervenţiile chirurgicale de reluare la pacienţii cu ATŞ
- 7.1. Artroplastia de reluare la pacienţii cu destabilizări aseptice ale componentelor protetice
- 7.1.1. Operaţiile de reluare a componentelor acetabulare
- 7.1.2. Operaţiile de reluare a componentelor femurale
- 7.2. Intervenţiile chirurgicale de reluare la pacienţii cu complicaţii septice după ATŞ