română | русский | english

Autor: Iliadi-Tulbure Corina Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.01 - Obstetrică şi ginecologie Anul: 2009 Conducător ştiinţific: Gheorghe Paladi doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Consultant ştiinţific: Valentin Gudumac doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 11 noiembrie 2008 în CSS şi aprobată de CNAA pe 22 ianuarie 2009 Autoreferat – 0.52 Mb / în română Teza CZU 618.33-073+618.5-089.888.61 1.63 Mb / în română 128 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Retardul de dezvoltare intrauterină al fătului, constituie, până în prezent, una dintre cele mai complexe probleme ale obstetricii şi perinatologiei contemporane, cu incidenţă crescută şi influenţă asupra nivelului indicilor perinatali. Lipsa, până la ora actuală, a unui algoritm de diagnostic şi a metodei optime de finalizare a sarcinii, în pofida existenţei numeroaselor studii de cercetare asupra multiplelor aspecte ale copilului hipotrofic, au justificat studierea aprofundată a acestei probleme, constituind scopul cercetării. Studiul prezent a fost efectuat asupra unui număr de 410 gravide, dintre care 310 cu RDIU al fătului, divizate în 3 loturi, în funcţie de gradul de suferinţă fetală; 50 gestante cu hipotrofie constituţională şi lotul de control constituit din 50 femei. În conformitate cu modalitatea de naştere, acestea au fost divizate în câte 2 subloturi, care au prezentat, în mod convenţional, naşterile per vias naturalis şi prin operaţie cezariană.

În rezultatul studiului a fost constatată o majorare a incidenţei naşterii copiilor cu RDIU de la 3,19±1,1013% (an. 1993) la 6,2±0,06% (aa. 2002-2006). Iar prognosticul incidenţei retardului fetal, a permis aprecierea unei tendinţe de creştere a acesteia până la 6,99±0,069% în anul 2011, dacă acţiunea factorilor medico-sociali stabiliţi se va menţine la acelaşi nivel.

Rezultatele cercetării au permis aprecierea unui şir de factori de risc în apariţia retardului fetal, precum şi asocierea frecventă a complicaţiilor sarcinii în situaţiile date.

A fost specificat un grup aparte de copii cu masa mică la naştere - hipotroficii constituţionali, în baza anamnezei familiale, examenelor paraclinice şi a stării satisfăcătoare a nou-născuţilor şi dezvoltării armonioase a acestora la distanţă, fiind subliniată necesitatea distincţiei acestora de copiii cu RDIU, deoarece conduita obstetricală şi modalitatea de supraveghere, în aceste situaţii sunt absolut diferite.

Rezultatele cercetării au permis ierarhizarea metodelor de apreciere a RDIU al fătului, întîietatea fiind deţinută de examenul USG-fic, urmată de velocimetria Doppler, care prezintă o metodă complementară, dar importantă şi necesară. A fost subliniată necesitatea utilizării curbelor de creştere in utero al fătului şi a noţiunii de percentilă. A fost demonstrată cert valoarea diagnostică şi corelaţia înaltă a metodelor paraclinice de diagnostic. Iar nivelul markeri-lor biologici (NO, AL) au reflectat gradul de severitate al RDIU al fătului.

În baza rezultatelor aprecierii stării nou-născutului după scorul Apgar, a nivelului indicilor perinatali şi a markeri-lor biologici, am concluzionat că operaţia cezariană este modalitatea de preferinţă în finalizarea sarcinii cu RDIU al fătului.

Iar examinarea copiilor hipotrofici la distanţă a constatat modificări semnificative ale dinamicii dezvoltării acestora, rezultate perinatale mai satisfăcătoare fiind apreciate printre copiii extraşi prin operaţie cezariană (44,7±5,85%), comparativ cu cei născuţi per vias naturalis (86,7±4,00%).

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Veaceslav Moşin
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Maria Poclitari
  doctor, conferenţiar universitar

 Teze

[...] Acte Normative