Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Fenomenele meteorologice de risc de pe teritoriul Republicii Moldova


Autor: Puţuntică Anatolie
Gradul:doctor în geografie
Specialitatea: 11.00.09 - Meteorologie, climatologie, agrometeorologie
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Valentin Sofroni
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Tiraspol
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 5 decembrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document1.03 Mb / în română

Teza

CZU 551.5(478)(043.3)

Adobe PDF document 7.67 Mb / în română
134 pagini


Cuvinte Cheie

risc meteorologic/climatic, medie aritmetică, abatere, viscol, ceaţă, polei, chiciură, grindină, vulnerabilitate, frecvenţă, analiză statistică, diminuare, hartă sinoptică, studii de caz

Adnotare

În lucrarea de faţă, sunt prezentate materialele cercetărilor efectuate în perioada 1960-2005, asupra principalelor fenomene meteorologice de risc (ceaţa, poleiul, chiciura, viscolul, grindina), în scopul evidenţierii evoluţiei acestora în timp şi spaţiu, legităţilor de manifestare, cu identificarea în final al celor mai vulnerabile regiuni din R. Moldova, fiind propuse cele mai adecvate posibilităţi de diminuare a impactului acestora, efectuate studii de caz. Pentru anumite riscuri s-au analizat condiţiile sinoptice de declanşare şi manifestare a acestora, fiind analizată topografia barică de la sol şi din atmosfera înaltă (500 mb). Au fost evaluate tendinţele de viitor privind manifestarea fenomenelor meteorologice de risc în contextul schimbărilor climatice globale. Astfel pentru grindină, polei şi ceaţă se remarcă o tendinţă generală de creştere a numărului de zile pe an, în timp ce pentru chiciură şi viscol o diminuare a lor, fapt legat de consecinţele încălzirii globale a climei. Pe baza probabilităţii şi frecvenţei, s-au obţinut elemente de pronostic privind manifestarea respectivelor riscuri. Rezultatele obţinute prezintă un mare interes, deoarece luarea în calcul a frecvenţei şi arealelor de manifestare maximă a fenomenelor de risc meteorologic (ceaţă, polei, chiciură, viscol, grindină) vor permite mai uşor să ne adaptăm noilor condiţii climatice, precum şi obţinerea unor diminuări ale pierderilor din domeniul agriculturii şi transporturilor. Cuvintele cheie: risc meteorologic/climatic, medie aritmetică, abatere, viscol, ceaţă, polei, chiciură, grindină, vulnerabilitate, frecvenţă, analiză statistică, diminuare, hartă sinoptică, studii de caz.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Materiale iniţiale şi metode de studiu
  • 1.1. Gradul de studiu a problemei
  • 1.2. Materiale iniţiale şi metode de studiu
  • 1.3. Terminologia şi clasificarea riscurilor meteorologice

CAPITOLUL 2. Evaluarea spaţio - temporală a fenomenului de ceaţă pe teritoriul Republicii Moldova
  • 2.1. Evaluarea complexă a fenomenului de ceaţă
  • 2.2. Analiza evolivă a fenomenului de ceaţă
  • 2.3. Analiza spaţială a fenomenului de ceaţă
  • 2.4. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de ceaţă

CAPITOLUL 3. Caracteristica climatică a fenomenului de polei
  • 3.1. Evaluarea complexă a fenomenului de polei
  • 3.2. Evaluarea temporală a poleiului
  • 3.3. Evaluarea spaţială a fenomenului de polei
  • 3.4. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de polei

CAPITOLUL 4. Estimarea chiciurii pe teritoriul Republicii Moldova
  • 4.1. Evaluarea complexă a chiciurii
  • 4.2. Estimarea spaţio-temporală a chiciurii
  • 4.3. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de manifestarea chiciurii

CAPITOLUL 5. Studiul variabilităţii climatice a viscolului pe teritoriul Republicii Moldova
  • 5.1. Cauzele genetice ale viscolului
  • 5.2. Principalii parametri care caracterizează viscolul
  • 5.3. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de viscol

CAPITOLUL 6. Evaluarea grindinii pe teritoriul Republicii Moldova – fenomen meteorologic de risc din perioada caldă a anului
  • 6.1. Cauzele genetice de formare a grindinii
  • 6.2. Parametrii caracteristici grindinii
  • 6.3. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de grindină
  • 6.4. Studii de caz