Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Mola hidatiformă în Republica Moldova: aspecte epidemiologice, de monitoring şi reabilitare


Autor: Casian Neonila
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.14 - Oncologie şi radioterapie
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Dumitru Sofroni
doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul Oncologic
Consultant ştiinţific: Iurie Bulat
doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul Oncologic
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 9 decembrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.41 Mb / în română

Teza

CZU 618.32 – 006 – 036.3 - 08

Adobe PDF document 1.36 Mb / în română
129 pagini


Cuvinte Cheie

maladie trofoblastică gestaţională, mola hidatiformă, epidemiologie, factori de risc, gonadotropină corionică, monitoring, chimioterapie, reabilitare.

Adnotare

În studiu au fost incluse 281 de paciente cu diagnosticul de MH, consultate şi tratate în Institutul Oncologic din Moldova în perioada anilor 1989-2005. Vârsta pacientelor a variat între 13-54 ani, cu o medie de 27 ani.

Cercetările noastre indică o incidenţă variabilă a MH în Republica Moldova, care este cuprinsă între 2,56 şi 18,86 cazuri la 100.000 femei pe an. Raportarea incidenţei MH în funcţie de natalitate indică în mediu 1:3224 de naşteri cu tendinţă de creştere în ultimii ani (R2=0,63). Rezultatele obţinute au permis optimizarea managementului pacientelor cu MH ţinând cont de situaţia epidemiologică regională, a factorilor de risc exogeni şi endogeni, specifici Republicii Moldova, de aspectele clinico-biologice şi morfologice ale maladiei.

Elaborarea algoritmului de monitorizare a tiparelor de evoluţie a nivelului sanguin de ß-HCG, în asociere cu examenul ecografic al cavităţii bazinului mic, cu diferite forme morfologice de MH au permis stratificarea pacientelor în funcţie de grupul de risc cu atribuirea tratamentului individualizat.

Implimentarea algoritmului de monitorizare exclude numeroase cazuri de tratamente inutile cu citostatice, fără a conduce la o eventuală progresare sau un recidiv al maladiei. În plus, se evită impactul psiho-emoţional, reacţiile adverse şi complicaţiile în rezultatul chimioterapiei.

Includerea partenerilor sexuali ai pacientelor cu MH în programul de reabilitare reproductivâ este obligatorie pentru prevenirea unui recidiv al maladiei. Tratamentul concomitent al cuplului în cadrul măsurilor de profilaxie secundară şi terţiară dă posibilitatea pacientelor cu MH de a programa o sarcină cu evoluţie normală cu un an mai devreme, comparativ cu pacientele care sunt supuse tratamentului cu citostatice.