română | русский | english

Autor: Hotineanu Alina Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.01 - Obstetrică şi ginecologie Anul: 2009 Conducător ştiinţific: Veaceslav Moşin doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 9 decembrie 2008 în CSS şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2009 Autoreferat – 0.40 Mb / în română Teza CZU 618.177-089.888.11+618.12-089.87 0.93 Mb / în română 127 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

În lucrare sunt prezentate aspecte ale patogeniei, diagnosticului şi ale tratamentului infertilităţii tubare cu ajutorul metodelor reproducerii asistate. Studiul a fost realizat în cadrul Centrului Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală pe un lot de 286 paciente cu infertilitate tubară.

În rezultatul diagnosticului efectuat s-a depistat o incidenţă sporită a infecţiei cu ureaplasma, mycoplasma şi chlamydia în rândurile femeilor cu infertilitate tubară, în special cu formare de hidrosalpinx.

S-a stabilit că pacientele cu hidrosalpinx prezintă un risc sporit de dezvoltare a autoimunităţii reproductive, cu depistarea frecventă a autoanticorpilor anticardiolipinici şi anticorpilor către proteina „heat shock” (anti-cHSP60).

Cercetările efectuate au constatat o modificare semnificativă a compoziţiei biochimice a secretului tubar în caz de hidrosalpinx: avansarea pH-lui şi a nivelului de bicarbonaţi, scăderea osmolarităţii, a concentraţiei de calciu, glucoză şi de lactaţi. Rezultatele obţinute de noi permit a caracteriza secretul hidrosalpinxului ca pe un mediu alterat biochimic, hiperalacalin, hipoosmolar, sărac în microelemente şi substanţe nutritive.

Aprecierea concentraţiei citochinelor în lichidul din hidrosalpinx a relevat o secreţie extrem de înaltă a citochinelor proinflamatorii (IL1β, IL6, TNF- ), citochinelor Th1 (IFN- ), IL-2) şi a anticorpilor către cHSP60 în secretul tubar. Totodată, veriga Th2 a imunităţii T-helper (IL4) nu a fost activată. Dezechilibrul imunologic şi biochimic al secretului tubar a determinat un efect spermatotoxic accentuat asupra migraţiei spermatozoizilor în culturile biologice.

Rezultatele clinice ale aplicării reproducerii asistate pacientelor cu infertilitate tubară a demonstrat o rată implantaţională şi de obţinere a sarcinii semnificativ mai redusă şi un indice al pierderilor preclinice mai înalt la pacientele cu hidrosalpinx şi cu obstrucţie tubară ampulară, comparativ cu lotul pacientelor cu obstrucţie tubară istmică. Clemarea tubară proximală înainte de procedura FIV la pacientele cu impermeabilitate tubară ampulară şi în special la cele cu formare de hidrosalpinx ameliorează pronosticul pentru survenirea şi evoluţia cu succes a sarcinii.

În rezultatul studiului efectuat au fost elaborate algoritme de optimizare a diagnosticului şi a conduitei pacientelor cu infertilitate tubară, incluse în programul de reproducere asistată.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Gheorghe Paladi
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Marin Rotaru
  doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Mamei si Copilului

 Teze

[...] Acte Normative