Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Paleoliticul superior din spaţiul Carpato-Nistrean (cronostratigrafie, cronologie şi periodizare culturală)


Autor: Borziac Ilie
Gradul:doctor habilitat în istorie
Specialitatea: 07.00.06 - Arheologie
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Gheorghe Postică
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 19 decembrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.49 Mb / în română

Teza

CZU 902/904 „6325” (043.2)=135.1

Adobe PDF document 1.64 Mb / în română
0 pagini


Cuvinte Cheie

Arheologie; Europa Centrală; spaţiul carpato-nistrean; Carpaţii Orientali; Moldova; Nistru; Prut; paleolitic superior; Climăuţi; Molodova; Mitoc; Gordineşti; Corpaci; Cosăuţi; Costeşti; Ripiceni-Izvor; cronostratigrafie; cuaternar; complex tehnologic; cultura; variantă de cultură; facies; sit; staţiune; artefact; silex; strat; nivel de locuire; interstadiu; loess; Levallois; musterian; szeletian; aurignacian; epiaurignacian; gravetian; epigravetian; mezolitic; epipaleolitic; sviderian; cultura Stînca; cultura Brânzeni; cultura Prut; cultura MCCM; faună; complex faunistic; aculturaţie; tranziţie; piesă; indice; materie primă; nucleu; tip; piese tipice; burin; gratoar; cinegetică; sinergie; corelaţie; amenajarea spaţiului; percuţie; debitaj; culturi simbiotice; zona; retuşare; prelucrare primară; prelucrare secundară; teritoriu; tipologie; tehnologie; aşchii; lame; evoluţie; adaptare; mediu ambiant; vatră de foc; malacofaună; palinologie; paleoecologie; vector de evoluţie; zona premontană.

Adnotare

Teza de doctior habilitat „Paleoliticul superior din spaţiul Carpato-Nistrean (Cronostratigrafie, culturogeneză şi paleoecologie) reprezintă o elaborare ştiinţifică fundamentală complexă şi deplină care vizează o perioadă de peste 80 ani de studiu al paleoliticului superior din zona carpato-nistreană şi cele limitrofe.

În Întoducere se prezintă actualitatea şi necesitatea abordării temei şi al realizării ei, gradul de examinare a problemei la etapa actuală, se indică scopurile şi obiectivele cercetării, se determină cadrul geografic şi cel cronolkogic al temei abordate, bazele conceptuale şi teoretice, poziţiile ştiinţifice înaintate pentru susţinere, noutatea ştiinţificî a elaborării şi importanţa ei practică, prinosul adus personal de autor studiul epocii, sunt arătate gradul de aprobare a rezultatelor elaborărilor ştiinţifice în domeniu al autorului precum şi bapa materială, sursele, structura şi conţinutul tezei.

Capitolul 1 este consacrat istoricului cercetării şi analizei istoriografiei problemei. Sunt examinate procesul de descoperire şi studiu al siturilor, este prezentată analiza surselor, procesul de constituire şi evoluţie a şcolilor locale de studiu al paleoliticului superior, procesul lui de studiu în două subzone separate-Carpato-Pruteană şi Pruto-Nistreană, se evidenţiază etapele de cercetare şi rezultatele teoretice şi factologice a fiecăreia dintre ele, se arată rolul cercetătorilor anteriori şi aportul lor în studiul paleoliticului superior al zonei- N. Moroşan, C. Nicolăescu-Plopşor, Al- Păunescu, M. Bitiri, M. Brudiu, V. Chirica, P. Boriskowski, A. Cernyş, N. Chetraru, G. Grigorieva, N. Anisiutkin, S. Covalenco etc.

În Capitolele 2 şi 3 al tezei, prin utilizarea rezultatelor anterioare ale geologiei amplasării nivelelor de locuire a staţiunilor din paleoliticul superior al spaţiului carpato-nistrean şi în baza unei noi scheme cronostratigrafice elaborate de către P. Haesaerts et al. , inclusiv şi de autorul tezei , prin utilizarea a peste 120 date radiometrice se prezintă o nouă interpretare cronostratigrafică a paleoliticului superior din Europa Centrală, inclusiv din zona vizată, viziune, bazată pe studiul comlex şi multilateral all secvenţelor stratigrafice de pe locul a 3 importante staţiuni pluristratificate din spaţiul dintre Carpaţi şi Nistru- Mitoc- Malul Galben, Molodova V şi Cosăuţi I. Ultima staţiune a oferit o unicală posibilitate de a urmări procesul caleoclimatic şi cronologia paleoliticului superior de la circa 20 până la 10 mii ani BP. Se efectuiază corelaţia dintre siturile arheologice şi depunerile cuaternarului tărziu din zonă şi regiunile limitrofe.

În Capitolul 4 sunt fundamentate factologic şi conceptual, teoretic şi cronologic, tipologic şi cultural procesele de constituire a fazelor timpurii ale paleoliticului superior din zonă, sunt evedenţiate cultura Brănzeni, careia i se definitivează un caracter simbiotic, se evidenţiază şi se caracterizează multilateral Preaurignacianul, se efectuiază revizia „culturii musteriene Ctânca”, se sincronizează fenomenele culturale locale evidenţiate cu cele similare din Europa Centrală şi de Est. În Capitolul V se descriu, se evidenţiază, se funadamentează conceptual şi factologic un şir de faciesuri şi culturi ale complexului tehnologic Aurignacian din zonă- a culturii simbiotice Prut, a Aurignacianului timpuriu cu forme bifaciale şi fără ele, al Aurignacianului mediu şi tărziu fără forme bifaciale, sunt examinate aspectele evolutive al acestui texnocomplex.

În Capitolul 6 se examinează faciesurile locale ale tehnocomplexului gravetian. Se evidenţiază Gravetianul timpuriu de tip Molodova-Mitoc, cel mediu cu şi fără Pointe à cran, Gravetianul tărziu (ori epigravetianul), staţiunile căruia sunt incluse în cultura Molodova. Cosăuţi-Cotul Miculinţi evidenţiată şi fundamentata de către autor. Ca fenomen cultural separat cu elemente aurignaciene şi gravetiene este examinat faciesul cultural Raşcov şi posibilele lui căi de apariţie, precum şi interferenţele lui tipologice cu alte fenomene culturale similare din stepele Nord-Pontice.

Capitolul 7 este consacrat problemelor interacţiunii omului cu mediul ambiant, sunt examinate particularităţile de adaptare la mediu al omului în dependenţă de evoluţia şi particularităţile mediului din cuaternarul tardiv al zonei, modalităţile de adaptare şi pronosticare a mediului. Se examinează procedeele de vănătoare, uneltele de muncă şi armele, utilizate în scopul obţinerii resurselor necesare pentru viaţă.

În Capitolul 8 sunt analizate staţiunile din epoca tardiglaciară a zonei vizate, sunt examinate industriile litice din punct de vedere al „microlitizării”, „geometrizării”, sunt evidenţiate premisele de tranziţie epipaleolitic şi mezolitic. Tot o dată se evidenţiază un şir de factori obiectiv şi subiectivi, care au anihilat fenomenul dispariţiei din zonă a mamiferelor pleistocenare mari de turmă, dispariţie, care în opinia unor cercetători a provocat o criză economică la etapa trecerii de la ultimul Pleniglacial Wurmian la Holocen. Sunt examinate problemele apariţiei în zonă ale unor situri svideriene. Autorul ajunge la concluzia că în zonă nu a avut loc tranziţia de la paleoliticul final la mezolitic şi că mezoliticul veritabil de tip Grebenniki este de origine alohtonă.

Lucrarea este finalizată cu Concluzii generale, care fac bilanţul studiului.

Cuprins


CAPITOLUL I. Istoricul cercetărilor şi aspecte istoriografice
  • 1.1. Spaţiul pruto-carpatic
  • 1.2. Spaţiul pruto-nistrean
CAPITOLUL II. Cronostratigrafia, încadrarea paleogeografică, geologică şi datarea radiometrică a paleoliticului superior din zona carpato-nistreană şi europa centrală
  • 2.1. Aspecte generale
  • 2.2. Partea superioară a Pleniglacialului Würm I şi de tranziţie la Würm II (circa 70.000-45.000 BP)
  • 2.3. Partea inferioară a Pleniglacialului mediu (45.000-33.000 BP)
  • 2.4. Partea superioară a Pleniglacialului mediu (33.000-26.000 BP)
  • 2.5. Partea inferioară a Pleniglacialului superior (26.000-20.000 BP)
  • 2.6. A doua parte a Pleniglacialului superior (20.000-14.500 BP)
  • 2.7. Etapa tardiglaciară (14.500-10.000 BP)
  • 2.8. Secvenţe cronostratigrafice din Europa Centrală şi cea de Est la etapele Pleniglacialelor mediu şi superior
CAPITOLUL III. Secvenţe cronostratigrafice şi arheologice
  • 3.1. Preaurignacianul
  • 3.2. Aurignacianul
  • 3.3. Gravetianul
  • 3.3.1. Gravetianul timpuriu (Gravetianul) (±30.500-±20.000 BP)
  • 3.3.2. Gravetianul târziu (Epigravetianul) (±20.000-±10.000 BP)
  • 3.4. Comentarii generale referitoare la schema cronostratigrafică interregională
CAPITOLUL IV. Fenomenul tranziţiei de la musterian şi constituirea în spaţiul carpato-nistrean a culturilor paleoliticului superior
  • 4.1 Aspecte generale
  • 4.2. Preaurignacianul în Europa Centrală şi zona carpato-nistreană
  • 4.3. Procesele de aculturaţie la etapa de tranziţie de la musterian la paleoliticul superior şi apariţia culturilor „simbiotice”. Cultura Brânzeni.
CAPITOLUL V. Tehnocomplexul aurignacian
  • 5.1. Aspecte generale.
  • 5.2. Aurignacianul timpuriu fără forme bifaciale
  • 5.3. Aurignacianul timpuriu cu forme bifaciale
  • 5.4. Aurignacianul mediu cu forme bifaciale. Cultura Prut
  • 5.5. Aurignacianul mediu şi târziu fără forme bifaciale (Varianta culturală Climăuţi II).

CAPITOLUL VI. Tehnocomplexul gravetian
  • 6.1. Aspecte generale
  • 6.2. Pregravetianul. (Gravetianul 0).
  • 6.3. Gravetianul timpuriu. Varianta Molodova-Mitoc
  • 6.4. Gravetianul mediu cu vârfuri à cran de tip Molodova-Mitoc
  • 6.5. Gravetianul mediu fără pointe à cran
  • 6.6. Interferenţe aurignacian-gravetiene. Cultura Raşcov
  • 6.7. Gravetianul târziu (epigravetianul). Cultura Molodova-Cosăuţi-Cotu-Miculinţi

CAPITOLUL VII. Ecologia şi sinergetica colectivelor umane din spaţiul carpato-nistrean în paleoliticul superior
  • 7.1. Aspecte generale
  • 7.2. Etapa timpurie a paleoliticului superior
  • 7.3. Etapa târzie a paleoliticului superior
  • 7.4. Fenomenul constituirii staţiunilor paleolitice pluristratigrafice în spaţiul carpato-nistrean

CAPITOLUL VIII. Paleoliticul final şi aspecte ale tranziţiei la mezolitic
  • 8.1. Aspecte generale
  • 8.2. Succesiunea şi particularităţile mediului ambiant în tardiglaciarul zonei carpato-nistren
  • 8.3. Staţiuni umane din zona carpato-nistreană din perioada tardiglaciară
  • 8.4. Tehnica de debitaj, particularităţile structurii şi tipologiei industriilor paleoliticului final din spaţiul carpato-nistrean
  • 8.5. Episodul sviderian în paleoliticul final din spaţiul carpato-nistrean
  • 8.6. Consideraţii privind etapa finală a paleoliticului şi de tranziţie la ezolitic.