Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Caracterul modificărilor conţinutului aminoacizilor liberi în sânge şi urină la sportivii înotători în condiţii stresogene


Autor: Garaeva Olga
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.13 - Fiziologia omului şi animalelor
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Valentina Ciochină
doctor, conferenţiar cercetător, Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie al AŞM
Consultant ştiinţific: Teodor Furdui
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 13 februarie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 aprilie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.47 Mb / în română
Adobe PDF document0.51 Mb / în rusă

Cuvinte Cheie

stres, stres competiţional, adaptare, aminoacizi liberi, plasma sangvină, eritrocite, urină, metabolism azotat, catabolism, anabolism, efort fizic, suprasolicitare

Adnotare

Teza de doctorat conţine 117 pagini dactilografiate şi include următoarele capitole: introducere, reviul literaturii, metodologie şi metode, 3 subcapitole ale rezultatelor investigaţiilor proprii, sinteza rezultatelor obţinute, concluzii, recomandări practice, bibliografia (341 surse). Materialul ilustrativ este prezentat în 15 figuri şi 16 tabele.

S-a studiat caracterului modificării conţinutului aminoacizilor liberi (AAL) şi produselor metabolismului azotat în sânge şi urina sportivilor înotători în condiţii stresogene, provocate de efortul fizic şi competiţiile sportive. Pentru investigaţii au fost selectaţi adolescenţi în vârstă de 15-18 ani practic sănătoşi: 17 din ei ce nu au practicat sportul, au constituit lotul martor şi 17 sportivi, înotători profesionali. Înotătorii investigaţi practicau stilul complex de înot, efortul fizic aplicat în perioada de antrenament înainte de competiţii, cât şi în timpul competiţiilor de rang republican era identic pentru toţi înotătorii. Model al stresului emoţional au servit competiţiile sportive republicane. În condiţii relativ confortogene aminogramele plasmei sangvine şi ale eritrocitelor adolescenţilor neantrenaţi şi sportivilor înotători diferă. Conţinutul total al AAL la sportivii înotători, în comparaţie cu adolescenţii neantrenaţi, atât în plasma sangvină, cât şi în eritrocite se micşorează: în plasma sangvină datorită aminoacizilor esenţiali, iar în eritrocite – atât din contul celor esenţiali, cât şi a celor neesenţiali. În condiţii stresogene, provocate de efortul fizic se evidenţiază 3 grupe specifice de înotători: I-a - la care conţinutul AAL scade atât în eritrocite, cât şi în plasma sangvină, a II-a - conţinutul AAL scade în eritrocite şi se majorează în plasma sangvină, a III-a – conţinutul AAL nu se modifică esenţial nici în eritrocite, nici în plasma sangvină. Analiza comparativă a modificării conţinutului AAL şi produselor finale ale metabolismului azotat în plasma sangvină şi eritrocite la înotători în condiţii stresogene, provocate de efortul fizic, relevă caracterul lor general, nespecific, stresogen - micşorarea sau tendinţa spre micşorare în eritrocite, iar în plasma sangvină indicii metabolismului azotat manifestau un caracter specific pentru diferite grupe de înotători. La înotători, în condiţii stresogene, provocate de competiţiile sportive, care includ şi componenta emoţională, în eritrocite se intensifică caracterul stresogen al modificării conţinutului AAL, iar în plasma sangvină se menţine caracterul specific al modificărilor pentru fiecare grupă de înotători. Produsele finale ale metabolismului azotat în plasma sangvină în condiţii stresogene, provocate de competiţiile sportive suferă modificări nespecifice, de caracter stresogen – conţinutul lor se majorează sau are o tendinţa de majorare la toate grupele de înotători, pe când în eritrocite cantitatea lor nu se modifică. Stresul, condiţionat de competiţiile sportive, spre deosebire de cel provocat de efortul fizic, micşorează excreţia AAL şi a produselor finale ale metabolismului azotat la înotătorii grupelor I-ia şi a II-a, iar la cei din grupa a III-ia ∑AAL nu suferă modificări esenţiale. Modificarea conţinutului AAL în eritrocite în condiţii stresogene, provocate atât de efortul fizic, cât şi de competiţiile sportive, are, în general, un caracter stresogen, iar în plasma sangvină – un caracter specific. Modificările de tendinţă generală, nespecifice – majorarea conţinutului de acid cisteinic în plasma sangvină şi micşorarea în eritrocite, şi a glutationului oxidat în eritrocite în condiţii stresogene, provocate de efortul fizic, pot servi ca marcheri ai evoluţiei sresului, iar micşorarea concentraţiei de glutamină şi majorarea conţinutului de prolină şi acid cisteinic în plasma sangvină şi a glutationului oxidat în eritrocite în condiţii stresogene, provocate de competiţiile sportive – marcheri ai componenţei emoţionale a stresului competiţional.