|
StatutTeza a fost susţinută pe 8 aprilie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009 Autoreferat![]() |
Miopia forte la gravide, conduita şi profilaxia complicaţiilor oculare”
Lucrarea a inclus 4 grupuri de studiu, unul din compartimente reflectînd datele clinico-funcţionale a statutului oftalmologic la 90 femei gravide (grup de studiu I) cu miopie forte (MF) la 136 ochi, examinate şi monitorizate pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală (PPN) pentru elaborarea unei conduite optime din aspectul profilaxiei complicaţiilor oculare. Pe parcursul sarcinii şi în PPN la aceste gravide s-a înregistrat stabilitate a indicilor refractometrici (subiectivi şi obiectivi) şi a funcţiilor vizuale (vizometrie, perimetrie), totodată fiind constatată ameliorarea indicilor cilindrici ai refracţiei oculare în PPN faţă de cei din jumătatea II-a a sarcinii, din acest aspect fiind considerată lipsa unei progresii a miopiei în aceste perioade. Dimensiunile ochiului miop de asemenea rămîn constante pe parcursul sarcinii şi în PPN, fiind constatate corelaţii evidente între parametrii biometrici şi modificările corioretiniene, incidenţa cărora este mai mare cu cât sunt mai mari dimensiunile oculare şi corecţia optică miopică, dar fără a fi înregistrate agravarea modificărilor corioretiniene miopice preexistente sau apariţia unor modificări noi. Prezenţa, forma şi severitatea modificărilor vitreocorioretiniene la gravidele atât cu MF, cât şi în cazul miopiei de alt grad, sunt criterii de pronostic al riscului complicaţiilor oculare în timpul travaliului, declanşat per vias naturalis (PVN). Fotolasercoagularea de baraj a retinei, efectuată la termenul de nu mai puţin decât 2 luni prenatal, rămâne să fie metoda optimă de profilaxie şi minimalizare a complicaţiilor oculare, în special, a decolarii de retină în timpul sarcinii şi travaliului PVN la gravidele cu miopie, inclusiv MF, complicată cu degenerescenţe vitreocorioretiniene.
Grupul de studiu II a inclus 345 cazuri clinice ale gravidelor şi parturientelor cu miopie, inclusiv MF, cu scopul evaluării complicaţiilor, şi mai întâi de toate a celor oculare, în timpul travaliului. Atât în cazul miopiei peste „-6,0”D, cât şi în general în miopie în timpul travaliului şi postpartum nu s-au înregistrat complicaţii oculare independent de modalitatea naşterii.
A fost realizată aprecierea variaţiei presiunii intraoculare pe un lot de 30 parturiente (grupul de studiu III) în timpul travaliului şi în PPN precoce. S-a menţionat că în timpul travaliului, declanşat PVN, se înregistrează o creştere veridică, dar în limitele normei, a presiunii intraoculare în perioada a II (de expulsie), comparativ cu perioada precedentă a travaliului, cu o ulterioară tendinţă spre diminuare a acesteia în PPN precoce.
În grupul de studiu IV a fost efectuată evaluarea şi analiza comparativă şi corelativă a modificărilor oculare la femeile gravide (249 cazuri) cu miopie cu şi fără gestoze (lot 1 şi 2), fiind înregistrate corelaţii între patologiile asociate oftalmologice şi conduita naşterii; între conduita sarcinii şi a travaliului şi modificările oftalmoscopice gestozice şi cele miopice, acestea la rândul său corelând cu gradul miopiei.
Rezultatele studiului au permis elaborarea algoritmului de conduită a gravidelor cu miopie, mai întîi de toate cu MF, în timpul sarcinii şi în PPN, ce include exploarările diagnostice şi intervenţiile curative oftalmologice cu specificarea criteriilor de decizie referitor la conduita travaliului din aspectul reducerii riscului de complicaţii oculare. Schema elaborată de prognostic oftalmic la parturientele cu miopie, inclusiv MF, în perioada travaliului declanşat PVN include criterii de reper atât din cadrul statutului oftalmologic (modificări miopice, degenerescenţe vitrecorioretiniene etc), cât şi din cadrul statutului obstetrical, în special celui complicat (gestoze etc).
Cuvinte-cheie: miopia forte, graviditate, gestoze, travaliu, presiune intraoculară.