Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Miopia forte la gravide, conduita şi profilaxia complicaţiilor oculare


Autor: Garaba Angela
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.08 - Oftalmologie
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Eugen Bendelic
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Valentin Friptu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 8 aprilie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.48 Mb / în română

Cuvinte Cheie

miopia forte, graviditate, gestoze, travaliu, presiune intraoculară

Adnotare

Miopia forte la gravide, conduita şi profilaxia complicaţiilor oculare” Lucrarea a inclus 4 grupuri de studiu, unul din compartimente reflectînd datele clinico-funcţionale a statutului oftalmologic la 90 femei gravide (grup de studiu I) cu miopie forte (MF) la 136 ochi, examinate şi monitorizate pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală (PPN) pentru elaborarea unei conduite optime din aspectul profilaxiei complicaţiilor oculare. Pe parcursul sarcinii şi în PPN la aceste gravide s-a înregistrat stabilitate a indicilor refractometrici (subiectivi şi obiectivi) şi a funcţiilor vizuale (vizometrie, perimetrie), totodată fiind constatată ameliorarea indicilor cilindrici ai refracţiei oculare în PPN faţă de cei din jumătatea II-a a sarcinii, din acest aspect fiind considerată lipsa unei progresii a miopiei în aceste perioade. Dimensiunile ochiului miop de asemenea rămîn constante pe parcursul sarcinii şi în PPN, fiind constatate corelaţii evidente între parametrii biometrici şi modificările corioretiniene, incidenţa cărora este mai mare cu cât sunt mai mari dimensiunile oculare şi corecţia optică miopică, dar fără a fi înregistrate agravarea modificărilor corioretiniene miopice preexistente sau apariţia unor modificări noi. Prezenţa, forma şi severitatea modificărilor vitreocorioretiniene la gravidele atât cu MF, cât şi în cazul miopiei de alt grad, sunt criterii de pronostic al riscului complicaţiilor oculare în timpul travaliului, declanşat per vias naturalis (PVN). Fotolasercoagularea de baraj a retinei, efectuată la termenul de nu mai puţin decât 2 luni prenatal, rămâne să fie metoda optimă de profilaxie şi minimalizare a complicaţiilor oculare, în special, a decolarii de retină în timpul sarcinii şi travaliului PVN la gravidele cu miopie, inclusiv MF, complicată cu degenerescenţe vitreocorioretiniene. Grupul de studiu II a inclus 345 cazuri clinice ale gravidelor şi parturientelor cu miopie, inclusiv MF, cu scopul evaluării complicaţiilor, şi mai întâi de toate a celor oculare, în timpul travaliului. Atât în cazul miopiei peste „-6,0”D, cât şi în general în miopie în timpul travaliului şi postpartum nu s-au înregistrat complicaţii oculare independent de modalitatea naşterii. A fost realizată aprecierea variaţiei presiunii intraoculare pe un lot de 30 parturiente (grupul de studiu III) în timpul travaliului şi în PPN precoce. S-a menţionat că în timpul travaliului, declanşat PVN, se înregistrează o creştere veridică, dar în limitele normei, a presiunii intraoculare în perioada a II (de expulsie), comparativ cu perioada precedentă a travaliului, cu o ulterioară tendinţă spre diminuare a acesteia în PPN precoce. În grupul de studiu IV a fost efectuată evaluarea şi analiza comparativă şi corelativă a modificărilor oculare la femeile gravide (249 cazuri) cu miopie cu şi fără gestoze (lot 1 şi 2), fiind înregistrate corelaţii între patologiile asociate oftalmologice şi conduita naşterii; între conduita sarcinii şi a travaliului şi modificările oftalmoscopice gestozice şi cele miopice, acestea la rândul său corelând cu gradul miopiei. Rezultatele studiului au permis elaborarea algoritmului de conduită a gravidelor cu miopie, mai întîi de toate cu MF, în timpul sarcinii şi în PPN, ce include exploarările diagnostice şi intervenţiile curative oftalmologice cu specificarea criteriilor de decizie referitor la conduita travaliului din aspectul reducerii riscului de complicaţii oculare. Schema elaborată de prognostic oftalmic la parturientele cu miopie, inclusiv MF, în perioada travaliului declanşat PVN include criterii de reper atât din cadrul statutului oftalmologic (modificări miopice, degenerescenţe vitrecorioretiniene etc), cât şi din cadrul statutului obstetrical, în special celui complicat (gestoze etc). Cuvinte-cheie: miopia forte, graviditate, gestoze, travaliu, presiune intraoculară.

Cuprins


CAPITOLUL I. Miopia forte la gravide, conduita şi profilaxia complicaţiilor oculare (Reviul literaturii)
  • 1.1. Miopia forte, aspect general
  • • Miopia forte şi presiunea intraoculară
  • 1.2. Modificările oculare în sarcină şi travaliu
  • • Modificările oculare în gestoze
  • 1.3. Miopia forte în sarcină şi travaliu

CAPITOLUL II. Materiale şi metode de investigaţie
  • 2.1. Materialul clinic
  • 2.2. Metodele clinico-funcţionale de examinare

CAPITOLUL III. Miopia forte: constatări despre influenţa sarcinii şi travaliului asupra ochiului
  • 3.1. Influenţa sarcinii şi travaliului asupra statutului ocular în cazul miopiei
    • 3.1.1. Dinamica refracţiei oculare la gravidele cu miopie în timpul sarcinii şi postpartum
      • 3.1.1.1. Studiul dinamic al indicilor refracţiei subiective şi obiective din perioada sarcinii şi în perioada postnatală.
      • 3.1.1.2. Dinamica indicilor keratometrici la femeile gravide în perioada sarcinii şi în perioada postnatală
    • 3.1.2. Ecografia oculară şi dinamica indicilor acesteia la gravidele cu miopie pe parcursul sarcinii şi postpartum
      • 3.1.2.1. Indicii biometriei oculare la gravidele cu miopie în diferite perioade ale sarcinii şi perioada postnatală
      • 3.1.2.2. Evaluarea ecografică a grosimii tunicilor oculare interne la gravidele cu miopie pe parcursul sarcinii şi postpartum
      • 3.1.2.3. Evoluţia tabloului ecografic în ansamblu al segmentului ocular posterior la gravidele cu miopie pe parcursul sarcinii şi postpartum
    • 3.1.3. Dinamica funcţiilor vizuale la gravidele cu miopie pe parcursul sarcinii şi postpartum
      • 3.1.3.1. Evaluarea acuităţii vizuale la gravidele cu miopie în diferite perioade ale sarcinii şi în perioada postnatală
      • 3.1.3.2. Evoluţia indicilor perimetriei la gravidele cu miopie în diferite perioade ale sarcinii şi în perioada postnatală
    • 3.1.4. Dinamica tabloului oftalmoscopic la gravidele cu miopie pe parcursul sarcinii şi postpartum
  • 3.2. Miopia, inclusiv miopia forte, în travaliu şi postpartum
  • 3.3. Variaţiile presiunii intraoculare în timpul travaliului şi în perioada postnatală precoce
  • 3.4. Modificările oculare la femeile gravide cu miopie în asociere sau fără asociere cu gestoze, generalităţi şi particularităţi
    • 3.4.1. Caracteristica generală a loturilor din grupul de studiu IV
    • 3.4.2. Relaţii de corelare între parametrii statutului oftalmologic şi celui obstetrical la gravidele grupului de studiu IV
    • 3.4.3. Repartiţia cazurilor clinice unde s-a apreciat acuitatea vizuală în loturile grupului de studiu IV
      • 3.4.3.1. Relaţiile de corelare dintre indicii acuităţii vizuale fără corecţie şi parametrii clinici şi paraclinici
      • 3.4.3.2. Relaţiile de corelare dintre indicii corecţiei optice şi parametrii clinici şi paraclinici
      • 3.4.3.3. Relaţiile de corelare dintre indicii acuităţii vizuale cu corecţie şi parametrii clinici şi paraclinici