Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Hepatitele virale B, C acute, cronice şi mixte (particularităţi clinice, evolutive, imunologice şi de tratament)


Autor: Holban Tiberiu
Gradul:doctor habilitat în medicină
Specialitatea: 14.00.10 - Boli infecţioase
Anul:2009
Consultanţi ştiinţifici: Constantin Andriuţă
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Constantin Spînu
doctor habilitat, profesor universitar
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 8 aprilie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.44 Mb / în română

Teza

CZU 616.36-002-036.11/.12-08+616-097

Adobe PDF document 1.19 Mb / în română
213 pagini


Cuvinte Cheie

Hepatită virală B, Hepatită virală C, Hepatite virale mixte, Interferon-α, Pacovirină, Consumatori de droguri, Lamivudină, Interleukine , Vaccin anti-VHB, Imunitate celulară, Scor Knodell

Adnotare

S-au realizat cercetări ştiintifice complexe ale particularitătilor clinice, evolutive şi imunologice în hepatitele virale B, C acute, cronice şi mixte. În studiu au fost incluşi 380 bolnavi, fiind apreciată evoluţia indicilor clinici, biochimici, virusologici, imunologici şi histomorfologici sub acţiunea tratamentului etiologic, incluzînd noi remedii cu acţiune antivirală, imunomodulatoare ăi interferonogenă. HVB cronică în evoluţia sa duce la avansarea leziunilor hepatice cuantificate după Scorul Knodell şi gradul fibrozei hepatice, însoţite de creşterea indicilor sindromului de inflamaţie mezenhimală ca proba cu timol şi nivelul γ-globulinelor. Indicii imunităţii umorale ca IL-12 şi IF- γ sunt în strânsă legătură cu durata maladiei, dimensiunile ficatului, intensitatea sindroamelor citolitic şi de inflamaţie mezenhimală, precum şi intensitatea leziunilor histomorfologice hepatice iar progresarea maladiei duce, de obicei, la diminuarea nivelului IL-12 şi apariţia în ser a IF- γ. Nivelul încărcăturii virale nu corelează cu gradul leziunilor histomorfologice hepatice şi este mai ridicat la bolnavii AgHBe-pozitivi, la care se depistează o intensitate mai mare a sindromului citolitic. Niveluri mai ridicate ale scorului Knodell şi a gradului de fibroză hepatică s-au înregistrat la bolnavii cu o durată mai mare a maladiei, care sufereau concomitent de alte maladii cronice ale tractului gastrointestinal, înregistrîndu-se o corelaţie strânsă dintre Scorul Knodell şi activitatea AST, nivelurile probei cu timol şi γ-globulinelor.

Tratamentul cu Lamivudină în HVB cronică, doza de 100 mg/zi, timp de 1 an are o acţiune benefică asupra maladiei, asigurând ameliorarea tabloului clinic, dispariţia sau diminuarea încărcăturii virale la 70% dintre bolnavi. Asocierea vaccinului anti-VHB la tratamentul cu Lamivudină nu a ameliorat rezultatele tratamentului.

Aplicarea fitopreparatului Pacovirină în tratamentul complex al HVB acute, forme medii şi uşoare, a avut o acţiune benefică asupra evoluţiei maladiei, ducând la reducerea duratei de manifestare a sindroamelor de intoxicaţie şi icteric, ameliorarea rapidă a indicilor biochimici şi eliminarea AgHBs din sânge, evitând formarea hepatitei cronice. Are loc o normalizare a indicilor imunităţii celulare, exprimate prin creşterea conţinutului de limfocite T-active şi T-inductori, precum şi a concentraţiei de limfocite T-supresoare, însoţite de o evoluţie favorabilă a indicelui imunoregulator T-helperi/supresori.

În HVC cronică faza replicativă a maladiei prezenţa ARN-VHC se înregistrază la 79,3% bolnavi dintre care la 97,8% se depistează genotipul 1b. Sub acţiunea tratamentului cu Pacovirină are loc o ameliorare a indicilor clinici, biochimici şi o normalizarea a nivelurilor TNF -  şi IL - 1 crescute. În urma tratamentului cu Intron A a bolnavilor cu HVC cronică faza replicativă cu durata de 12 luni răspunsul biochimic se înregistrează la 80,5% bolnavi, iar răspunsul virusologic la 43,9%.

S-a constatat o creştere a incidenţei bolnavilor cu hepatite acute şi cronice mixte, care au alcătuit până la 57,1% din hepatitele cronice virale şi 14,9% din hepatitele virale acute la bolnavii spitalizaţi, predominând hepatita virală B+C cronică şi hepatita virală A pe fondal de HVB cronică. Hepatitele virale acute A şi B au o evoluţie mai severă a maladiei, când se dezvoltă pe fondalul unor hepatite cronice virale B sau C, în comparaţie cu monoinfecţia, înregistrându-se o intensitate şi o durată mai mare de manifestare a principalelor semne şi sindroame clinice şi biochimice. Structura etiologică a hepatitelor virale acute la consumatorii de droguri pe cale intravenoasă se caracterizează prin prevalarea hepatitelor virale cu mecanism parenteral de transmitere alcătuind 93,2%. În 40% din cazuri HV acute au fost de etiologie mixtă. HVB şi HVD acute au evoluat în 36,7% de cazuri în forme grave şi foarte grave ale maladiei, iar HVC acută la această categorie de pacienţi s-a caracterizat prin vârstă tânără, lipsind formele grave ale maladie, cu depistarea precoce a anticorpilor anti-HCV.

Cuprins


CAPITOLUL I. Revista literaturii. hepatitele virale b,c şi de etiologie mixtă
  • 1.1. Hepatita virală B acută şi cronică
  • 1.2. Hepatita virală C acută şi cronică
  • 1.3. Hepatitele virale mixte şi la consumatorii de droguri pe cale intravenoasă

CAPITOLUL II. Materiale şi metode
  • 2.1. Caracteristica generală a bolnavilor investigaţi
  • 2.2. Metodele de investigaţie

CAPITOLUL III. Caracteristica clinică şi de laborator a hepatitei virale b cronice, faza replicativă
  • 3.1. Caracteristica HVB cronice, faza replicativă, după indicii generali, anamnestici şi clinici
  • 3.2. Indicii biochimici la bolnavii cu HVB cronică, faza replicativă
  • 3.3. Indicii hematologici şi imunologici la bolnavii cu HVB cronică, faza replicativă
  • 3.4. AgHBe şi ADN-VHB la bolnavii cu HVB cronică, faza replicativă
  • 3.5. Caracteristica histomorfologică a HVB cronice, faza replicativă

CAPITOLUL IV. Hepatita virală b acută. modalităţi evolutive şi posibilităţi de tratament
  • 4.1 Evoluţia indicilor clinici, biochimici, serologici la bolnavii cu HVB acută trataţi cu Pacovirină
  • 4.2. Evoluţia indicilor imunologici la bolnavii cu HVB acută trataţi cu Pacovirină


CAPITOLUL V. Lamivudina în monoterapie şi asociată cu vaccinul anti-vhb în tratamentul hvb cronice, faza replicativă

CAPITOLUL VI. Particularităţi clinice, evolutive, imunologice şi de tratament în hvc cronică

  • 6.1. Determinarea genotipului VHC şi a anticorpilor către proteinele virale la bolnavii cu HVC cronică
  • 6.2. Caracteristica clinică, biochimică şi imunologică a HVC cronice, faza replicativă şi tratamentul cu IF-α
  • 6.3. Indicii clinici, biochimici şi de imunitate umorală la bolnavii cu HVC cronică, trataţi cu Pacovirină

CAPITOLUL VII. Hepatitele virale mixte. particularităţile hepatitelor virale la consumatorii de droguri pe cale intravenoasă
  • 7.1. Date despre incidenţa şi structura etiologică a hepatitelor virale de etiologie mixtă
  • 7.2. Particularităţile clinice, evolutive şi de laborator la bolnavii cu hepatite virale de etiologie mixtă
  • 7.3. Hepatitele virale acute la consumatorii de droguri pe cale intravenoasă