română | русский | english

Autor: Castraveţ Andrei Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.27 - Chirurgie Anul: 2009 Conducător ştiinţific: Nicolae Gladun doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 29 aprilie 2009 în CSS şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009 Autoreferat – 1.37 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

În teză sunt relatate rezultatele tratamentului chirurgical complex a 84 pacienţi cu traumatisme vasculare asociate cu distrucţii tisulare adiacente extinse, plăgi infectate şi colecţii purulente în perioada 1991-2007. În studiu au fost incluşi pacienţi care au întrunit următoarele condiţii: revascularizarea arterială adecvată, adică restabilirea fluxului arterial magistral.

Pacienţii au fost divizaţi în două grupe, în funcţie de metoda de tratament aleasă: lotul de bază – 55 pacienţi, la care s-au folosit by-passurile extraanatomice sau metoda de revascularizare in situ cu plagă deschisă, şi lotul martor – 29 pacienţi, la care s-a folosit metoda tradiţională de tratament chirurgical.

În grupul martor, plăgile adiacente vasului reparat se supuneau debridării largi, se drenau, se efectua suturarea, inclusiv a pielii, cu acoperirea completă a regiunii reparării vasculare. La pacienţii din grupul de bază pentru supravegherea postoperatorie şi pentru efectuarea debridărilor repetate după necesitate a plăgilor adiacente vasului traumat, ultimele erau lăsate postoperator deschise sau suturate parţial. În tratamentul a 7 pacienţi din grupul de studiu am recurs la efectuarea by-passului extraanatomic. Revascularizarea cu plagă deschisă a fost realizată prin câteva variante. În cazurile în care existau defecte de piele, ţesut adipos şi muşchi, se efectua repararea arterială şi debridarea largă, plaga rămânea deschisă. Cu ajutorul acestei metode au fost trataţi 35 pacienţi (63,6%). Altă variantă a revascularizării cu plagă deschisă: după repararea vasculară, plaga prin care s-a efectuat abordul spre vasul lezat se sutura complet, iar zona paravazală cu viabilitate dubioasă contacta cu mediul ambiant prin incizii adăugătoare. O astfel de tactică s-a folosit la 13 pacienţi (23,6%) din lotul de studiu.

În grupul martor din cauza hemoragiilor erozive s-au efectuat 14 (48,3%) ligăturări de artere care s-au soldat cu 10 amputaţii. La fel s-au efectuat 3 amputaţii din cauza proceselor necroticopurulente.

În total, în lotul martor s-au efectuat 13 amputaţii (44,8%), au avut loc patru decese.

În lotul de bază în perioada tardivă au survenit două hemoragii erozive, care au fost stopate cu ajutorul aplicării peticelor autovenoase, drenării şi suturării plăgilor deja granulante.

După asemenea complicaţii nu s-au efectuat intervenţii de ligaturare a arterelor şi amputaţii. Datorită elaborării şi implementării metodelor de revascularizare cu plagă deschisă în tratamentul traumatismelor vasculare asociate cu distrucţii extinse şi infectare ale ţesuturilor adiacente a devenit posibilă revascularizarea adecvată, restabilitea fluxului arterial magistral, evitând operaţiile de ligaturare, amputaţiile şi decesele.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Igor Mişin
  doctor habilitat, profesor cercetător, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Vitalie Moscalu
  doctor, conferenţiar cercetător

 Teze

[...] Acte Normative