Sistemul administrativ al Basarabiei în perioada autonomiei 1812-1828, în istoriografie
|
StatutTeza a fost susţinută pe 27 iunie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 5 noiembrie 2009 Autoreferat – 0.31 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
Autoguvernare, istoriografie, sistem administrativ, reformă, constituţie liberală, strategii ţariste, particularităţi locale, modernizare, politică de deznaţionalizare, colonizare, statut specific, autonomie provizorie, expansiune etc.Adnotare
Investigaţia respectivă a avut drept scop reflectarea evoluţiei interpretărilor şi aprecierilor istoriografice privid modelul sistemului adminitrativ ţarist în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea şi impactul guvernării străine pentru această regiune. Au fost supuse reevaluării istoriografice contemporane lucrările şi studiile existente referitoare la autonomia Basarabiei în care au fost evidenţiate poziţiile istoriografice contradictorii asupra specificului şi necesităţii autonomiei pentru periferia naţională a Imperiului Rus - Basarabia - de la înc. sec. al XIX-lea.
În baza rezultatelor reevaluării istoriografice s-a ajuns la următoarele concluzii: în istoriografie s-au constituit etape şi tendinţe distinctive în abordarea temei studiate. Revizuirea surselor de epocă, de rînd cu o analiza a surselor istorice noi, permite rezumarea ideilor care scot în evidenţă un factor important al eşecului în funcţionarea autonomiei regiunii între anii 1812-1828, care constă în contradicţia dintre interesele imperiale privind reorganizarea statală a provinciei anexate, pe de o parte şi interesele elitei locale, pe de altă parte, aceasta din urmă pledînd pentru menţinerea puterii sale politice în regiunea Basarabia. Această constatare a condus la reliefarea a două concepte distincte de tratare a problemei cercetate: pe de o parte, de pe poziţiile naraţiunii imperialiste (cum a fost în cazul istoriografiei ruse moderne şi celei sovietice) şi a naraţiunii naţionale (în cazul istorografiei interbelice şi contemporane din Republica Moldova şi România).
Rezultatele obţinute demonstrează necesitatea supunerii unei permanente revizuiri istoriografice a evenimentelor studiate în scopul reconştientizării unor procese şi fenomene din cadrul istoriei Basarabiei din sec.al XIX-lea.
Cuprins
- 1.1. Opinii istoriografice asupra cauzelor acordării statutului
- de autonomie Regiunii Basarabia
- 1.2. Reinterpretări istoriografice privind actele legislative referitoare la
- regiunea Basarabia, emise în 1812-1813
- 1.3. Modificările administraţiei ţariste în Basarabia între anii 1812-1818
- şi reacţia populaţiei băştinaşe
II. Aşezământul din 1818 ca problemă istoriografică. Începutul introducerii masive a legislaţiei ruse în Basarabia
- 2.1. Elaborarea şi introducerea „Aşezământului de organizare administrativă a Basarabiei” din 1818 şi reflectarea lui în istoriografie
- 2.2. Nobilimea basarabeană şi atitudinea ei faţă de implementarea Aşezămîntului din 1818
III. Lichidarea autonomiei Basarabiei şi reflexiile istoriografice
- 3.1. Elaborarea “Aşezământului de administrare a Basarabiei” din 1828 şi interpretările istoriografice ale evenimentului dat
- 3.2. Cauzele lichidării autonomiei Basarabiei la 1828 şi manifestările Nobilimii locale
Referenţi Oficiali
- Igor Şarov
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Dumitru VITCU
doctor în istorie, profesor universitar, Universitatea ”Ştefan cel Mare”, Suceava, România
Membrii Consiliului Ştiintific
- Gheorghe Gonţa, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău - Silvia Chicu, secretar
doctor, conferenţiar universitar - Vladimir Potlog, membru
doctor, conferenţiar universitar - Valentin Tomuleţ, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Silviu Tabac , membru
doctor, profesor cercetător
Teze
Acte Normative
