Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / august /

Particularităţile procesului epidemic în oreion şi perfecţionarea supravegherii epidemiologice


Autor: Caterinciuc Natalia
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.30 - Epidemiologie
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Victoria Bucov
doctor habilitat, profesor cercetător, Centrul National de Sanatate Publica
Consultant ştiinţific: Constantin Andriuţă
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 26 august 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 noiembrie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.36 Mb / în română

Cuvinte Cheie

oreion, proces epidemic, supraveghere epidemiologică, campanie de imunizare, acoperire vaccinală, imunitate postvaccinală, examinări de laborator.

Adnotare

Scopul lucrării - Optimizarea supravegherii epidemiologice în oreion prin determinarea particularităţilor procesului epidemic, examinarea nivelului de imunitate postvaccinală şi a anticorpilor specifici la bolnavi, evaluarea eficienţei vaccinului antiurlian.

Analiza comparativă a morbidităţii prin oreion în perioadele prevaccinală şi a vaccinărilor a arătat că vaccinarea planică a condiţionat o micşorare evidentă a intensităţii procesului epidemic cu ritmul mediu anual de diminuare 6,2%, media multianuală a morbidităţii în perioada vaccinărilor constituind 97,740/0000 comparativ cu 226,20/0000 în cea prevaccinală. În perioada vaccinărilor s-a modificat sezonalitatea înfecţiei şi este puţin pronunţată, se observă fenomenul de redistribuire a morbidităţii după medii de trai şi nivelare a intensităţii morbidităţii în mediul urban şi cel rural, se determină tendinţa de maturizare a infecţiei.

Neajunsurile în realizarea oportună a vaccinărilor au condiţionat o ascensiune epidemică a morbidităţii în anii 1996-1998 şi 2007-2008. În ultima epidemie cazurile de oreion au fost înregistrate preponderent la persoanele de sex masculin, în colective organizate de copii şi tineri. În total au fost înregistrate 30 633 cazuri de oreion, incidenţa oreionului constituind 745,30/0000. Cele mai afectate grupuri de vârstă au fost 15-24 ani, constituind 79,6% dintre bolnavii de oreion, inclusiv persoanele de 15-17 ani – 40,4%, indicele intensiv la vârstele 15-17 ani fiind egal cu 6 082,20/0000, la 18-19 ani – 4323,60/0000.

Examinarea serologică prin AIE a nivelului de anticorpi antiurlieni de tip IgG a arătat, că grupul de risc sporit la oreion îl constituie persoanele vaccinate cu o singură doză de vaccin, cu anul naşterii până în 1994. În cadrul studiului populaţional a fost stabilit că rata de atac la persoanele vaccinate cu o doză de monovaccin antiurlian a fost 28,2%, la cele cu două doze de vaccin – 4,6%. Indicele „odds ratio” s-a majorat cu vârsta la persoanele vaccinate cu o doză de monovaccin, ca drept factori de risc au servit contactul cu bolnavul de oreion, utilizarea săptămânală a transportului public, domicilierea în cămin. Eficacitatea vaccinală pentru o doză de monovaccin antiurlian în cadrul studiului a fost apreciată egală cu -49% (95% IC -108% până la -6%), EV pentru două doze la vârstele 13-15 ani a fost egală cu 63% (-43 până la 90%).

Datorită realizării campaniei de vaccinare a fost stopată răspândirea în continuare a oreionului în teritoriul republicii. A fost micşorată incidenţa oreionului de la 745,30/0000 în timpul epidemiei (octombrie 2007-mai 2008) până la 16,70/0000 în perioada de după faza activă a campaniei (iunie-decembrie 2008). Prin examinarea persoanelor cu suspect la oreion la prezenţa anticorpilor IgM specifici a fost demonstrat, că numărul rezultatelor pozitive depinde de termenul de colectare a probelor de ser şi statutul vaccinal al persoanelor examinate. Termenul optim de colectare a probelor este 8-20 zile după debutul oreionului.

Algoritmul de supraveghere epidemiologică a oreionului în condiţiile imunizărilor planice trebuie să includă următoarele direcţii prioritare de activitate: - supravegherea şi analiza morbidităţii prin oreion în funcţie de teritorii, lunile anului, grupuri de vârstă şi statutul vaccinal; - supravegherea epidemiologică bazată pe definiţia de „caz standard”; - confirmarea prin metode de laborator a cazurilor suspecte; - monitorizarea nivelului acoperirii vaccinale şi a imunităţii postvaccinale a populaţiei în cadrul monitoringului serologic permanent cu aprecierea teritoriilor şi grupurilor de risc sporit; - elaborarea măsurilor suplimentare de profilaxie în cazul situaţiilor de risc.

Cuprins


CAPITOLUL I. Particularităţile caracteristice ale procesului epidemic şi rezistenţei postvaccinale în oreion (revista literaturii)
  • cc
  • 1.1. Generalităţi
  • 1.2. Caracteristica procesului epidemic în oreion în diferite condiţii epidemiologice
  • 1.3. Aspecte de vaccinare şi seroprevalenţă
  • 1.4. Supravegherea epidemiologică a infecţiei urliene

CAPITOLUL II. MAteriale şi metode de cercetare
  • 2.1. Materiale de studiu
  • 2.2. Metode de cercetare
  • 2.2.1. Studiul populaţional
  • 2.2.2. Metode imunologice
  • 2.2.3. Metode epidemiologice
  • 2.2.4. Metode de prelucrare statistică a rezultatelor obţinute

CAPITOLUL III. Particularităţile procesului epidemic în oreion în diferite perioade (prevaccinală, vaccinărilor cu 1 şi 2 doze de vaccin)
  • 3.1. Caracteristica generală a morbidităţii prin oreion în perioada prevaccinală şi a vaccinărilor parţiale (1950-1982)
  • 3.2. Caracteristica generală a morbidităţii prin oreion în perioada vaccinărilor planice cu o doză de vaccin antiurlian (1983-2001)
  • 3.3. Caracteristica generală a morbidităţii prin oreion în perioada vaccinărilor planice cu două doze de vaccin antiurlian (2002-2007)

CAPITOLUL IV. Datele evaluării nivelului acoperirii vaccinale şi a păturii imune la oreion
  • 4.1. Documente normative, forme statistice de raportare privind realizarea imunizărilor antiurliene, scheme de vaccinare şi vaccinuri folosite în Republica Moldova.
  • 4.2. Evaluarea imunizărilor antiurliene în perioada vaccinărilor parţiale
  • 4.3. Evaluarea nivelului de acoperire vaccinală la copii în perioada vaccinărilor planice.
  • 4.4. Evaluarea impactului vaccinărilor asupra morbidităţii şi eficienţa programelor de imunizare.
  • 4.5. Examinarea şi evaluarea nivelului de protecţie la oreion în diferite grupuri de populaţie

CAPITOLUL V. Particularităţile epidemiei de oreion din anii 2007-2008
  • 5.1. Caracteristica generală a epidemiei de oreion din anii 2007-2008
  • 5.2. Evaluarea cauzelor declanşării epidemiei de oreion din anii 2007-2008
  • 5.3. Eficacitatea epidemiologică a campaniei de vaccinare împotriva oreionului

CAPITOLUL VI. Elaborarea principiilor diagnosticului de laborator în cazuri de suspect la oreion

CAPITOLUL VII. Sarcinile supravegherii epidemiologice a oreionului în condiţiile imunizărilor planice

CAPITOLUL VIII. SInteza rezultatelor obţinute