|
StatutTeza a fost susţinută pe 26 noiembrie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 11 februarie 2010 Autoreferat![]() ![]() |
Actualmente bolile cepei, provocate de către bacterii, constituie o problemă acută. Însă recomandări efective privitor protecţia contra bolilor bacteriene a cepei sunt insuficiente.
În legătură cu aceasta, în lucrarea dată, a fost investigată componenţa specifică a obiecte-lor dăunătoare, metodele de micşorare a daunei lor în scopul elaborării recomandărilor de utiliza-re ulterioară a lor la cultura cepei.
Cercetările au fost efectuate în cadrul laboratorului de Protecţie a Plantelor al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Agriculturii, mun. Tiraspol în anii 2004-2008. Identificarea a fost efectuată în baza studierii proprietăţilor biochimice şi fiziologice, componenţei acizilor graşi din lipidele celulare, precum şi a reacţiei în lanţ a polimerazei prin metoda standard.
Agenţii patogeni ai bolilor bacteriene ale cepei se întâlnesc la diferite faze a ciclului vital al culturii, provocând pătarea frunzelor şi a lujerilor florali, putregaiul bulbilor, zbârcirea semi-nţelor, ceea ce duce la pierderi considerabile ale recoltei.
În rezultatul cercetărilor s-a stabilit, că bolile bacteriene ale cepei în condiţiile agriculturii irigabile sunt provocate de către următoarele specii de bacterii: Pseudomonas gladioli pv. alliicola Severini 1913, Erwinia carotovora subsp. carotovora (Jones 1901) Dye 1969, Pseudomonas fluorescens (Trevisan 1889) Migula 1895, Pantoea agglomerans (Ewing and Fife 1972) Gavini et al. 1989, Pseudomonas syringae van Hall 1902. Specia Pseudomanas siringae van Hull 1902 pentru prima data a fost depistată şi identificată ca agent patogen al cepei in con-diţiile agriculturii irigabile a Moldovei.
A fost determinată dependenţa de stadiu, vârstă şi organotropică a tulpinelor de bacterii se-lectate faţă de planta-gazdă. A fost cercetată interacţiunea patogenilor bacteriozelor cepei între ei; identificate sursele de acumulare şi păstrare a infecţiei bacteriene în natură; cercetat şi stabilit «torentul» mişcării bacteriilor prin plante la contaminare. Au fost stabiliţi termenii optimali de aplicare a preparatelor în combaterea bacteriozelor cepei.
În consecinţă, în urma investigaţiilor efectuate în anii 2005-2008 remarcăm, că dezinfec-tarea seminţelor la temperatura de 65 ºС şi 75 °C timp de 3 ore cu tratarea ulterioară a lor cu pre-paratul Thiram 65 % p. u., combaterea buruienilor, distrugerea resturilor vegetale şi a bulbilor putreziţi în perioada de păstrare – toate acestea reduc considerabil nivelul de boli bacteriene. Da-că la aceasta se mai adaugă şi tratarea plantelor cu preparatul Quadris s. c. în doză de 0,5 l/ha la un interval de 10 zile, în sistemul de protecţie integrată aceasta asigură un efect mai bun în com-baterea bolilor bacteriene ale cepei. Preparatul cu conţinut de cupru Cuproxat 34,5 % s. c. utilizat în calitate de etalon, cedează considerabil în privinţa eficacităţii precedentului preparat.
Rezultatele, privind aplicarea produsului Cvadris 25 % s. c., au fost implementate în produ-cere în Întreprinderea Agricolă Unitară de Stat „Nistru” din oraşul Tiraspol în perioada anilor 2007-2008. Conform rezultatelor aplicării preparatului Cvadris 25 % s. c. contra bacteriozelor cepei asigură obţinerea beneficiului de 8145 lei, care depăşeşte cu 58 % beneficiul înregistrat în varianta etalon Cuproxat 34,5 % s. c..