Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2004 / iunie /

Biogeochimia azotului şi fosforului în ecosistemele urbane (pe exemplul municipiului Chişinău)


Autor: Halil Ahmad
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.16 - Ecologie
Anul:2004
Conducător ştiinţific: Ion Dediu
doctor habilitat, Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
Consultant ştiinţific: Dumitru Drumea
doctor
Instituţia: Institutul Naţional de Ecologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 4 iunie 2004 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 14 octombrie 2004

Autoreferat

Adobe PDF document0.28 Mb / în rusă

Cuvinte Cheie

nutrienţi, sarcină biogenă, eutrofizare, ecosistem, toxicitate, sedimente, solul, apă, ontogeneză, populaţie-model, efect toxic, reproducere, migraţia

Adnotare

Pentru dirijarea procesului de eutrofizare a ecosistemelor acvatice este necesară studierea ciclurilor biogeochimice, diferitori coraporturi dintre azot şi fosfor în mediul natural al ecosistemelor urbane, cât şi a reacţiilor de răspuns a ecosistemelor, în special, şi a hidrobionţilor la diferite concentraţii şi coraporturi dintre azot şi fosfor.

În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor experimentale cu privire la estimarea concentraţiilor azotului şi fosforului în diferite componente ale mediului din spaţiul urban, evaluarea impactului diferitor concentraţii şi coraporturi ale azotului şi fosforului asupra dezvoltării hidrobionţilor.

Este relevat specificul migrării şi acumulării nutrienţilor în diferite zone funcţionale ale mun. Chişinău, impactul diferitor coraporturi de azot şi fosfor asupra creşterii organismelor, studiată contribuţia diferitori factori de mediu în acumularea nutrienţilor în ecosistemele urbane, rezistenţa organismelor la diferite coraporturi ale azotului şi fosforului în condiţii de toxicitate acută şi cronică.

S-a stabilit coraportul dintre formele minerale şi organice ale nutrienţilor în diferite componente ale mediului din ecosistemele urbane, concentraţiile optimale dintre azot şi fosfor în timpul utilizării maxime a substanţei organice. Este dovedită existenţa factorului reglator al coraportului dintre N : P asupra stării populaţiilor de hidrobionţi. Este demonstrat că în testele cronice, fiecare coraport dintre azot şi fosfor (30:1, 15:1, 10:1), corespunde rezistenţei specifice ontogenetice a organismelor determinată de concentraţia toxicantului în diferite componente ale mediului.

Se argumentează posibilitatea efectuării metodologiei aplicate în estimarea coraporturilor detectate în diferite componente ale mediului asupra populaţiilor model de crustacee superioare. Aşa indici populaţionali pot fi folosiţi ca indicatori ai toxicităţii soluţiilor.