Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2010 / august /

Literatura română din Republica Moldova: deschidere spre universalism.


Autor: Bantoş Ana
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2010
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 30 august 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 4 noiembrie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.43 Mb / în română

Cuvinte Cheie

intertextualitate, receptivitate, identitate, alteritate, etnocentrism, sacru, protocronism, globalism, multiculturalitate, tradiţionalism, modernism, criză identitară, postmodernism

Adnotare

Rezultatele obţinute sunt reflectate în 59 de lucrări ştiinţifice.

Structura tezei: introducere, cinci capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din 330 titluri, 310 de pagini.

Scopul şi obiectivele: cercetarea peisajului literar pruto-nistrean pe două planuri: cel al închiderii, al orientării etnocentrice şi cel al deschiderii spre dialogul cu alte culturi şi alte literaturi. Studierea formelor de manifestare, pe de o parte, a etnocentrismului şi, pe de altă parte, a modalităţilor de ieşire din cerc, de depăşire a orizontului închis; studierea dialogului dintre literaturi, a receptării valorilor literare universale în spaţiul cultural din R. Moldova. Analiza conştiinţei modernităţii ca formă a conştiinţei europene, sacrul şi definirea de sine a personajului literar saizecist; starea fracturală a conştiinţei mitice şi criza pierderii unităţii cu sacrul, mântuirea prin logos (în poezia lui L.Damian); cunoaşterea intelectualizată vs cunoaşterea dionisiacă (la Gr. Vieru); etic şi estetic în poezia şaizecistă; disidenţa ca ieşire din absenţă şi uitare (în creaţia lui P. Goma); recuperarea autenticului (în baza investigaţiei poeziei lui Anatol Codru); text – intertext, depersonalizare; poezia postmodernă şi fenomenul globalizătii (din anii 70-80-90); postmodernism şi multiculturalism (în creaţia lui V. Teleucă); forme ale crizei de legitimare modernă şi postmodernă (la P. Celan şi A. Suceveanu); descoperirea diferenţelor şi moştenirea tiparelor culturii comune; receptarea valorilor literare universale pe vectorii: francez, nord – american şi baltic; particularităţile universului artistic a mai multor scriitori,- toate acestea având drept scop facilitarea accesului la valorile fundamentale ale literaturii de la noi şi contribuţia la difuzarea lor în circuitul intercultural.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a investigaţiei constă în examinarea critică a itinerarului sinuos al etnocentrismului şi universalismului în literatura română din R. Moldova în diferite momente din perioadele postbelică şi, parţial, interbelică, accentul punându-se pe developarea premizelor acestor fenomene, precum şi pe identificarea unui spirit critic mai acut, dictat de ceea ce Gianni Vattimo definea drept „perspectiva orientată spre o răscumpărare estetică a existenţei; demonstrarea faptului că literatura basarabeană se înscrie într-un context, în care determinantă este instaurarea efectivă de către fizica modernă a „unor noi cadre de gândire şi înlocuirea, de către principiul de extensie continuă, a logicii identitare închise cu o nouă logică – o logică a generalizării” (Roger Caillois).

Semnificaţia teoretică a lucrării rezultă din efortul de a analiza literatura română din R. Moldova din perspectiva noilor interpretări ale modernismului ca deschidere spre universalitate şi a corelaţiei modernism-postmodernism, a raportului etnocentrism – universalism, a abordării sacrului în literatură.

Valoarea aplicativă a lucrării constă în importanţa investigaţiilor cu caracter monografic, precum şi în plan comparativ pentru o mai bună cunoaştere a literaturii noastre şi pentru o mai bună punere în circuit a valorilor artistice din Republica Moldova atât în contextul pruto-nistrean, în întreg spaţiul românesc, precum şi în lume şi, de asemenea, pentru stimularea unei deschideri mai ample spre europenitate şi spre dialogul dintre literatura noastră şi literaturile din alte spaţii geografice.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele investigaţiilor vor fi utile la elaborarea programelor şi a cursurilor universitare pentru studenţi, masteranzi şi doctoranzi; la alcătuirea programelor conferinţelor ştiinţifice în domeniu; ca bază pentru iniţierea unor proiecte de cercetare a fenomenului literar în spaţiul ex-sovietic, precum şi la difuzarea valorilor literare româneşti din Republica Moldova. 6

Cuprins


1. ETNOCENTRISM ŞI UNIVERSALISM ÎN LITERATURA ROMÂNĂ
  • 1.1. Repere istorico-literare şi teoretice
  • 1.2. Modernismul şi tendinţele sale universalizatoare
  • 1.3. Etnocentrism şi univesralism vs vocaţie critică
  • 1.4. Deschiderea către valori dincolo de jocurile formale ale literaturii
  • 1.5. Spiritul critic şi raportarea la Marea literatură
  • 1.6. Convertirea perifericului în centru
  • 1.7. Concluzii la Capitolul 1

2. ORIZONT INTERIOR. ASUMAREA VALORILOR TRADIŢIONALE
  • 2.1. Dimensiuni ale spiritului interbelic
    • 2.1.1. Regionalismul şi criza identităţii
    • 2.1.2. Regionalismul şi presa basarabeană interbelică
    • 2.1.3. Corelaţia provincial – naţional – universal. Viziunea unui folclorist
    • 2.1.4. Folclorul ca realitate în devenire
  • 2.2. Mircea Eliade între entocentrism şi dialogul intercultural
    • 2.2.1. Valenţe ale eului artistic intebelic: receptivitatea şi creativitatea. Demersul cultural ca experienţă
    • 2.2.2. Dominante ale structurii culturii româneşti: enciclopedismul şi universalismul
    • 2.2.3. Spiritul critic, arta universală şi arta specific românească
    • 2.2.4. Lumea drept patrie proprie. Sufletul originar şi feţele diferite ale lumii
  • 2.3. Concluzii la Capitolul 2

3. DEFINIREA DE SINE SUB SEMNUL SACRULUI
  • 3.1. Repere teoretice
  • 3.2. În căutarea rostului pierdut. Ion Druţă
    • 3.2.1. Problematica intelectului şi cea a sufletului
    • 3.2.2. Raportul individualitate – universalitate. Sentimentul libertăţii
    • 3.2.3. Personajul druţian şi „starea fracturală a conştiinţei mitice”
    • 3.2.4. Insolitarea personajului druţian. Reflexivitatea ca stare de veghe
    • 3.2.5. Virtutea smereniei şi necesitatea recuperării memoriei
  • 3.3. Grigore Vieru: sacrul şi cunoaşterea de sine
    • 3.3.1. Interiorizarea. Tentaţia creării unui univers primar
    • 3.3.2. Restabilirea „vaselor comunicante”
    • 3.3.3. „Casa natală, obiect liric sacru”
    • 3.3.4. Cunoaşterea intelectualizată vs cunoaşterea dionisiacă
    • 3.3.5. Ludicul
    • 3.3.6. „Cu cât cânt cu-atâta sunt”
    • 3.3.7. Dualitatea genuină a naturii umane.
    • 3.3.8. Liturgicul. Omniprezenţa forţei maternităţii. Religia Mamei
    • 3.3.9. Tranziţia de la memorie la istorie
    • 3.3.10. „Conştiinţa valorii imense a limbii”: Mateevici, Vieru, Coşeriu
    • 3.3.11. Întemeierea prin cuvântul artistic
  • 3.4. Poezia între etic şi estetic. Gheorghe Vodă
    • 3.4.1. „Mersul desculţ” al personajului liric
    • 3.4.2. „Aripi pentru Manole”
    • 3.4.3. Eul – „pământ al meu”
  • 3.5. Concluzii la Capitolul 3

4. LUPTA CU ORIZONTUL ÎNCHIS
  • 4.1. Disidenţa ca ieşire din uitare şi absenţă. Paul Goma
    • 4.1.1. Realitatea ca document.
    • 4.1.2. Basarabia, axis mundi şi poartă de „ieşire din uitare”
  • 4.2. Criza pierderii unităţii cu sacrul. Liviu Damian
    • 4.2.1. Religia Tatălui. Tendinţa personajului liric de a-şi depăşi limitele
    • 4.2.2. Anti – Odiseea regăsirii identităţii şi a spaţiului originar
    • 4.2.3. Libertatea ca expunere în starea de neascundere a fiinţării
    • 4.2.4. Damian antimioriticul. Monumentalul. Influenţa lui Iannis Ritsos
    • 4.2.5. Sentimentul necesităţii unei „construcţii culturale” într-un spaţiu al vidului memoriei
    • 4.2.6. Mântuirea prin logos
    • 4.2.7. Logos şi istorie
  • 4.3. Recuperarea autenticului. Anatol Codru
    • 4.3.1. Îndărătniciei pietrei şi nevoia de caracter în literatură
    • 4.3.2. Ieşirea din mitic. Poezia ca joc intelectualizat
    • 4.3.3. Raportarea la gradul zero al crizei spiritului european
  • 4.4. Scriitorul în faţa deşertului istoriei
    • 4.4.1. Scriitorul între nevoia de libertate a creaţiei şi nevoia de libertate socială
    • 4.4.2. „Cadru pur”, spirit livresc
    • 4.4.3. Ancorat în „ora zero”
    • 4.4.4. Jocul infinit al oglinzilor. Lecţiile culturii universale
  • 4.5. Deschidere spre valorile literare universale. Victor Teleucă
    • 4.5.1. Timpul, viaţa, scrisul
    • 4.5.2. Text – intertext. Necesitatea depersonalizării.
    • 4.5.3. Postromantismul camuflat. „Raportul dintre om şi idee”
    • 4.5.4. Conştiinţa „univers în expansiune”. „Nevermore!”, Don Quijote, Marele Anonim
  • 4.6. Concluzii la Capitolul 4

5. LITERATURA SUB SEMNUL PLURICENTRISMULUI
  • 5.1. Factorul cultură în peisajul pruto-nistrean
  • 5.2. Discursul literar contemporan între oralitate şi livresc
  • 5.3. Poezia postmodernă şi fenomenul globalizării
    • 5.3.1. Identitatea ca procedeu cultural
    • 5.3.2. Problema identităţii literaturii estice şi modelul occidental
    • 5.3.3. Statutul eului liric în condiţiile intertextualităţii
  • 5.4. Perspective ale dialogismului liric
    • 5.4.1. Imaginea crepusculului civilizaţiei ţărăneşti
    • 5.4.2. De-provincializarea artei: avataruri. Dialogul rusticitate – „urbanizare”. Anul 1989
  • 5.5. Postmodernism şi multiculturalism
    • 5.5.1. De la metafora oglinzii la metafora jocului de oglinzi.
    • 5.5.2. Poetul, copil corupt de un instinct divin
    • 5.5.3. Forme ale crizei de legitimare postmodernă. „Complexul Bacovia”
  • 5.6. Doi poeţi cernăuţeni: Paul Celan şi Arcadie Suceveanu
    • 5.6.1. Amprente moderniste. Criza identitară
    • 5.6.2. „Lirismul dialogal” ca formă de aprofundare a subconştientului
  • 5.7. Descoperirea diferenţelor şi moştenirea tiparelor culturale comune
    • 5.7.1. Coordonate baltice
    • 5.7.2. Vectorul occidental transoceanic
    • 5.7.3. Vectorul francez
  • 5.8. Concluzii la Capitolul 5