Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Aspectele medico-sociale ale sarcinii şi naşterii la adolescente în Republica Moldova


Autor: Larisa Boderscova
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.33 - Medicină socială şi management
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Dumitru Tintiuc
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Veaceslav Moşin
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 aprilie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 iunie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.29 Mb / în română

Teza

CZU [618.2+918.39+618.4+614.2](478)

Adobe PDF document 0.76 Mb / în română
120 pagini


Cuvinte Cheie

sănătatea reproductivă, adolescenţi, sarcina, avorturi, naşterea, planificarea familială

Adnotare

În cadrul„Global Forum for Health Research”, pe lângă un şir de probleme, a fost discutată întrebarea referitor la sănătatea reproductivă. Experţii au indicat două probleme prioritare în acest domeniu: riscurile în relaţiile sexuale ale adolescenţilor şi mortalitatea cauzată de sarcina şi naştere.

Pentru a preveni riscurile în comportamentul sexual al adolescenţilor, acestea le vom grupa în trei nivele: nivelul individual, familia şi comunitatea, şi nivelul sistemului sănătăţii.

Cercetarea ştiinţifică actuală este un studiu neexperimental – descriptiv şi caz-martor. După volumul eşantionului a fost efectuat studiul integral şi selectiv.

În Republica Moldova, la fel ca şi în alte ţări, se conturează existenţa unor condiţii ce sporesc riscurile comportamentului sexual la adolescenţi: debutul precoce al vieţii sexuale; lipsa educaţiei sexuale în mediile de risc, ceea ce duce la promiscuitate, abuzuri sexuale; relaţiile sexuale neprotejate.

Rata avorturilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani în Republica Moldova a scăzut de 1,9 ori în anul 2003 comparativ cu anul 1997 (10,4 şi 19,8 la 1000 de femei de 15-19 ani). Structura avorturilor este prezentată de 4 grupe principale: avorturi legale, mini-avorturi, avorturi spontane şi medicale.

De către noi, a fost stabilit că vârsta medie a femeilor care au avortat este de 18,1±0,05 ani. Căsătoria înregistrată a fost constatată doar în 7,04±1,56% din cazuri (p<0,001). Rata femeilor celibatare care s-au adresat în instituţiile medicale pentru efectuarea avorturilor este de 92,96±1,56% (p<0,001).

Caracteristica ocupaţiilor a stabilit că în 52,96±3,04% (p<0,001) femeile îşi fac studiile şi în 43,03±3,13% (p<0,001) nu practică nici o ocupaţie.

Identificarea cauzelor avortului a relevat că doar în 11,1±1,9% din cazuri (p<0,001) avortul a fost efectuat din motive medicale de urgenţă. Mai mult de 65% din femei nu au dorit să răspundă (65,92±2,88%, p<0,001), aceasta fiind dreptul pacientului. Din răspunsurile primite fiecare a treia femeie (29,63±2,78%, p<0,001) la vârsta dată nu dorea să aibă copil. În 4,2±0,8% din cazuri (p<0,05) cauza avortului au fost studiile, iar în 3,1±0,9% (p<0,05) – condiţiile de trai.

În 93,7±1,48% (p<0,001) din cazuri femeile nu au utilizat contraceptive.

În ierarhia factorilor de risc care motivează efectuarea avortului la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani locul I revine vârstei la care a debutat viaţa sexuală, locul II – lipsa contracepţiei, locul III – statutul civil (celibatară), locul IV – neîncadrarea în câmpul de lucru. Pe locul V s-a plasat o cauză foarte importantă pentru sănătatea femeiei şi viitorului copil - sterilitatea secundară în urma întreruperii primei sarcini. Pe locul VI se constată cauza socială – statutul social (sunt eleve, studente).

Ratele fertilităţii în grupul de vârstă de 15-19 ani în perioada studiată, s-a micşorat de 1,7 ori, la finele anului 2003 constituind 29.2 la 1000 de femei de vârstă respectivă.

În structura naşterilor în grupul de vârstă de 15-19 ani ponderea maximă (44,3%) revine vârstei de 19 ani, 30,8% - pentru vârsta de 18 ani, 17,1% - pentru vârsta de 17 ani, 6,1% - pentru vârsta de 16 ani, şi pentru vârsta de 15 ani – 1,7%.

Rata naşterilor în total pe republică are tendinţă de creştere în intervalul de la 14 ani până la 16 ani (5,87±1,2% şi 36,27±2,5%) de 6 ori, cu scădere de 2 ori la vârsta de 17 ani (18,93±2,02%) şi majorare de 1,4 ori la vârsta de 18 ani (24,8±2,2%).

În cursul sarcinii la fiecare a douagravidă au fost diagnosticate patologii extragenitale (50,67±2,6%), anemiile au fost stabilite în 78,74±2,84% din cazuri.

Sarcina respectivă a fost dorită în 18,2±2,1% din cazuri.

Rata naşterilor înainte de termen este de 51,1±2,6% pe republică.

Complicaţiile în timpul naşterii - 55,16±2,6% din cazuri. Cele mai frecvente complicaţii înregistrate în total pe republică sunt următoarele: ruperea prematură a pungii amniotice – 62,56±3,4%; travaliu agravat – 58,13±3,5%; hemoragie hipotonă – 50,25±3,5%.

Greutatea medie la naştere a copiilor născuţi în mediul urban a fost de 2630±4,73 gr (p<0,001), în mediul rural - 2970±43,2 gr (p<0,001) şi în total pe republică - 2810±45,1 gr (p<0,001).

Traumatismul obstetrical a fost constatat în 16,03±1,9% din cazuri.

Conform rezultatelor obţinute locul I dintre factorii de risc la femeile gravide din grupul de vârstă de 15-19 ani se plasează fenomenul social – naşterea copiilor nedoriţi. Locul II ocupă patologia extragenitală, pe locul III – naşterea copiilor subponderali, pe locurile IV şi V s-au plasat naşterea prematură şi traumatismul obstetrical; complicaţiile în timpul naşterii ocupă locul VI.

Complicaţiile enumerate corelează cu un alt factor de risc, situat pe locul VII – gestantele neexaminate în timpul sarcinii. Pe locul VIII se află mortinatalitatea şi pe locul IX luarea tardivă la evidenţă a gestantelor.

Managementul calităţii în elaborarea şi implementarea Programelor de Sănătate Reproductivă a adolescenţilor este prezentat prin compartimentele principale: lucrul cu familiile cu risc social; crearea comportamentului normativ la adolescenţi; pregătirea adolescenţilor către viaţa de familie; evidenţa precoce a femeilor gravide (15-19 ani) pentru micşorarea complicaţiilor în timpul sarcinii şi naşterii.

Cuprins


CAPITOLUL I Caracteristica sarcinilor şi naşterilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani (revista literaturii)
  • 1.1. Avortul şi sănătatea reproductivă
  • 1.2. Mamele tinere şi copii lor
  • 1.3. Comportamentul normativ al adolescentelor

CAPITOLUL II Metodologia de organizare a cercetării şi prelucrarea matematico-statistică a materialului
  • 2.1. Caracteristica generală a cercetării şi proiectarea eşantionului
  • 2.2. Programul cercetării factorilor de risc ai sarcinilor şi naşterilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani
  • 2.3. Prelucrarea matematico-statistică a materialului

CAPITOLUL III Evoluţia şi structura avorturilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani în Republica Moldova
  • 3.1. Caracteristica avorturilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani în Republica Moldova (studiu integral)
  • 3.2. Aspectele medico-sociale ale avorturilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani în Republica Moldova (studiu selectiv)

CAPITOLUL IV Caracteristica medico-socială a sarcinilor şi naşterilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani
  • 4.1. Evoluţia şi structura naşterilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani în baza cercetării integrale
  • 4.2. Caracteristica medico-socială a sarcinilor şi naşterilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani (studiu selectiv)
  • 4.3. Caracteristica medico-socială a sarcinilor şi naşterilor la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani în mediul rural
  • 4.4. Factorii de risc ai sarcinii şi naşterii la femeile din grupul de vârstă de 15-19 ani

CAPITOLUL V Managementul procesului de instruire în sănătatea reproductivă şi planificarea familială
  • 5.1. Comportamentul reproductiv la adolescenţi
  • 5.2. Planificarea familială ca parte importantă a comunităţii sănătoase