Fundamente teoretico-practice de estimare a potentialului agroclimatic in conditiile schimbarii globale a climei
|
StatutTeza a fost susţinută pe 5 aprilie 2011 în CSSşi aprobată de CNAA pe 12 mai 2011 Autoreferat – 1.50 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
potenţial agroclimatic, schimbări de climă, indici agroclimatici, resurse de căldură, resurse de umezeală, resurse agroclimatice, Sisteme Informaţionale Geografice, indici probalistici, regionare agroclimaticăAdnotare
Introducere, cinci capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 314 titluri, 199 pagini de text de bază, 13 anexe, 73 figuri, 38 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 107 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu- 11.00.09 - meteorologie, climatologie, agrometeorologie
Scopul lucrării constă în stabilirea fundamentelor teoretice şi practice de estimare a potenţialului agroclimatic, ţinând cont de schimbările globale ale climei. Obiectivele cercetării: abordarea teoretică a metodei estimative prin pontaje, a metodelor deterministe şi stocastice în evaluarea potenţialului agroclimatic, în condiţiile actuale ale climei; elaborarea unor noi indici climatici ce caracterizează potenţialul agroclimatic şi a metodelor de evaluare a gradului de pretabilitate a climei pentru agricultura Republicii Moldova.
Metodologia cercetării ştiinţifice o constituie concepţiile teoretice privind principiile de bază a estimării potenţialului agroclimatic în condiţiile schimbării globale a climei, cu scopul regionării resurselor de căldură şi umezeală.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Pentru prima dată a fost creată baza teoretică de estimare a potenţialului agroclimatic în condiţiile schimbărilor de climă finalizată cu: fundamentarea unei noi direcţii în regionarea agroclimatică; argumentarea ştiinţifică a revizuirii şi lărgirii spectrului de indici agroclimatici ce stau la baza regionării resurselor agroclimatice actuale; fundamentarea teoretică a utilizării metodelor deterministe şi stocastice în evaluarea evoluţiei climei regionale; elaborarea Indicelui perioadelor uscate (Izu), care reflectă intensificarea procesului de aridizare, mai ales în partea de sud a republicii.
Semnificaţia teoretică. A fost fundamentată o direcţie nouă a regionării agroclimatice, în baza metodei estimative prin pontaje şi a Sistemelor Informaţionale Geografice ca instrument de cercetare, realizându-se una din cele mai dificile sarcini privind regionarea atît pe componente naturale aparte, cît şi a potenţialului natural în întregime. Pentru prima dată au fost revizuiţi indicii complexi tradiţionali şi utilizaţi alţi indici cum ar fi Indicele de Martonne (Im) şi Indicele Standardizat al Precipitaţiilor Atmosferice (SPI), care au permis estimarea reală a potenţialului agroclimatic şi accesul la utilizarea bazelor informaţionale internaţionale de date. S-au elaborat modelele deterministe şi stocastice în scopul determinării componentelor ciclice şi aleatorii, asigurând evaluarea complexă temporală a indicilor agroclimatici. A fost evaluat riscul vătămării soiurilor de viţă de vie cu diferit grad de sensibilitate la ger ce urmează a fi testate pe teritoriul Republicii Moldova şi efectuată regionarea teritoriului privind gradul de pretabilitate a climei pentru dezvoltarea pomiculturii. Au fost întocmite modele cartografice ce reflectă resursele actuale de căldură şi umezeală la nivel de raion administrativ şi pe regiuni fizico-geografice.
Valoarea aplicativă a lucrării. Reperele teoretice pot fi aplicate la evaluarea potenţialului natural în întregime sau pe componente aparte; estimările realizate vor contribui la amplasarea corect teritorială a unor grupuri de culturi agricole; vor fi utilizate în instituţiile superioare de învăţămînt la predarea cursurilor de specialitate.
Rezultatele obţinute sunt implementate în instituţiile ştiinţifice de profil de pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în perioada anilor 1999-2010.
Cuprins
- 1.1. Problema abordării analitice a utilităţii metodelor de evaluare a potenţialului agroclimatic
- 1.2. Analiza rolului variabilităţii sinoptice (pe exemplul regimului termo-hidrodinamic a bazinului Mării Negre) în explicarea naturii stocastice a climei regionale
- 1.3. Aplicabilitatea indicilor complexi în evaluarea potenţialului agroclimatic
- 1.4. Concluzii la capitolul 1
2. BAZELE TEORETICO-PRACTICE DE ESTIMARE A RESURSELOR DE CĂLDURĂ
- 2.1. Aspecte metodice în evaluarea resurselor radiative pe teritoriul Republicii Moldova
- 2.2. Evaluarea particularităţilor regionale ale resurselor termice la etapa actuală
- 2.3. Schimbările posibile ale resurselor de căldură de pe teritoriul Republicii Moldova
- 2.4. Regionarea resurselor de căldură
- 2.5. Concluzii la capitolul 2
3. FUNDAMETE TEORETICO-PRACTICE ÎN EVALUAREA RESURSELOR DE UMEZEALĂ.
- 3.1. Particularităţile regionale actuale a regimului precipitaţiilor atmosferice
- 3.2. Estimarea actuală a deficitului de umezeală de pe teritoriul Republicii Moldova
- 3.3. Evaluarea maximelor pluviometrice diurne – indicator al perioadelor cu exces de umezeală de pe teritoriul Republicii Moldova
- 3.4. Regionarea resurselor de umezeală
- 3.5. Concluzii la capitolul 3
4. BAZELE ŞTIINŢIFICO-METODOLOGICE ÎN STUDIUL FACTORILOR CLIMATICI DE RISC
- 4.1. Definirea şi criteriile de evaluare a riscului
- 4.2. Modificările climei actuale şi riscul intensificării procesului de aridizare
- 4.3. Aspecte metodice privind evaluarea îngheţurilor periculoase şi a temperaturilor critice de risc din perioada rece a anului pe teritoriul Republicii Moldova
- 4.4. Regionarea teritoriului după gradul de risc climatic
- 4.5. Concluzii la capitolul 4
5. EVALUAREA GRADULUI DE PRETABILITATE A CLIMEI ÎN CULTIVAREA ANUMITOR GRUPURI DE CULTURI AGRICOLE (PE EXEMPLUL CULTURILOR POMICOLE)
- 5.1. Rolul factorilor agrometeorologici în cultivarea diferitor specii pomicole pe teritoriul republicii în contextul schimbărilor climei actuale
- 5.2. Metodica evaluării gradului de pretabilitate a climei pentru dezvoltarea anumitor grupuri de culturi agricole
- 5.3 Evaluarea gradului de pretabilitate a potenţialului agroclimatic cu scopul optimizării ramurii pomicole în Republica Moldova
- 5.4. Concluzii la capitolul 5
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Referenţi Oficiali
- Valentin Sofroni
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Tiraspol - APOSTOL Liviu
dr. în geografie, profesor universitar, Facultatea Geografie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România - HAIDU Ionel
dr. în geografie, profesor universitar, Facultatea Geografie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj- Napoca, România
Membrii Consiliului Ştiintific
- Andrei Ursu,
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Ecologie şi Geografie - Efrem Miţul, secretar
doctor - Constantin Mihailescu, membru
doctor habilitat - Anatol Puţuntică, membru
doctor, conferenţiar universitar - Elena Erhan, membru
dr. în geografie, profesor universitar, Facultatea Geografie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Români
Teze
Acte Normative
