|
StatutTeza a fost susţinută pe 25 martie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2005 Autoreferat![]() |
În teză sunt relatate rezultatele tratamentului complex a 105 pacienţi cu PCC şi hipertensiune Wirsungiană în perioada anilor 1989-2004.
Scopul studiului a fost optimizarea metodelor de diagnostic şi elaborarea managementului chirurgical raţional de tratament al pacienţilor cu pancreatită cronică calculoasă.
Din numărul total de bolnavi cu PCC incluşi în studiu 84 (80%) au fost bărbaţi şi 21 (20%) –femei. Vârsta bolnavilor a variat între 17 - 65 ani, în medie alcătuind 45 ani. Analiza întreprinsă demonstrează, că etilismul – 63 (60%) cazuri, şi malrotaţiile duodenale, duodenostazele – 60 (57,14%) cazuri sunt factorii etiologici de bază a dezvoltării PCC.
În rezultatul studiului a fost propus un algoritm contemporan de diagnostic care include datele clinice, de laborator, explorările imagistice (USG, radiografia abdominală simplă, gastro - şi duodenografia, CPGRE, TC, IRM).
Indicaţie operatorie în toate 105 (100%) cazuri a fost forma dureroasă a PCC, refractară la terapia medicamentoasă. PCC cu HW a servit ca indicaţie operatorie în 43 (40,95%) cazuri (I lot), PCC cu HW şi PP - în 62 (59,05%) cazuri (II lot), PCC cu HW şi colestază prin comprimarea CBP - la 11 (19,05%) pacienţi. PJA pe ansa Roux a fost efectuată în 42 (40,0%) cazuri (lotul I). Într-un (0,95%) caz s-a aplicat PJA pe ansa Omega (lotul I). În 50 (47,62%) cazuri s-a efectuat CPJA (lotul II). La 11 (10,48%) bolnavi cu PCC complicată cu icter mecanic s-a aplicat CPJA cu colecisto – jejunoanastomoză (coledoco - jejunoanastomoză) (lotul II). Rezecţie pancreatică caudală cu derivaţie pancreatico-jejunală şi splenectomie a fost efectuată la 1 (0,95%) bolnav (lotul II).
Rata complicaţiilor postoperatorii a constituit 17,1% cazuri. La 1 (0,95%) pacient cu fistulă pancreatică cu un debit neînsemnat de suc pancreatic, fistula s-a închis spontan.
Postoperator s-a obţinut dispariţia sau diminuarea vădită a sindromului algic, îmbunătăţirea stării generale a organismului la 95 (96,2%) pacienţi, ce a permis reabilitarea socială la 93 (91,17%) pacienţi şi restabilirea capacităţii de muncă la 71 (72,41%) pacienţi. Letalitate postoperatorie nu a fost.
Analiza rezultatelor precoce şi tardive după operaţiile organomenajante pancreatico - jejunale de decompresie în PCC cu hipertensiune Wirsungiană ne permite de a socoti aceste operaţii de elecţie în restabilirea fluxului sucului pancreatic în tubul digestiv fiind şi mai perfecte în aspectul reabilitării socio-medicale, dar necesită un screening minuţios al candidaţilor.