Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2005 / mai /

Particularităţi de realizare a conexiunilor discursive (în baza substitutelor nominale din limba franceză)


Autor: Angela Coşciug
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.05 - Limbi romanice (cu indicarea limbii concrete)
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Mircea Ioniţă (decedat)
doctor, conferenţiar universitar
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 mai 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 septembrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.18 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Aglutinare, aspect, bloc semantico-sintactic, categorie, coerenta, coeziune, conexiune, continuitate tematica sau denotativa, contur, dimensiune, discurs, elipsa, fraza dependenta semantic, fraza independenta formal, functie, integritate semantica, interactiune, interactiune a categoriilor semantico-functionale, jonctiune, nominare de gradul al doilea, nominare neutra, parafraza, paralelism sintactic sau semantic, parametru, particularitate lexico-structurala, particularitate pragmatica, particularitate semantica, recurenta, repetitie, replica, reprezentare, secventa, sistem, structura, substituire, substituit, substitut, superfraza, text, timp, trasatura, unitate glotica, unitate structurala, valenta, valoare

Adnotare

Cercetarea este proiectata pe conexiunile discursului realizate în baza substitutelor nominale din limba franceza.

Problema conexiunilor discursului este investigata prin dimensionarea tipologica si structuralcategoriala a acestei unitati a limbajului. Aceasta strategie permite evidentierea urmatoarelor unitati ale discursului: fraza simpla independenta formal, dar dependenta semantic, superfraza, blocul semanticosintactic, replica si secventa, între care se stabilesc atît legaturi formale, cît si semantice.

Legaturile formale se înscriu cu succes în notiunea de coeziune ce are drept parametri de realizare repetitia, jonctiunea, aglutinarea, paralelismul sintactic si valenta formala.

Legaturile semantice ale unitatilor discursului conditioneaza coerenta care, la rîndul ei, se înscrie în parametrii recurentei (adica a substituirii sau parafrazarii), elipsei, aspectului, timpului, paralelismului semantic, continuitatii denotative si tematice si interactiunii categoriilor semantico-functionale.

Substituirea ca parametru al conexiunii semantice a discursului impune în prim-plan notiunile de substituit si substitut. Este substituit orice segment al discursului ce este înlocuit prin alt segment. Este substitut elementul discursului cu functiune de înlocuire, dar si de sintetizare, generalizare, concretizare, calificare, intensificare, diminuare sau îmbogatire a valorilor categoriale ale substituitului.

Pentru cercetari în materie de substituire, un interes deosebit prezinta substitutul nominal, deoarece substantivul este una dintre cele doua parti de vorbire esentiale în orice limba.

În franceza, pot fi substitute nominale substantivele simple sau compuse, locutiunile nominale, expresiile frazeologice în baza de substantiv si sintagmele nominale. Ele realizeaza atît reprezentarea segmentala, cît si cea suprasegmentala, conditionînd, astfel, un discurs coerent.

Cuprins


CAPITOLUL I. Particularitati tipologice, structurale si categoriale ale discursului
  • 1.1. Opinii asupra discursului. Corelatia dintre text si discurs
  • 1.1.1. Tipuri de discurs
  • 1.2. Discursul – unitate a limbajului
  • 1.3. Unitati structurale ale discursului
  • 1.4. Categorii ale discursului

CAPITOLUL II. Coerenta si coeziunea – trasaturi esentiale ale discursului
  • 2.1. Opinii asupra coerentei si coeziunii în lingvistica moderna
  • 2.1.1. Parametri ai coerentei si coeziunii discursului
  • 2.2. Integritatea semantica – categorie de baza a discursului

CAPITOLUL III. Substitutele nominale – mijloc de realizare a conexiunii semantice a discursului
  • 3. 1. Opinii asupra substitutului. Corelatia dintre substitut, pronume, economizor si izotopia vorbirii
  • 3.1.1. Nominarea primara si nominarea de gradul doi
  • 3.2. Unitati glotice în functia de substitut
  • 3.3. Parametri lexico-structurali ai unitatilor nominale în functia de substitut
  • 3.4. Particularitati reprezentative ale unitatilor nominale în functia de substitut
  • 3.5. Aspecte semantice ale unitatilor nominale în functia de substitut
  • 3.5.1. Relatii semantice între substituit si substitut în cadrul reprezentarii nominale
  • 3.6. Valori categoriale ale substituitului, reluate, sintetizate, generalizate, concretizate, specificate, calificate, intensificate, diminuate sau îmbogatite prin substitutele nominale
  • 3.7. Valori pragmatice ale unitatilor nominale în functia de substitut