Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Creşterea şi fructificarea pomilor de măr în funcţie de soi şi structura plantaţiei


Autor: Teodor Boţan
Gradul:doctor în agricultură
Specialitatea: 06.01.07 - Pomicultură
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Gheorghe Cimpoieş
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 3 noiembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.17 Mb / în română

Teza

CZU 634.11:631.54

Adobe PDF document 1.25 Mb / în română
138 pagini


Adnotare

Cercetările s-au efectuat în anii 1995-1997 în plantaţia experimentală, înfiinţată în primăvara anului 1986 la S.D.E. Criuleni, cu pomi de un an din soiurile Goldspur şi Wagener Premiat, altoite pe portaltoiul MM106, şi Golden Delicious, Mantuaner şi Idared, altoite pe portaltoiul M9. Pomii au fost plantaţi la distanţa de 2,5x1,0 m şi conduşi după tufă ameliorată cu 3,4 şi 5 şarpante limitaţi la 1,5; 1,75 şi 2,0 m de la nivelul solului. Ca martor au servit pomii din soiul Goldspur, altoiţi pe portaltoiul MM106 şi plantaţi la 4,0x1,50 m. Pomii au fost conduşi după fus subţire ameliorat.

În lucrare sunt expuse date experimentale referitor la: indicii principali de creştere şi fructificare; regimul de lumină, absorbirea radiaţiei solare şi eficienţa folosirii RFA în productivitate utilă; indicii de bază ai activităţii fotosintetice şi eficienţa producerii fructelor.

Sa stabilit, că structura plantaţiei cu pomii conduşi după tufă ameliorată suprafaţa foliară a atins valori aproape de cele optime, raţional este amplasată în spaţiu şi în ea se crează un regim de lumină mai favorabil, absorbe mai multă radiaţie solară şi foloseşte mai eficient RFA în procesul productiv, inclusiv la formarea recoltei în comparaţie cu plantaţia unde pomii sunt conduşi după fus subţire ameliorat.

Cea mai efectivă din punct de vedere economic şi energetic a fost structura plantaţiei pomicole solitară cu coronamentul în plan vertical format din pomi de vigoare slabă, conduşi după tufă ameliorată din cinci şarpante şi limitaţi la 2,0 m de la nivelul solui.

Cuprins


1. Revista literaturii
  • 1.1. Aspecte ale optimizării structurii plantaţiei pomicole
  • 1.2. Structuri actuale şi de perspectivă ale plantaţiei pomicole
  • 1.3. Rolul soiului în sporirea productivităţii şi desăvîrşirii structurii plantaţiilor de măr 23

2. Materialul, metodele şi condiţiile efectuării cercetărilor
  • 2.1. Materialul folosit
  • 2.2. Metodele de cercetare
  • 2.3. Condiţiile efectuării cercetărilor
  • 2.3.1. Caracteristica solului
  • 2.3.2. Condiţiile climaterice
  • 2.3.3. Agrotehnica

3. Rezultatele cercetărilor
  • 3.1. Indicii principali de creştere şi dezvoltare a pomilor
  • 3.1.1. Lungimea însumată a ramurilor anuale
  • 3.1.2. Lungimea medie a ramurilor anuale
  • 3.1.3. Parametrii gardului fructifer
  • 3.1.4. Dezvoltarea şi arhitectonica sistemului radicular
  • 3.2. Indicii de bază ai activităţii fotosintetice
  • 3.2.1. Suprafaţa foliară
  • 3.2.2. Caracteristicile fitometrice de bază ale ansamblului vegetativ
  • 3.2.3. Acumularea, structura şi bilanţul biomasei
  • 3.3. Regimul de lumină şi eficienţa folosirii ei
  • 3.3.1. Regimul de lumină al coroanei
  • 3.3.2. Absorbirea radiaţiei solare
  • 3.3.3. Eficienţa folosirii radiaţiei fotosintetic active (RFA)
  • 3.4. Fructificarea pomilor şi calitatea recoltei
  • 3.4.1. Cantitatea de fructe şi amplasarea lor în coroană
  • 3.4.2. Producţia de fructe şi calitatea lor
  • 3.5. Aprecierea plantaţiei din punct de vedere economic