Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Detoxicarea electrochimică locală şi imunocorecţia în profilaxia şi tratamentul endometritei puerperale


Autor: Dorina Muntean
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.01 - Obstetrică şi ginecologie
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Ludmila Eţco
doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Mamei si Copilului
Consultant ştiinţific: Iurie Roşcin
doctor habilitat, profesor universitar
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 13 decembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 februarie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.19 Mb / în română

Cuvinte Cheie

endometrită puerperală, endometrită post-partum, complicaţii puerperale, lăuze cu risc infecţios sporit, perioadă de lăuzie, compilcaţii puerperale, endometriu post-partum, imunocorecţie, imunomodulare, detoxicare electrochimică locală, bioptat endometrial, lavaj uterin, hipoclorit de sodiu, imunofan, antibioprofilaxie post-partum, lavaj uterin

Adnotare

În literatura de specialitate există date controversate privind profilaxia şi tratamentul endometritei post-partum. Unii cercetători recomandă în acest scop respectarea unui anumit regim curativ-medicamentos (antibiotice, sulfanilamide, antiseptice etc.) sub protecţia aplicaţiilor locale de antiseptice şi fizioterapie. Alţii sunt adepţii metodelor netradiţionale cu evitarea antibioticelor din considerente că cerinţele de bază faţă de preparatele administrate în perioada de lăuzie sunt: eficienţă majoră, acţiune complexă, reacţii adverse minime din partea mamei şi fătului, evitarea surmenajului medicamentos.

Studiind particularităţile contemporane ale evoluţiei complicaţiilor, am elaborat o metodă nouă de profilaxie şi tratament al endometritei puerperale prin detoxicare electrochimică locală şi imunomodulare cu acţiune etiopatogenetică complexă.

Esenţa metodei este următoarea: în a 2-a şi a 3-a zi post-partum se efectuează lavajul cavităţii uterine cu soluţie de hipoclorit de sodiu în volum de 400–500 ml şi concentraţia de 600–700 mol/l, răcită la temperatura de 4–50C. Concomitent se administrează câte 1,0 ml soluţie de 0,005% imunofan intramuscular o dată pe zi din prima zi de lăuzie timp de 5 zile.

Eficacitatea metodei propuse aplicate lăuzelor cu risc puerperal sporit a fost demonstrată prin involuţia evidentă a uterului în 97,44% cazuri către a 4-5-a zi post-partum şi aspect ecografic perfect a cavităţii uterine. Analiza rezultatelor clinico-paraclinice a demonstrat eficienţa înaltă a metodei propuse. Evaluarea indicilor imunităţii locale şi celei sistemice a relevat că metoda propusă acţionează preponderent asupra imunităţii locale prin activarea marcată a sistemului fagocitar şi stimularea producţiei de celule plasmatice, care a permis creşterea de 3 ori a IgAs.

Eficacitatea detoxicării electrochimice locale şi a imunomodulării s-a confirmat şi prin micşorarea de 2,3 ori a gradului de colonizare a căilor genitale cu microorganisme patogene şi condiţionat-patogene, fapt care a contribuit la restabilirea microbiocenozei vaginului şi la refacerea timpurie a ecosistemului imun local la aceste lăuze. Activitatea sporită a sistemului fagocitar a indus eliminarea infecţiei virale intracelulare.

Studiul corelativ al proceselor reparative la nivel endometrial a demonstrat eficienţa net sporită a metodei propuse comparativ cu metoda tradiţională. Astfel, s-a relevat regenerarea timpurie a endometriului prin migrarea marcată a limfoblaştilor tineri şi a celulelor fagocitare la nivel endometrial. Metoda nu are reacţii adverse, este eficientă, simplă în utilizare şi poate fi aplicată la orice nivel de asistenţă perinatală.

Cuprins


CAPITOLUL I. Endometrita puerperală în aspect contemporan (revista literaturii)
  • 1.1 Aspecte contemporane în etiologia şi patogeneza endometritei puerperale
  • 1.2 Particularităţile evoluţiei clinice şi ale diagnosticului endometritei puerperale
  • 1.3 Metode de profilaxie şi tratament

CAPITOLUL II. Material şi metode
  • 2.1 Particularităţile studiului şi caracteristica eşantionului
  • 2.2 Metodele clinice şi paraclinice de cercetare
  • 2.3 Oportunitatea elaborării unei metode noi de profilaxie şi tratament al endometritei puerperale şi caracteristica ei

CAPITOLUL III. Caracteristica clinică a evoluţiei sarcinii, naşterii şi perioadei post-partum la lăuzele incluse în studiu
  • 3.1 Particularităţile evoluţiei clinice a sarcinii
  • 3.2 Caracteristica comparativă a evoluţiei naşterii şi particularităţile leziunilor perinatale ale nou-născuţilor
  • 3.3 Evoluţia perioadei post-partum la lăuzele cu risc sporit de endometrită puerperală
  • 3.4 Algoritmul aplicării detoxicării electrochimice în profilaxia şi tratamentul endometritei puerperale

CAPITOLUL IV. Modificările parametrilor imuni şi microbiologici la lăuzele eşantionului de studiu
  • 4.1. Caracteristica comparativă a parametrilor imuni la lăuzele sănătoase şi la cele cu risc sporit de endometrită puerperală
  • 4.2 Particularităţile modificărilor microbiocenozei vaginului la lăuzele incluse în studiu

CAPITOLUL V. Aspecte morfopatologice ale placentelor şi bioptatelor uterine din lotul de studiu
  • 5.1 Modificările morfologice relevate în placente şi anexe
  • 5.2 Evaluarea efectului tratamentului aplicat asupra dinamicii proceselor inflamatoare şi reparative ale endometriului la lăuzele cu risc sporit de endometrită puerperală