Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Particularităţile biologice şi îmbunătăţirea sortimentului de cireş în Republica Moldova


Autor: Ecaterina Ceban
Gradul:doctor în agricultură
Specialitatea: 06.01.07 - Pomicultură
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Victor Bucarciuc
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul Stiintifico-Practic de Horticultura si Tehnologii Alimentare
Consultant ştiinţific: Mihail Rapcea
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul Stiintifico-Practic de Horticultura si Tehnologii Alimentare
Instituţia: Institutul de Pomicultură
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 15 decembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 ianuarie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.20 Mb / în română
Adobe PDF document0.25 Mb / în rusă

Teza

CZU 634.22: 632.11

Adobe PDF document 1.40 Mb / în rusă
113 pagini


Cuvinte Cheie

cireş, soi, elită, ecotip, grup ecologo-geografic, diversitate, corelaţie, productivitate, sortiment, receptivitate, rentabilitate

Adnotare

În teză sunt oglindite rezultatele cercetării particularităţilor biologice, genotipice şi fenotipice pentru 250 soiuri şi elite de cireş din 8 grupe ecologo-geografice de provenienţă. Au fost cercetate caracterele: parametrii pomului, particularităţile înfloritului, fructificării, fructelor, rezistenţa la cocomicoză, corelaţia dintre diferite caractere, eficacitatea economică a soiurilor.

S-a stabilit că grupele ecologo-geografice şi soiurile în ele se deosebesc după caracterele cercetate, iar alegerea celor mai bune pentru condiţiile Republicii Moldova este posibilă din orice ecotip. Diversitatea principalelor grupe ecologo-geografice în condiţiile Republicii Moldova pentru parametrii pomului constituie 2,21% (înălţimea pomului), 10,32% (diametrul coroanei), 42,7% (diametrul trunchiului) iar corelaţia acestor caractere variază în funcţie de ecotip. Epocile fazelor de dezvoltare a carcaterelor pomilor depind în temei de particularităţile genotipice ale soiurilor, dar sunt influienţate esenţial şi de condiţiile mediului.

Acţiunea soiurilor asupra formării caracterelor înfloritului este de 44,3%(declanşarea înfloritului), 44,3% (sfârşitul) şi 2,3% (durata de înflorire) iar a condiţiilor anilor respectiv 31,9%, 36,9% şi 18,5% La interpolenizarea soiurilor polenizatorii şi soiurile polenizate exercită acţiune semnificativ neânsemnată şi aproximativ egală asupra legării fructelor respectiv de 5,9% şi 3,4%.

Mai înaltă este influienţa interacţiunii lor de 13,7%. S-au stabilit diferenţe genotipice înalte dintre soiuri după masa fructelor de 74,3%, diametrul mare- 92,8%, diametrul mic- 96,0%, înălţime- 88,8%. Cercetarea componeneţei chimice a fructelor a dat posibilitatea aprecierii soiurilor fructele cărora pot fi utilizate atât în stare proaspătă cât şi pentru prelucrare.

Este dată analiza receptivităţii soiurilor la cocomicoză şi depistate soiuri comparativ mai slab receptive la această maladie: Vinca, Caştanca, Таina, Bigarreau Оratovscogo, Stella, Pozdniaia Lermontova.

S-au studiat şi stabilit corelaţiile dintre caracterele cireşului care au înlesnit alegerea soiurilor ca forme iniţiale pentru ameliorare şi prognozarea rezultatelor scontate. Este dovedit că mărimea şi componenţa chimică a fructelor soiurilor de cireş sunt dependente de epoca de maturizare după soiuri. la soiurile cu epoca târzie de coacere şi recoltare fructele sunt mai mari iar con-inutul în unele substanţe chimice este mai înalt.

A fost apreciată eficacitatea economică a soiurilor şi elitelor de cireş. Au fost alese şi incluse pe reţeaua încercării de stat 45 de soiuri şi elite. Sortimentul de cireş al Republicii Moldova a fost îmbunătăţit cu 8 soiuri noi, care aparţin diferitor epoci maturizare şi recoltare a fructelor din selecţia străină şi autohtonă: Caştanca, Daghestanca, Vinca, Rossoşanscaia zolotaia, Taina, Pozdniaia Lermontova, Maslovscaia şi Livădenca, rentabilitatea mijlocie a cărora alcătuieşte peste 250%.