română | русский | english

Autor: Angela Paraschiv Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.30 - Epidemiologie Anul: 2006 Conducător ştiinţific: Viorel Prisăcari doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 15 februarie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 27 aprilie 2006 Autoreferat – 0.26 Mb / în română Teza CZU 616.981.48-03.2+614 0.82 Mb / în română 131 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

În scopul optimizării sistemului de supraveghere epidemiologică în ISPN a fost determinată evoluţia şi particularităţile epidemiologice ale morbidităţii prin aceste infecţii, a fost estimată morbiditatea reală, factorii de risc ce contribuie la dezvoltarea complicaţiilor septico-purulente, a fost elaborată metoda de pronosticare a apariţiei complicaţiilor septico-purulente nosocomiale la etapa precoce.

S-a determinat incidenţa reală a morbidităţii prin ISPN, în baza a două profiluri de staţionare şi constituie: în secţiile de chirurgie abdominală – 83,16 la 1000 operaţi; în secţia traume multiple şi asociate – 74,2 la 1000 operaţi.

Studiul retrospectiv a permis constatarea faptului că, mai frecvent complicaţiile septico-purulente sunt înregistrate printre pacienţii cu profil chirurgical, alcătuind 66,3% din morbiditatea generală.

Structura ISPN este determinată de infecţiile plăgilor chirurgicale, inclusiv superficiale (45,81%) şi profunde (19,90%), după care urmează infecţiile pielii şi ţesuturile moi (13,29%), aparatului de reproducere (12,06%), sistemului osteoarticular (2,53%), tractului respirator inferior (3,9%), sistemului cardiovascular (0,92%), sistemului nervos central (0,76%), infecţiile ochilor şi urechilor (0,76%).

S-a determinat o specificare a factorului etiologic în ISPN în funcţie de profilul staţionarului. Astfel, în secţiile cu profil chirurgical predomină microorganismele gramnegative, iar în secţiile cu profil traumatologic – grampozitive. Tulpinile izolate manifestă rezistenţă faţă de 54,87% din 33 antibiotice testate, în special faţă de preparatele grupului penicilinic (92,3%).

În baza studiului efectuat s-au determinat factorii de risc ce contribuie la dezvoltarea complicaţiilor septico-purulente. Pentru staţionarele cu profil chirurgical aceştea sunt: vîrsta înaintată a pacienţilor, diagnosticul de bază, prezenţa patologiilor concomitente, modul de internare, timpul de efectuare a operaţiei (orele 8˚˚-18˚˚), tipul şi durata intervenţiei chirurgicale, durata aflării pacienţilor în spital, frecvenţa pansamentelor, imunodificienţa organismului.

În staţionarele cu profil traumatologic s-au evidenţiat următorii factori: vârsta pacientului, modul de internare, localizarea anatomo-topografică a traumei,tipul traumei, prezenţa maladiilor concomitente diagnosticului de bază, numărul maladiilor concomitente diagnosticului de bază, durata perioadei preoperatorii, tipul şi durata intervenţiei chirurgicale, manipulările curativ-chirurgicale efectuate în timpul operaţiei, durata aflării în staţionar, frecvenţa pansamentelor efectuate în perioada postoperatorie.

În baza factorilor examinaţi au fost determinaţi cei mai informativi factori predectivi în apariţia complicaţiilor septico-purulente nosocomiale. Astfel, în secţiile de chirurgie abdominală ar putea fi pronosticate complicaţii septico-purulente în 71,95% iar în secţia traume multiple şi asociate 76,09 % cazuri.

În baza rezultatelor obţinute au fost trasate unele direcţii de optimizare a sistemului de supraveghere în infecţii septico-purulente nosocomiale (ISPN) în funcţie de profilul staţionarului.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Constantin Spînu
  doctor habilitat, profesor universitar
• Alexandru Cotici
  doctor, conferenţiar universitar

 Teze

[...] Acte Normative